Oleg Cristal

Interesele economico-politice subminează AIE-2

2011-02-27T18:01:00.002+02:00

Scandalul legat de „rebalansarea tarifelor” la telefonia fixă şi „polemica epistolară” a arătat, o dată în plus, slăbiciunea Alianţei de guvernare. La mai puţin de trei luni de la formarea AIE-2 reprezentanţii acesteea au demonstrat că există mai multe subiecte care îi dezbină, decât lucruri care îi unifică. Chiar dacă încearcă să arate ca un tot întreg, guvernarea deocamdată „cântă” cu voci diferite. Se pare că sub AIE-2 există o „bombă cu efect întârziat”, una mai periculoasă decât cea care a pus în pericol guvernarea precedentă, formată din PL-PLDM-PD-AMN. Iar explicaţia o găsim atât în sfera intereselor politice, dar şi în a celor economice, interese care s-au pronunţat odată cu venirea în arcul guvernamental a unui nou actor, Vlad Plahotniuc. Prin urmare, lupta politică între PLDM şi PD pentru „electoratul de centru” se amplifică şi cu un conflict între interesele ale doi dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din Moldova, Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc.
Recenta dispoziţie semnată de Vlad Filat în privinţa tarifelor Moldtelecom este un atac direct la „oamenii lui Plahotniuc”. Premierul liberal-democrat îi vizează, pe un ton destul de dur, pe Valeriu Lazăr (ministru democrat, despre care presa a scris că ar fi unul dintre apropiaţii lui Plahotniuc), pe şeful de la ANCERTI, Sergiu Sâtnic, care se pare că a rămas în funcţie, din perioada comuniştilor, graţie democraţilor lui Lupu-Plahotniuc, dar şi conducerea Moldtelecom, în fruntea căreia este Vitalie Iurcu, o persoană propusă de PD (recent presa a scris că toate conturile Moldtelecom au trecut la Victoriabank, condusă de Plahotniuc). Replica nu s-a lăsat aşteptată şi a venit din partea lui Marian Lupu şi a lui Valeriu Lazăr, dar şi din partea lui Vlad Plahotniuc, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, condusă de Viorica Cărare. Ultima nu ezită să evidenţieze de orice dată că a efectuat controalele „la solicitarea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc”, ceea ce ne face să credem că speculaţiile din presă că ar fi şi aceasta „omul lui Plahotniuc” sunt motivate.
Acest scandal trebuie privit sub două aspecte: politic şi economic. Pretinsa rebalansare a tarifelor la telefonia fixă loveşte în majoritatea populaţiei cu venituri mici şi medii, care, în mod firesc, este nemulţumită de faptul că va trebui să plătească mai mult pentru aceleaşi servicii. Politicianul care va lua „apărare consumatorilor” va avea doar de câştigat. De aceea, solicitarea lui Filat de a îngheţa tarifele a fost repetată şi de ANPC (care mereu este sesizată de Plahotniuc), şi de Valeriu Lazăr, şi, indirect, de Marian Lupu. Plus de toate, miile de angajaţi ai Companiei pot fi influenţaţi politic de conducerea acesteia şi chiar pot fi transformaţi în „agenţi electorali”. În campania electorală, cele câteva sute de sedii ale Moldtelecom din ţară pot „găzdui” afişaje cu caracter electoral, iar telefonia fixă poate fi folisită eficient drept canal de transmitere a mesajului spre cei peste un milion de mii de abonaţi ai Moldtelecom. Şi televiziunea digitală a Companiei poate difuza spoturi cu caracter electoral în condiţii favorabile pentru anumiţi concurenţi.
Dacă ar exista doar interese politice, retorica în acest caz ar fi mult mai calmă. Moldtelecom este o afacere cu capital de stat foarte profitabilă datorită statutului său de monopolist dominant pe piaţă telefoniei fixe (98,6% în decembrie 2010). Doar anul trecut, Moldtelecom a anunţat investiţii de peste 600 de milioane de lei, o cifră impresionantă pentru ţara noastră. În condiţiile unui control slab din partea instituţiilor statului, este greu să urmăreşti unde se duc aceste fluxuri financiare şi cât de corect se cheltuie (din anumite estimări neoficiale, 30% din suma investită dispare „fără urmă”). Trecerea conturilor Moldtelecom de la o bancă de stat (Banca de Economii) la o bancă privată (Victoriabank) arată cum poţi să faci bani mulţi fără a depune un mare efort. Acum sutele de milioane ai Moldtelecom vor trece prin banca unuia dintre liderii democraţilor. Prin urmare, oricine şi-ar dori să preia controlul acestei Companii, cu atât mai mult Vlad Filat, care ştie ce înseamnă gestionarea banilor datorită afacerilor pe care le are.
Scandalul legat de Moldtelecom a conturat mai multe contradicţii, în special dintre PLDM şi PD, între Filat, pe de o parte, şi Lupu-Plahotniuc pe de altă parte. Astfel, Marian Lupu a criticat „speculaţiile” legate de micşorarea preţurilor la medicamente, declarând că după jumătate de an de la apariţia iniţiativei (lui Filat) preţurile la cele mai solicitate medicamente „au rămas neschimbate”. Lupu a ar[tat cu degetul spre agenţiile statului pentru că au permis creşterea preţurilor la resursele energetice (gaze naturale, energie termică, benzină şi motorină). El încearcă în felul acesta să preia iniţiativa de „apărător al consumatorilor”, folosindu-se şi de lipsa lui Vlad Filat, care se află la odihnă peste hotare.
Un alt domeniu unde se observă o ciocnire de interese economico-politice între Filat şi Lupu-Plahotniuc este cel al carburanţilor. Vlad Plahotniuc este unul dintre acţionarii Petrom, companie care deţine oficial circa 100 de benzinării în toată ţara. În mai multe cercuri se spune că Plahotniuc ar controla şi alte staţii PECO. Şi Filat ar avea interese în acest domeniu prin intermediul Rompetrol, condus de fostul prim-ministru, Ion Sturza, un apropiat al liderului liberal-democraţilor. Rompetrol are 32 de benzinării. Concurenţa pe această piaţă este destul de dură, dat fiind profitul fabulos scos din vânzări. Se pare că Filat şi Plahotniuc nu au împărţit nici această piaţă, iar, ca efect, premierul a solicitat o expertiză externă a metodologiei de formare a preţurilor la combustibil, pentru ca urmare a acesteia să reducă preţul la benzina şi motorina comercializată la pompă.
Interesele celor două grupări din cadrul AIE-2 se mai intersectează în astfel de domenii ca cel imobiliar (Filat este proprietar al unui imobil în centrul Chişinăului, iar Plahotniuc are hoteluri de lux), mass media.
Toate aceste interese economico-politice contribuie la perpetuarea crizei politice şi instituţionale. Deşi deschis PLDM declară că Lupu este candidatul AIE-2 la funcţia de şef al statului, în realitate liberal-democraţii nu sunt încântaţi de posibila alegere a liderului democraţilor în fotoliul prezidenţial. În această logică se înscriu şi întâlnirile între Vlad Filat cu liderul comuniştilor Vladimir Voronin, despre care s-a aflat „din întâmplare”. Filat a dat de înţeles că aceste întâlniri i-au fost utile pentru că a aflat mai multe lucruri despre PD pe care „doar le intuia”. Iar informaţiile aflate de la Voronin sunt cu siguranţă negative, or nu poate să vorbească „de bine” liderul PCRM pe cei care „l-au trădat repetat”.
În concluzie, la temelia AIE-2 sunt multe interese de grup, care se intersectează sau, pe alocuri, intră în conflict. Conflictele din sânul majorităţii pot lua amploare, fapt care poate detona Alianţa şi, ca urmare, crearea unor alianţe conjuncturale, respectiv noi alegeri parlamentare anticipate.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Presiuni externe pentru crearea coaliţiei de guvernare. Moldova, tabla de şah a Occidentului şi Rusiei

2010-12-03T14:35:00.006+02:00

Suntem o ţară mică la periferia a două imperii (Uniunea Europeană şi Rusia). Lupta pe care o dau acum în culise diplomaţiile celor două imperii, dar şi diplomaţia celui de-al treilea imperiu de peste Atlantic (SUA), mă fac să cred că, totuşi, "sandwichul" de 33,8 mii km patraţi este important.
Negocierile privind noua coaliţie de guvernare deocamdată nu au început oficial. Sunt doar tatonări de poziţii din partea formaţiunilor parlamentare. Cu toate acestea, marile puteri fac presiuni asupra partidelor, "sugerându-le" cu cine să se alieze. Doar în seara de 30 noiembrie, Vlad Filat a avut patru discuţii telefonice cu oficialităţi europene, care au dat clar de înţeles că trebuie refăcută AIE. Iată, de exemplu, ce se spune în comunicatul de presă al Guvernului despre discuţia cu Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stafan Fule: Comisarul european a urat succese în negocierile privind constituirea unei coaliţii postelectorale de guvernămînt, precizînd că acum mai bine de un an au fost demarate importante procese pentru viitorul ţării, care trebuie să aibă continuitate şi finalitate.. Despre aceiaşi "continuitate şi finalitate", care nu înseamnă nimic altceva decât restabilirea AIE, au mai vorbit cu Filat Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, premierii Italiei şi Ungariei, Silvio Berlusconi şi Viktor Orban. Cu o zi mai târziu, premierul şi liderul PLDM, Vlad Filat a mai purtat discuţii la acelaşi subiect cu Secretarul general al Consiliului Europei Thorbjorn Jagland şi Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Şi aceştia au vorbit despre "continuitatea reformelor şi a integrării europene" .

Vineri şi liderul de jure al PD, Marian Lupu s-a întâlnit, cu uşile închise, cu Ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry. La prima vedere, cei doi ar avea de discutat despre informaţia apărută în presa internaţională, cu referire la Wikileaks, privind "milioanele promise de Voronin lui Lupu în 2009 în schimbul unei coaliţii de centru-stânga". Acesta ar fi însă motivul pentru întâlnirea celor doi, iar scopul este dorinţa diplomatului american de a-l convinge pe Lupu să facă o coaliţie cu Filat şi, cel mai probabil, cu Ghimpu.

Ar fi naiv să credem că doar Occidentul joacă tare în perioada de două alegeri. Cu siguranţă, şi Rusia face presiuni, atât pe cale diplomatică, dar şi prin mass media, ca la CHişinău să fie creată o coaliţie de centru-stânga, din care ar face parte PD şi PCRM. Aceasta a devenit clar încă cu o săptămână până la alegeri, când televiziunile de la Moscova au început să pună pe post reportaje "create în laborator" şi care se finalizau cu ideea că "cele mai bune partide sunt PCRM şi PD".

Fără a reduce din importanţa lobbyului extern, nu voi diminua importanţa factorului intern, adică a intereselor de afaceri şi de grup (nu, nu de partidit). În noul Parlament sunt doi oligarhi (Filat şi Plahotniuc) şi un partid (PCRM) care reprezintă interesele unui al treilea oligarh (Oleg Voronin). Prin urmare, lupta nu e atât politică, cât una economică. Însă şi aceşti oligarhi ar putea fi influenţaţi de factorul extern. Occidentul ar putea folosi în raport cu aceşti oligarhi argumente "de şantaj" sau "motivaţionale" de felul: informaţii despre conturi în bănci străine, afaceri (semilegale) peste hotare; informaţii compromiţătoare; pisiblă finanţare din exterior sub formă de credite sau granturi; deschiderea pieţelor externe; liberalizarea regimului de vize etc.

Regretabil e altceva. În negocierile pe care le vor purta politicienii se va ţine cont de poziţia marilor actori, de interesele oligarhilor şi ale unor grupări şi, doar în ultimul rând, de interesele cetăţenilor. Lume, lume...

PS La noapte vine la Chişinău trimisul lui Medvedev, Serghei Narâşkin (informaţie pentru cei care spun că Rusia nu se implică în negocierile post-electorale din Moldova)

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cine îi sapă groapa lui Voronin ?

2010-11-19T12:14:00.002+02:00

În postarea anterioară mă întrebam "De ce a dispărut Voronin din spoturile electorale ale PCRM?". Astfel, din cele 26 de spoturi ale PCRM în limba română pe care le-am vizionat, liderul comuniştilor apare doar pentru câteva clipe într-un singur spot. DOAR 4 (patru) din 780 de secunde ale acestor clipuri. Scriam atunci că se pare că cineva din interiorul PCRM încearcă special să-l scoată pe tuşa politică, pentru a prelua partidul. La fel, spuneam că este o parte a unui scenariu post-electoral, potrivit căruia, o parte din fruntaşii PCRM după alegeri vor părăsi partidul sub "drapelul lui Ştefan cel Mare", dacă PCRM nu va obţine la scrutin peste 51 de mandate (sondajele arată că PCRM nu are nicio şansă să obţină majoritatea simplă în Parlament). Unele reacţii primite din interior PCRM la ceea ce scriam au fost că "lipsa lui Voronin din spoturi este o strategie de campanie". Să fie oare aşa?

Sondajele lansate recent arată un trend negativ destul de puternic pentru liderul PCRM. Citiţi cu atenţie baza de date a Barometrului de Opinie Publică, la capitolul "încredere în liderii politici", dar şi intenţie de vot. Mai mult, sondajul CBS-AXA prezentat astăzi (19 noiembrie) arată că doar în mai puţin de o lună (octombrie-noiembrie), încrederea în Vladimir Voronin a scăzut de la 21& la ]6&. Aceasta se întâmplă în plină campanie electorală, perioadă în care, de regulă, încrederea în politicieni este în creştere. Voronin pică în doar câteva săptămâni cu 5%. Aceasta se datorează inclusiv LIPSEI acestuia din spoturile electorale ale PCRM. Deci, cine îi sapă groapa lui Voronin ?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

De ce a dispărut Voronin din spoturile electorale ale PCRM ?

2010-11-08T07:54:00.002+02:00

Doar 4 (PATRU) secunde din 780 de secunde. Doar ambianţă într-un spot din 26 (pe care le puteţi vedea aici). Este vorba de prezenţa liderului charismatic al PCRM în clipurile cu caracter electoral ale acestei formaţiuni. Nu vi se pare foarte straniu faptul că cel mai popular lider politic din ţară (potrivit ultimelor estimări ale CBS-AXA) să lipsească din campania de comunicare electorală a partidului pe care îl conduce de 17 ani?

Partidul lui Lupu, partidul lui Ghimpu, partidul lui Voronin, partidul lui Filat, partidul lui Urechean, partidul lui Roşca etc. Aşa alegătorii moldoveni identifică formaţiunile politice de pe plaiul nostru mioritc. "În Moldova se votează nu partidul, ci liderul". Auzim acest lucru foarte des. Şi, în mare parte, este adevărat. Atunci, de ce a dispărut Voronin din spoturile PCRM ?

Pentru că scenariul despre care am scris săptămâna trecută este pus deja în aplicare. Şi "lupul bătrân" înţelege foarte bine acest lucru. Dar se pare că nu mai stăpâneşte pe deplin situaţia din interiorul partidului. "Lupii tineri" muşcă din ce în ce mai puternic. Va lua PCRM cel puţin 51 de mandate în viitorul Parlament pentru a-şi păstra unitatea?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Rezultatul ultimului sondaj arată că scenariul desrpe schindarea PCRM după alegeri este "foarte probabil"

2010-11-05T08:26:00.004+02:00

Scindarea PCRM după alegeri devine tot mai posibilă. Ieri scriam că acest scenariu este gândit în mai multe cercuri (politice şi de business) cu implicarea unor lideri din PCRM. Pentru ca să se întâmple acest lucru, PCRM ar trebui să obţină mai puţin de 51 de mandate. După publicarea rezultatelor sondajului CBS-AXA, potrivit cărora PCRM ar obţine doar 42 de mandate, acest scenariu devine tot mai realizabil. Pentru a evita ruptura, comuniştii ar trebui să depună efort să mai urce în topul popularităţii cu vreo 8%, ceea ce în condiţii normale este extrem de dificil. Spuneam că cei despre care se vorbeşte că vor părăsi comuniştii vor prelua drapelul lui Ştefan cel Mare, cu care PCRM merge acum în alegeri. Acest gest va fi motivat de ei că "nu trădează cauza, dimpotrivă, vor să ducă mai departe lupta lui Ştefan cel Mare pentru păstrarea statalităţii Moldovei, unitatea societăţii şi dezvoltarea ţării".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

O posibilă surpriză sub drapelul lui Ştefan cel Mare. Secera se desparte de ciocan?

2010-11-04T10:19:00.004+02:00

PCRM ar putea să mai treacă printr-o etapă de dezmembrare, iar de această dată "lovitura în spate" s-ar putea să fie mult mai dureroasă decât plecările din 2009-2010. Aceasta se va întâmpla după alegerile parlamentare din 28 noiembrie, în condiţiile în care comuniştii nu vor obţine majoritatea fotoliilor de deputat, ceea ce este aproape exclus. Nu e vorba de un scenariu futurist, ci de nişte semnale care vin din interiorul PCRM, dar şi ...de la alte partide.

Cu vreo săptămână în urmă am primit o informaţie pe care au trecut-o cu uşurinţă la capitolul "zvonuri". Cu atât mai mult că venea de la reprezentantul unui partid "oponent" PCRM. Atitudinea faţă de acest scenariu s-a schimbat după ce aceeaşi informaţie am obţinut-o din rândul comuniştilor. Am decis s-o dau publicităţii doar după ce informaţia a primit confirmare şi din a treia sursă, care poate fi numită "apolitică". E vorba de cineva din cercurile de business.

Potrivit acestui posibil scenariu, dacă PCRM va obţine mai puţin de 51 de mandate, care i-ar asigura alegerea preşedintelui Parlamentului şi numirea Guvernului, atunci varianta de "rezervă" e ca ...un grup de deputaţi aleşi pe listele comuniştilor să participe la guvernare cu alte partide, părăsind PCRM. Din explicaţiile pe care le-am primit, există două argumente ale acestui scenariu: primul e argumentul de facto - businessul, interesele economice; al doilea - argumentul de jure - "interesul naţional (Moldova nu mai poate să reziste crizei politice şi e necesar să trecem peste ambiţiile personale şi ale unor partide, pentru a păşi pe un făgaş normal de dezvoltare a statului)". Puntea de legătură între aceştia sunt...câţiva oameni de afaceri, iar rolul dominant îl are un businessman foarte cunoscut în ultima vreme. Cei despre care se spune că ar putea părăsi PCRM ar putea merge la o formaţiune parlamentară sau să adere la un partid "cu viziuni apropiate", dar care, cel mai probabil, va fi la limita de trecere a pragului electoral (în afara Parlamentului). Şi vor pleca inclusiv cu...drapelul lui Ştefan cel Mare care va fi preluat de către acea formaţiune.

Veţi spune că această variantă este "o prostie". Dar vă mai amintiţi când majoritatea spuneau acelaşi lucru despre informaţia pe care am scris-o în august 2009 despre faptul că PCRM ar putea avea două fracţiuni în Parlament? Cine a crezut atunci şi cine crede acum? Rămâne să vedem.

PS Pe coridoarele Parlamentului (Palatului Republicii) se întâlneau unii deputaţi comunişti care se plângeau "cât de grea e viaţa în opoziţie".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Posibile coaliţii post-electorale după o campanie plictisitoare

2010-10-31T07:28:00.003+02:00

Exact peste patru săptămâni vom fi chemaţi din nou la urne pentru a alege "Quo vadis Moldova". Deocamdată nu se simte o miză importantă în această campanie. Acesta este unul din motivele de ce actuala campanie este una plictisitoare, în raport cu cea din 2005 sau cele din 2009. O altă caracteristică a acestei electorale este numărul mare al decepţionaţilor, în special printre tineri, inclusiv printre cei care la 7 aprilie 2009 au fost bătuţi în stradă pentru că au ieşit "să obţină schimbarea". De altfel, fenomenul "decepţiei" este un lucru obişnuit în situaţiile în care speranţele au fost prea mari. De exemplu, Barack Obama a fost ales în noiembrie 2008 preşedinte al SUA, primul "afroamerican" în fruntea Casei Albe. Americanii au investit prea multe speranţe în candidatul "de culoare" (nu mă luaţi cu "political correctly"). În vara trecută peste 53% din americani se arătau deja "nemulţumiţi" de activitatea lui Obama. Un alt exemplu este cel al preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, ales şef al celei de-a cincea republici în mai 2007, cu peste 53%. Acum popularitatea preşedintelui fancez de origine magheară este de puţin peste 20%. Dacă doriţi, putem da şi exemplul şeful statului român, Traian Băsescu, care, deşi la limită, a fost reales pentru această funcţie acum un an, iar acum are un nivel de încredere sub 10 la sută (potrivit sondajului IMAS din această săptămână). Personal nu fac parte din categoria "decepţionaţilor", din simplu motiv că am anticipat această "decepţie în masă" (care era evidentă şi uşor de intuit).

Eu, în schimb, am simţit o schimbare importantă din vara lui 2009, o schimbare despre care pot să vorbesc cu plăcere deoarece mă vizează direct. E vorba despre revoluţia în sfera informaţională, în spaţiul public. Apariţia a două televiziuni de ştiri (deja putem vorbi de "una şi jumătate", jurnaliştii stiu de ce!) a produs un "boom informaţional", care s-a transformat, pe alocuri, chiar într-o "suprasaturaţie" de ştiri şi dezbateri. Mai multe televiziuni şi-au lansat propriile buletine de ştiri (PRIME, ALT TV etc.). S-a diversificat şi spaţiul informaţional virtual, în care au apărut mai multe portaluri de ştiri, dar şi "bloguri de atitudine" (apropo, cred ca mass media on-line are un viitor foarte bun în Moldova).

O altă schimbare despre care pot să vorbesc cu certitudine ca despre un lucru aşteptat şi binevenit este legată de parcursul nostru european. Rezoluţia Parlamentului European de acum două săptămâni, precum şi Concluziile (,) Consiliului UE la nivel de miniştri de externe de acum o săptămână reprezintă un exemplu că prietenii europeni acordă un sprijin imens actualei guvernări de la Chişinău. Nu neapărat pentru că este mai eficientă în gestionarea treburilor publice, ci pentru că ...nu sunt comunişti (stereotipurile funcţionează foarte bine şi în UE).

Cât priveşte economia şi situaţia în domeniul social, aici e mult mai problematic. Şi starea de spirit a oamenilor de la ţară, a muncitorilor din oraşe arată că AIE nu a reuşit prea multe în aceste domenii. Iar acestea contează. Nu s-au mişcat lucrurile nici în ce priveşte investigarea evenimentelor din aprilie anul trecut. S-au dat "uitării" şi acuzaţiile despre "falsificarea alegerilor din 5 aprilie", iar mulţi oameni conştienţi se întreabă "de ce?". Contrabanda cu ţigări înfloreşte mai ceva decât producţia cocainei în Columbia. Criminalitatea se simte "la ea acasă" (explozii, atentate la comandă, tâlhării şi jafuri, torturi cu fierul de calcat etc.), iar aceasta este o bilă neagră importantă pentru MAI, dar şi pentru AIE la general. Unii militanţi AIE vor spune că Moldova aşteaptă în acest an o creştere economică de 5%, pe fundalul crizei mondiale. Parţial sunt de acord, dar acestea sunt doar nişte cifre, care pot fi explicate "teoretic", dar care nu sunt resimţite de oamenii simpli (prin locuri de muncă, majorări de salarii etc.). Dacă nu exista injecţia financiară puternică din exterior (care e un argument pro-AIE), atunci economia Moldovei nu se ştie cum ar fi rezistat în acest an. Dar datoria va trebui s-o întoarcem...

Din mesajele electorale atestăm un lucru aproape că paradoxal. Spre deosebire de "electorala 2005", în 2010 integrarea europeană nu mai este un subiect atât de important. Majoritatea partidelor pun accent pe alte mesaje, în special sociale. Chiar şi partidele din AIE, care în programul de guvernare a Guvernului Filat au anunţat integrarea europeană ca "prioritatea zero", nu mai pun accent pe acest mesaj. PCRM, care în 2005 şi-a axat campania electorală pe "modernizarea Moldovei europene", acum a declarat că "integrarea europeană este un vis irealizabil" şi s-a reorientat spre Rusia şi CSI. De altfel, sondajele arată că eurooptimismul moldovenilor scade. Dacă acum patru ani pentru aderarea Moldovei la UE ar fi votat 70%, acum numărul susţinătorilor este de circa 60%.

În lupta electorală cele mai bune acum sunt miturile şi fobiile, care sunt foarte bine speculate de către anumiţi concurenţi electorali. De exemplu, povestea cu "digul de la Nemţeni bombardat de România pentru a evita inundarea oraşului Galaţi" este o găselniţă extraordinară a PR-iştilor din staff-ul PCRM. Ei mizează pe fobia "imperialismului românesc şi a jandarmului român" (vedeţi titlurile de la Omega despre "cruzimea jandarmilor, care au bătut protestatarii paşnici în Bucureşti" /vă aminteşte despre "cruzimea jandarmilor români" din perioada interbelică?!/ ). Foarte mulţi moldoveni s-au "prins" în această capcană şi discută despre "românii care ne-au inundat satele din centrul şi sudul ţării" :) Cea mai bună apărare este atacul. E o axiomă aplicată şi în sport, şi în relaţiile sociale, inclusiv în politică. După apariţia rapoartelor financiare în care s-au depistat "nereguli" în legătură cu "donatorii fictivi" ai comuniştilor, apar reprezentanţii PCRM cu filmul "Atac asupra Moldovei - 2" :)

Dar cel puţin acest subiect a mai dinamizat un pic campania electorală, care pe mine mă plictiseşte foarte tare. Cu siguranţă, de săptămâna viitoare vom avea o creştere a dinamizmului campaniei, aceasta şi pe motiv că în ultimele două săptămâni se duce cea mai mare luptă pentru cele aproape 30% de indecişi (printre care figurez şi eu).

Campania actuala se remarcă şi prin lipsa ideilor originale. Majoritatea consultanţilor politici ai partidelor trebuie concediaţi. Sau plătiţi nu mai mult decât un simplu jurnalist.

La ce să ne aşteptăm după scrutinul din 28 noiembrie? Un răspuns tranşant este foarte greu de dat. Sunt două cele mai credibile scenarii: crearea unei coaliţii de centru-dreapta (cu implicarea PD-ului, care, de fapt, este de centru-stânga /în realitate este deja un partid de cartel/) sau crearea unei coaliţii de centru-stânga. În cea din urmă variantă, coaliţia poate fi creată între PCRM şi un alt sau alte partide (PD, nu exclud şi PLDM, iar dacă în Parlament ajung PSD şi/sau PUM, cu acest(e) partid(e)). Şansele acestor coaliţii sunt 50 la 50. Deocamdată o să mă opresc aici la acest subiect, pentru a reveni într-o săptămână-două la dezvoltarea acestuia. Atunci voi încerca să fac o prognoză "încotro va merge Moldova".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Partide, alinierea.. Start ! Alegătorule, acum ai show

2010-10-03T14:45:00.004+03:00

În URSS nu doar emisiunile televiziunii unionale erau plictisitoare, ci şi campaniile electorale. La televizor ne arătau balet jumătate de zi, iar în timpul aşa-numitor alegeri, mulgătoarele-candidate ne plictiseau cu poveşti despre "viitorul luminos al comunismului". Acum Moldova are televiziune, chiar mai multe televiziuni, cu "Fabrici" "DA" sau "NU", "Asfalt de Chişinău", cu gânduri "În PROfunzime" etc. Aşa că putem afirma cu multă siguranţă: "Las' că-i ghini" la capitolul TV, dar la fel de vesel este şi în alegeri. Ne veselim în campania electorală, pentru ca după scrutin să continuăm să tânjim până la o nouă perioadă de alegeri.

De luni, 4 octombrie, partidele şi câţiva cetăţeni activi se vor îmbulzi la uşile Comisiei Electorale Centrale să depună documente pentru a se înregistra în cursa pentru fotoliul comod de deputat. Şi nu doar pentru comoditatea fotoliului (acum, ce-i drept, sunt cam tari la Palatul Republicii), ci pentru comodităţile pe care şi le trag "slugile poporului" odată ajunşi în jilţul parlamentar. Vorba lui Gheorghe Urschi despre "bogăţia naţiunii": cetăţeni, treceţi toţi prin Parlament şi ve-ţi trăi bine! (umoristul a repetat atât de des înţelepciunea că s-a decis să-şi tragă şi el un partid).

Deja câteva formaţiuni politice şi-au anunţat intenţia de a-şi depune dosarele de înregistrare la CEC chiar din prima zi, adică de luni. E vorba de PD, AMN (care spune că va fi la CEC la ora 7.00 în condiţiile când uşile se deschid la 8.00, iar primirea documentelor începe la 9.00), PL şi, probabil, PCRM. PLDM mai aşteaptă. Ei vor "exclusivitate" în ziua când vor aduce listele electorale la Comisia şeful căreia este Eugen Ştirbu. Luni vom afla şi cine va fi primul în buletinul de vot, cifră care îi poate aduce până la câteva mii de voturi în plus pentru simplu motiv că unii votează "cu primul".

Doar trei partide şi-au anunţat mesajele cu care merg în alegeri. PCRM crede că "Moldova alege Victoria!". Comuniştii încearcă astfel să exploateze percepţia opiniei publice că referendumul constituţional a fost invalidat datorită boicotului PCRM, iar Mihai Ghimpu a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului "ca urmare a presiunilor comuniştilor". Iluziile se vând bine. Cu atât mai mult că psihologia umană îl face pe "hommo sapiens" să prefere "victorioşii". Aceasta nu-i garantează însă PCRM o "victorie detaşată", adică cel puţin 51 de mandate. PCRM este dezavantajat de câteva "apariţii noi" pe eşichierul de centru-stânga: Moldova Unită (condus de fostul semi-comunist Vladimir Ţurcan), Partidul Umanist (condus de filorusul ex-securist nr.1, Valeriu Pasat), Partidul Republican (condus de ex-ministrul de Exetrne al Guvernului comunist), de PSD (condus de rusul Viktor Şelin) dar şi de "Ravnopravie" şi PD. PCRM mai este dezavantajat de modalitatea nouă de repartizare a mandatelor, care va "costa" această formaţiune câteva fotolii de deputat (pentru a obţine ceşl puţin 51 de mandate, PCRM ar trebui să obţină cel puţin 45-47%, ceea ce este aproape de fantastic). PL va merge cu mesajul "Schimbarea până la capăt!". Mesajul "schimbării" se identifica iniţial cu Dorin Chirtoacă, începând cu 2005, apoi 2007. Mai mult, Dorin Chirtoacă nu figurează în lista electorală a PL. Deocamdată. Din 2009 "schimbarea" devine "marcă Ghimpu" datorită unor decrete şi iniţiative, de altfel controversate. Mulţi din alegătorii care au votat în 2009 pentru "schimbare" şi chiar au ieşit în stradă la 7 aprilie sunt "dezamăgiţi" de efectele "schimbării". Părerea mea e că PL ar avea nevoie de un alt mesaj, cu care să se identifice (de exemplu: Suntem demni. Alegem neamul. Votăm ferm!). Mesajul AMN e unul care atrage cea mai multă critică pentru că...nu se reţine uşor şi nici nu se identifică cu această formaţiune. AMN e formaţiunea "cea mai palidă" din AIE, prin urmare "Noi ne facem datoria. Mergem înainte!" (că înainte era mai bine :))) nu reprezintă chintesenţa Moldovei Noastre. "Partidul care nu a trădat niciodată" cred că ar fi un mesaj mai credibil, chiar dacă şi preluat din electorala precedentă. PD deocamdată nu a formulat un mesaj clar. Mă tem că nici nu-l va formula până la alegeri.

În actuala campanie electorală s-ar putea înregistra vreo 20 de partide şi cam tot atâţea candidaţi independenţi. În Parlament vor ajunge însă, ca de obicei, vreo 4-6 partide. Şansele ca în viitorul Parlament să fie creată o alianţă de genul AIE sunt la fel de mari ca şi şansele apariţiei unei alianţe de centru-stânga, cu implicarea PCRM.

PS Mai mulţi foşti (le zic foşti pentru că demult nu mai scriu) cititori ai blogului meu m-au îndemnat, în repetate rânduri, să mai scriu. Dacă mai găsesc timp liber pe parcursul campaniei electorale, voi face o analiză mai detaliată a mesajelor electorale ale concurenţilor importanţi.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldova, ai alegeri ! Scrutine la pachet

2010-05-29T07:59:00.005+03:00

Circul revine în Moldova ! Cetăţeni, aşezaţi-vă comod în fotolii (scaune, în şa sau căruţe, sprijiniţi-vă în sape, hârleţe, pluguri) şi admiraţi cum actorii politici fac scamatorii. Vom avea din nou alegeri. Şi multe. Deci, distracţia este asigurată pentru un an încolo. Gratis ! Sau aproape gratuit, pentru că se duc banii din bugetul de stat, pe care tot noi îl umplem, puţin, câte puţin. Până în vara lui 2010 am putea avea trei-patru sau chiar cinci-şase scrutine. Democraţie autistă, pardon, autentică.
În loc să discutăm cum să scăpăm de sărăcie şi mizerie, noi de aproape 20 de ani dezbatem cum trebuie să alegem preşedintele, cum se numeşte limba pe care o vorbim, ce istorie trebuie să învăţăm şi să scoatem sau nu comuniştii în afara legii. Mentalitate capitalist-comunistă (cacofonie inevitabilă). Discuţiile despre faptul că 95% din drumurile ţării sunt mai proaste decât după bombardamentele din al doilea război mondial le lăsăm pentru generaţiile posterioare, care sper să fie mai deştepte.
Acum despre circul nostru. Adică despre alegeri non-stop, cu capoero politic. Fiecare dansează şi loveşte cum poate. Am scris de multe ori că ne lipseşte cultură de a comunica şi empatia. Suntem extremişti prin definiţie (aici am scris despre fundamentalismul moldovenesc). Doar că mămăligari prin esenţă. Facem "revoluţii" accidentale, iar rezultatul este deja "cum dă Domnul". Că vom intra într-un cerc vicios, care ne va readuce la anticipate era clar din august-septembrie anul trecut. La mijlocul lui septembrie 2009 am scris un articol (vezi aici), în care am propus ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc în primăvara lui 2011, odată cu alegerile locale generale şi...prezidenţiale. Era uşor de anticipat că vom ajunge în această situaţie. Însă am fost criticat de către militanţii partidelor care...acum propun aproape acelaşi lucru (MAE a propus exact acelaşi scenariu, iar PLDM, alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în toamnă). Apropo, PLDM a venit cu propunerea de a organiza referendum pentru modificarea art. 78 din Constituţie şi prezidenţiale în toamnă doar după ce liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat l-a depăşit în sondaje pe liderul democraţilor, Marian Lupu. Acum şansele celor doi la alegerile prezidenţiale directe sunt aproximativ egale. Doar că tendinţele sunt favorabile lui Filat. Paradoxal, democratul Lupu, care a tot vorbit despre alegerea directă a şefului statului, acum spune că trebuie să ascultăm Consiliul Europei. La fel de paradoxal, liberal-democratul, care acum o lună susţinea că vom respecta exact recomandările Comisiei de la Veneţia (care ne spunea să modificăm Constituţia în Parlament), acum a propus referendum. Voi încheia aici gândul incoerent. Pentru a fi la pas cu politica moldovenească.

PS Despre numărul scrutinilor pomenite: posibil referendum constituţional, posibil referendum legislativ (cu predarea religiei în şcoală), posibil scrutin prezidenţial, scrutin pentru alegerile parlamentare anticipate şi două scrutine la alegerile locale generale.

Moldova, ai alegeri ! :)

Expuneţi-vă părerea despre acest materi
al la secţiunea "comentarii"!

Moldova, ai televiziune ! Serios?

2010-04-18T11:03:00.003+03:00

Televiziunile cu cele mai tari show-ri din lume sunt cele din Rusia. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre un spaţiu public dezvoltat în Federaţia Rusă, pentru că ştirile sunt cenzurate. Unicul post TV care are ştiri critice la adresa Kremlinului (nu din alea permise de cenzură) este RTVI, dar care difuzează din...Israel şi lipseşte din eterul rusesc, fiind prezent doar în puţine reţele prin cablu.

Moldova, ai televiziune ! Cu acest slogan mai mult decât pretenţios s-a lansat, pe 7 aprilie, Publika TV. Unii au spus că este arogant mesajul. Cei care luni de zile au fost în traning pentru a fi pregătiţi să lucreze la acest post TV de ştiri nu sunt la fel de categorici, deoarece cunosc bucătăria internă. După lucru aproape non-stop şi experienţa preluată de la numeroasa echipă de profesionişti de la Realitatea TV ne-am dat seama care este calitatea jurnalismului şi a televiziunii moldoveneşti. Nu vrem să ofensăm pe nimeni. Dimpotrivă, vrem să contribuim la dezvoltarea mass media din ţara noastră. Acum putem să vorbim că Moldova are televiziune de ştiri, de altfel, chiar două.

Opiniile referitoare la calitatea produsului Publika TV sunt diferite. Multe critici le împărtăşim şi noi. Mai este loc pentru perfecţiune. Totuşi, suntem doar în a 10-a zi de emisie. Cele mai multe critici vizează numărul mare al spoturilor promo. Nici mie nu îmi place publicitatea la TV, în special atunci când întrerupe un film în cel mai interesant moment. Dar acestea sunt reguli de marketing la orice televiziune privată. Iar promo-urile sunt elemente NECESARE la posturile noi. De doar câteva zile Publika TV a apărut şi în câteva reţelele de cablu din CHişinău (Satelit TV; Alfa TV; Alternativ TV, Domino TV; Elechservice Grup; Dic TV, Larom TV, Avanti TV), aşa că au apărut telespectatori noi, care nu cunosc prea multe despre produsul noii televiziuni.
Alte critici numeroase se referă la prezenţa emisiunilor în limba rusă. Eu continui să susţin că aceste emisiuni sunt binevenite, iar argumente sunt foarte multe şi au motivaţie diferită. Moderatoarea emisiunii Fabrica, Natalia Morari este ţinta multor critici. Ea este vorbitoare de limbă rusă, un jurnalist, de altfel, foarte bun. Se simte accentul rusesc şi, deoarece mai gândeşte în rusă, îi este greu să reacţioneze la timp pentru a dinamiza emisiunea. Însă, ea face lecţii de română câte patru ore în fiecare zi. A progresat mult (dacă aţi fi auzit-o cum vorbea româna cu două luni în urmă, aţi observa diferenţa). Mai sunt şi alte critici, precum că am fi parţiali. Şi aici se întâmplă un lucru ciudat. Am fost acuzaţi iniţial că am fi un proiect comunist. PCRM boicotează deocamdată Publika TV (sper că îşi vor revizui atitudinea, pentru că nu câştigă nimic prin acest comportament). Am fost acuzaţi că atacăm PLDM pentru a promova interesele lui Ghimpu, ca ulterior să se spună că am fi un "proiect al lui Filat". Unii susţin că am promova interesele PD-ului, deşi reprezentanţii acestei formaţiuni nu sunt cei mai deşi oaspeţi la noi. O altă ipoteză care mă uimeşte şi mai mult e că Publika TV este un "proiect al lui Roşca", pentru că mulţi jurnalişti de la noi au venit de la EU TV (oamenii noştri râd cel mai mult când aud aşa ceva). Sunt sigur că în scurt timp vor spune că suntem, de fapt, al lui Victor Şelin (noul preşedinte al PSD). Mulţi politicieni s-au supărat pe noi (şi din AIE, şi din partidele extraparlamentare). Pe mine mă bucură existenţa tuturor acestor ipoteze. Înseamnă că ne facem meseria bine. Suntem echidistanţi (ştiu că vor exista reacţii critice la această părere, dar permiteţi-mi să cred ceea ce ştiu şi vreau).

Mulţi scriu pe forumuri că Jurnal TV este mai bun. Voi evita să mă pronunţ pe marginea acestui subiect, pentru că cred că nu e bine să dau note colegilor. Noi nu concurăm cu nimeni, doar cu standardele proprii. Repet acest lucru, inclusiv în contextul a ceea ce spune jurnalistul Petru Terguţă. El (care are suficiente motive să nu aibă la inimă Publika TV) scrie azi pe Facebook: "Raportul de calitate dintre televiziunile de stiri de la Chisinau este net inferior celui de la Bucuresti." şi "Buletinele de stiri de la JurnalTV si Publika sunt total diferite, incepand cu prima stire si terminand cu sport si meteo". Este şi asta o părere. În final, fiecare telespectator este alegător. El votează cu butoanele de la telecomandă. Măsurările arată că ....nu voi spune, doar voi exprima bucuria mea în legătură cu tendinţele care devin evidente. Şi site-ul www.publika.md devine tot mai popular. La doar o săptămână de la lansare, acesta a înregistrat 8000 de utilizatori unici pe zi şi circa 50 de mii de accesări. Nu e rău, dar nici foarte bine. Voi spune că suntem ok la acest capitolul doar când vom avea cel puţin 40-50 de mii de utilizatori unici pe zi. E un obiectiv realizabil şi sper să fie atins în câteva luni.

Cât despre produsul TV la care lucrează foarte mult echipa noastră, eu cred că e destul de bun, deşi, bineînţeles, există loc şi de mai bine. Ştiri din oră în oră, chiar dacă multe se repetă. Dar asta este caracterul unei televiziuni de ştiri, care, pe parcursul zilei, dizvoltă ştirea. Privesc cu plăcere un jurnal Publika. Nu pentru că aş lucra aici. Ci pentru că îmi prezintă un tablou de ansamblu la ce s-a întâmplat în ţară şi peste hotare. Ştirile sunt strâns legate de emisiunile de dezbateri, care pun în discuţie cele mai importante evenimente ale zilei. Doar în 10 zile, prin studioul Publika TV au trecut câteva zeci de invitaţi, foarte diferiţi (politicieni, experţi în diferite domenii, diplomaţi, cetăţeni simpli).

Săptămâna trecută am avut trei Breaking News-uri în trei zile consecutive. Vinerea trecută s-a aflat despre arestarea jurnalistului Ernest Vardanean (noi am fost cei care am adus în atenţia publică acest subiect). Sâmbăta trecută - tragedia de la Smolensk, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele Poloniei şi o parte din conducerea acestei ţări. Duminica trecută - omorul din Grozeşti (Nisporeni). Şi am făcut faţă acestei tensiuni. (O persoană era în probe la noi şi a rămas extrem de surprinsă să vadă ceea ce se făcea şi cum...apăreau informaţiile la noi, telefoane în direct din Polonia, din Moscova, Smolensk etc.).

Mecanismul a pornit. Fiecare element al acestuia funcţionează în aşa mod ca sistemul să dea rezultate. Rezultatele sunt cele pe care le vedeţi voi la TV. (Timpul meu liber s-a încheiat, sunt chemat deja la discuţii :)))

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Publika TV - un canal de ştiri 24 din 24, destinat celor care vor să fie informaţi

2009-12-10T12:10:00.004+02:00

După o lună şi jumătate de tăcere pe blog, mă simt nevoit să revin cu o nouă postare. Perioada "silenţioasă" a fost motivată de trecerea la alt serviciu. M-am despărţit foarte greu de colegii, de Oamenii şi atmosfera de la ADEPT, elemente care îmi lipsesc şi acum. În cele 8 luni petrecute la ADEPT cred că m-am simţit cel mai bine şi confortabil în cariera mea profesională. Şi soţia este convinsă de acest lucru (intru într-o stare de nostalgie şi nu e bine pentru că nu am timp pentru aceasta). Uneori trebuie să luăm decizii complicate. Despărţirea de ADEPT a fost una dintre acestea.
În săptămânile care au urmat am constatat un lucru, care mi-a făcut plăcere. Blogul era citit de mulţi oameni, inclusiv de la mai multe misiuni diplomatice străine acreditate la Chişinău. Mai mulţi diplomaţi cu care am reuşit să mă întâlnesc m-au întrebat dacă "sunt tânărul care scrie blogul" şi "de ce nu m-ai scriu". Răspunsul pe care îl dădeam e că "nu am timp şi pentru blog".
Acum sunt la Publika TV, un nou post moldovenesc de televiziune care va fi lansat prin februarie în parteneriat cu Realitatea TV din România. E un canal TV de informare (prin ştiri la fiecare oră) şi cunoaştere (emisiuni zilnice de dezbateri, fillere, documentare, campanii sociale etc.). Respectând legislaţia moldovenească cu privire la audiovizual, dar şi necesităţile publicului moldovenesc, televiziunea va avea emisiuni în limba română (80%) şi în limba rusă (20%). Eu susţin integral o astfel de abordare. Cei care lasă emoţiile la o parte şi încearcă să gândească raţional, vor înţelege uşor de ce se face acest lucru.
Investiţia în Publika TV aparţine Grupului Realitatea-Caţavencu, proprietarul căruia este Sorin Ovidiu Vântu, personal controversat în România, ca şi orice alt bogătaş din această ţară sau din Moldova (banii mulţi înseamnă şi multe întrebări, multe suspiciuni). Cred că e cea mai mare investiţie într-un proiect media în Moldova şi se investesc nu doar bani mulţi, ci, mai întâi de toate, speranţe, tehnologii, expertiză etc. Publicul ţintă al Publika TV sunt oamenii activi, cei care doresc să fie informaţi, oamenii care vreau să gândească şi să cunoască mai mult. Sunt cei care se consideră elită în societate (business, politică, cultură, sport, intelectuali, tineri studioşi etc.). Sunt cei care iau decizii în diferite domenii.
Venirea Publika TV pe piaţa media moldovenească a fost recepţionată diferit de oameni. E şi firesc. Unii au criticat acest proiect fără să cunoască ce presupune el, alţii şi-au exprimat speranţa că în sfârşit vom avea o televiziune de ştiri de calitate. Majoritatea criticilor exprimate pe forumuri vizează prezenţa literei K în denumirea televiziunii. La fel cum era criticată "mănuşa lui Iordan" în 2007. La fel este criticată prezenţa emisiunilor în limbă rusă. Publika TV a supărat mulţi colegi de breaslă. Mai mulţi manageri media au rămas fără oamenii buni, care au migrat spre noul post TV. Unii jurnalişti au încercat să se angajeze, dar din diferite motive nu au reuşit. Şi ei sunt supăraţi. În schimb se bucură clasa politică, analiştii, oamenii care aşteaptă informaţii operative şi credibile, cei care vor să vadă dezbateri politice nu doar o dată în săptămână, ci "la cald". Am siguranţa că aşteptările legate de Publika TV vor fi realizate. Aceasta inclusiv graţie jurnaliştilor care muncesc aici. Nu voi exagera când voi spune că sunt angajaţi foarte mulţi jurnalişti, printre cei mai buni de pe piaţă. O să vă convingeţi atunci când veţi vedea produsul. La fel de cert e că avem încă multe de învăţat pentru a fi pregătiţi să ieşim cu produsul aşteptat. Se munceşte din greu. E o şcoală nemapomenită. Aşteptăm progresul.
Sunt multe zvonuri şi speculaţii pe seama "patronului din umbră" al Publika TV. Suntem o societate în care oamenii au încredere mai mare în zvonuri, decât în sondaje de opinie publică. Nu poţi să întezici oamenilor să bârfească. Asta la place. În special când sunt supăraţi pe cei pe care îi bârfesc. Pe noi doar ne amuză aceste speculaţii. Să fie sănătoşi autorii lor. Aş vrea să constat doar un lucru. Speculaţiile sunt de proastă calitate. Din păcate.
De curând a fost anunţată preluarea de către Publika TV a cotei părţi majoritare a celor care deţin portalul Unimedia. Iarăşi au urmat reacţii diferite. Dar aşa e democraţia, cu pluralitate de opinii şi cu respectarea dreptului la exprimare. Pe viitor voi avea posibilitatea să mă exprim în scris pe un blog ce va fi creat pe Unimedia. Deci, în scurt timp voi reveni cu materiale noi. Sper interesante şi utile (mai mulţi colegi de-ai mei se documentează acum de pe blogul meu).
Munca mea la Publika TV îmi limitează anumite activităţi pe care le practicam până a ajunge aici. Nu mai pot face comentarii pentru alte instituţii media, decât pentru cele din Holdingul (asta va fi pe viitor) Publika. Spun asta pentru că mai sunt contactat uneori şi acum pentru a mi se cere opinia pe diferite subiecte. Mă bucur că am prezentat interes pentru jurnalişti şi voi fi fericit dacă va exista un interes din partea publicului la ceea ce fac şi spun.
Sper că viitoarea postare va fi foarte apropiată. Îndată ce găsesc câteva minute libere.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Viitorul cadru juridic RM-UE: Moldova stat asociat UE

2009-11-01T22:54:00.003+02:00

Policy Brief scris pentru Asociaţia pentru Democraţie Participativă

Introducere
În septembrie 2009 la Chişinău a fost instituit un nou Guvern, format din reprezentanţi ai patru formaţiuni politice (Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova şi Alianţa „Moldova Noastră”) membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Programul noului Guvern, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, stabileşte drept prioritate de bază a Executivului central integrarea europeană a Republicii Moldova. La doar circa o săptămână de la inaugurarea Cabinetului de Miniştri condus de Vlad Filat, acesta, însoţit de viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au efectuat o vizită de două zile la Bruxelles. Această primă vizită peste hotare în calitate de prim-ministru în limbajul diplomatic înseamnă fixarea obiectivelor strategice de politică externă. Noua conducere de la Chişinău îşi stabileşte obiective îndrăzneţe
în raport cu Uniunea Europeană, iar oficialităţile europene dau semnale de încurajare a aspiraţiilor autorităţilor moldoveneşti.
Anul 2009 este un an de cotitură în relaţiile moldo-comunitare şi aceasta nu din cauza schimbărilor politice intervenite în ţara noastră, care doar catalizează anumite procese. După circa doi ani de aşteptare din partea Chişinăului şi circa jumătate de an de aşteptare din partea Comisiei Europene, cea din urmă a primit, la începutul acestei veri, undă verde în ce priveşte începerea negocierilor privind noul acord juridic cu Republica Moldova. Parteneriatul Estic lansat pe 7 mai 2009 de către UE şi care cuprinde inclusiv ţara noastră prevede semnarea cu statele non-UE din acest aranjament regional a unor acorduri de asociere. În urma vizitei premierului moldovean la Bruxelles a devenit clar că tratativele dintre Guvernul moldovean şi Comisia Europeană referitoare la viitorul acord cu UE vor începe până la finele anului curent. Acest lucru a fost remarcat şi de către Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate la întrevederea cu Vlad Filat. Startul acestor negocieri a fost dat în luna octombrie anul curent, în timp ce negocierile propriu zise vor începe pe 12 ianuarie 2010. De asemenea, în viitorul apropiat Guvernul Republicii Moldova intenţionează să iniţieze şi alte tratative cu UE, inclusiv cele privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi liberalizarea regimului de vize până la anularea acestuia. În prezent, documentul politico-juridic care reglementează relaţiilor moldo-comunitare este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), expirat în 2008 dar prelungit mutual până la intrarea în vigoare a unui nou document. În aceeaşi condiţie se află şi un alt document tehnico-politic – Planul de Acţiuni RM-UE, care după ce a expirat în 2008 este prelungit pentru o perioadă indefinită.
Actualul cadru juridic RM-UE
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. În aprilie 2004 la Bruxelles a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene cu statele lor membre şi Republica Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, APC a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În 2007 a fost semnat un alt Protocol adiţional la acest document, după aderarea, la 1 ianuarie a acelui an, a României şi Bulgariei la UE. De remarcat că ,APC are un cadru stabilit de Comunitatea Europeană încă în negocierile cu URSS, ulterior UE a dus tratative şi a semnat astfel de documente cu statele exsovietice. APC asigură baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru:
• consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;
• dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase [1].
Potrivit APC, părţile recurg la valorile comune pe care le împărtăşesc şi stabilesc înţelegerea de a
promova pacea şi securitatea în întreaga lume. Totodată, părţile consimt să rezolve neînţelegerile apărute pe cale paşnică pentru ca atât principiile democratice şi drepturile omului, cât şi principiile economiei de piaţă să susţină politicile lor interne şi externe şi să constituie un element esenţial pentru Acordul de Parteneriat şi Cooperare. Părţile acordă una alteia clauza Naţiunii Cele Mai Favorizate şi limitează posibilităţile de impunere a restricţiilor la import şi export. APC de asemenea prevede că în baza progresului înregistrat de Moldova pe calea reformelor orientate spre economia de piaţă, va fi luată în consideraţie posibilitatea începerii negocierilor pentru stabilirea Zonei de Comerţ Liber (ZCL). Una din concluziile studiului comun al Comisiei Europene şi Guvernului de la Chişinău asupra efectelor ZCL (elaborat în 1999) sugerează ca ZCL să fie introdusă atunci când condiţiile normative, administrative şi economice din Moldova îi vor permite să beneficieze pe deplin din instituirea acestei zone[2].
În conformitate cu APC, relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană sunt instituţionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile de promovarea dialogului politic şi monitorizarea implementării acestui document: Consiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE şi Subcomitetele de Cooperare RM-UE şi Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
APC nu pomeneşte nimic despre perspectiva asocierii politice, cu atât mai mult, despre aderarea la UE. Esenţa unor astfel de documente, aşa cum se remarcase mai sus, este similară pentru mai multe state exsovietice, inclusiv Rusia, care nu şi-a propus niciodată integrarea europeană. Din acelaşi considerent, în cadrul Directoratului general pentru Relaţii Externe al UE a fost creat un birou pentru Europa de Est, responsabil pentru Moldova, Ucraina, Belarus, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.
Pentru a încuraja bunele relaţii dintre UE şi ţările vecine, în 2004 Comisia Europeană a lansat Politica Europeană de Vecinătate (PEV). În conformitate cu strategia de securitate europeană, această politică a fost elaborată pentru a asigura prosperitatea, stabilitatea şi securitatea tuturor părţilor implicate. Din PEV fac parte 15 state şi Autoritatea Palestiniană, inclusiv 6 din Estul Europei, care acum se regăsesc în Parteneriatul Estic. În cadrul PEV, Republica Moldova a semnat pe 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de Acţiuni RM-UE [3]. Planul de Acţiuni RM-UE, prevăzut iniţial pentru trei ani, este un document care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea acestor obiective.
Implementarea Planului de Acţiuni urmărea să avanseze semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiuni urma să creeze condiţii pentru avansarea relaţiilor cu UE. Planul de Acţiuni RM-UE a expirat în 2008, însă ultimul Raport de progres al Comisiei Europene, din aprilie 2009, referitor la implementarea acestui document spune că mai există restanţe într-un şir de domenii problematice. Aceste „cozi” au contribuit la faptul ca Planul de Acţiuni să se considere valabil şi în prezent, aceasta în pofida faptului că Republica Moldova a întreprins eforturi pentru lansarea pe 2 parcursul anilor 2007-2008 a discuţiilor asupra avansării cadrului juridic existent prin obţinerea unui statut diferit de acel a unui stat vecin. Diferite oficialităţi europene au promis în prima jumătate a anului 2008 că până la finele acelui an Comisia Europeană va definitiva mandatul de negociere cu Republica Moldova, însă acest lucru a fost posibil doar în 2009.
Pe lângă cele două documente-cadru, Republica Moldova şi UE mai au un şir de acte normative ce reglementează relaţiile bilaterale, care reies din APC şi Planul de Acţiuni. Printre acestea poate fi menţionat sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome (ATP)[4], acordat unilateral ţării noastre de către Comisia Europeană. În conformitate cu ATP, intrat în vigoare la începutul anului 2008, Republica Moldova poate exporta pe piaţa europeană aproape 12 mii de categorii de mărfuri fără taxe vamale. Asimetria acestuia constă în faptul că produsele din statele-membre ale UE importante în ţara noastră sunt impozitate, pe când mărfurile moldoveneşti exportate în spaţiul comunitar nu sunt supuse taxelor vamale. Republica Moldova în felul acesta a devenit prima ţară din CSI care dispune de astfel de beneficii în raport cu UE.
De asemenea, pot fi trecute în revistă Acordul de readmisie şi Acordul privind facilitatea eliberării vizelor, semnate în 2007 şi intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. O altă iniţiativă europeană la care participă Moldova este Parteneriatul de Mobilitate, care îşi propune să reducă fenomenul migraţiei ilegale în spaţiul UE şi care vine în rezultatul noilor directive lansate de către Comisia Europeană, privind:
• Abordarea Globală a Migraţiei a regiunilor vecinătate din estul şi sud-estul UE;
• Politica Europeană cuprinzătoare în domeniul migraţiei[5].
Republică Moldova a fost aleasă împreună cu Republica Capului Verde drept ţară pilot pentru
implementarea Parteneriatului de Mobilitate. Declaraţia Comună RM-UE privind Parteneriatul de Mobilitate a fost semnată la 5 iunie 2008, la Luxemburg în cadrul reuniunii Consiliului Miniştrilor de Justiţie şi Afacerilor Interne ai UE. Proiectele aferente Parteneriatului de Mobilitate RM-UE, care vin în întâmpinarea cerinţelor părţii moldoveneşti, ţin de următoarele domenii:
• Consolidarea relaţiilor cu diaspora;
• Promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni;
• Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei;
• Investirea remitenţelor;
• Gestionarea frontierei şi securitatea documentelor;
• Asigurarea protecţiei sociale;
• Cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.
Viitoarea relaţie contractuală RM-UE – o etapă calitativ nouă
În mai 2009, la Summitul de la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un nou aranjament de cooperare regională în formatul „27+6” (statele-membre ale UE + şase state non-UE din estul Europei, inclusiv Moldova). Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor relaţii aprofundate între UE şi cele şase state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, având la bază o abordare individuală[6]. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare la UE.
Pe 15 iunie 2009, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) de la Luxemburg au fost adoptate Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin 3 adoptarea mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat şi Cooperare, dar şi să accentueze necesitatea respectării valorilor şi principiilor democratice de către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Concluziile CAGRE [7] se rezumă la următoarele:
• UE confirmă angajamentul de a consolida relaţiile cu Moldova, în baza valorilor şi principiilor
comune, inclusiv şi în cadrul Parteneriatului Estic, şi adoptă mandatul de negociere a noului
acord moldo-comunitar. Negocierile vor începe când circumstanţele vor permite acest lucru, însă
abia după ce Republica Moldova va asigura un tratament egal tuturor cetăţenilor UE şi va
respecta principiul relaţiilor de bună vecinătate;
• UE va acorda un suport consolidat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor politice şi
economice orientate spre consolidarea democraţiei şi bunei guvernări, statului de drept, libertăţii
mass-media şi respectării drepturilor şi libertăţilor omului. În acest sens, va fi lansat şi un "pachet cuprinzător" pentru suportul democraţiei;
• Consiliul este preocupat de abuzurile în domeniul drepturilor omului care au avut loc după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi de înrăutăţirea libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media. În acest context, Consiliul cere realizarea unor investigaţii imparţiale şi eficiente asupra violării drepturilor omului, precum şi a evenimentelor din 7 aprilie, în comun cu societatea civilă şi experţi internaţionali, şi îndeamnă Republica Moldova să asigure un acces egal la mass-media pentru toate partidele politice, o alocare transparentă a licenţelor media şi să se abţină de la intimidarea massmedia independente, ONG-urilor şi partidelor politice;
• Consiliul subliniază necesitatea unui dialog politic constructiv în situaţia politică existentă în
Republica Moldova şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să asigure desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv prin cooperarea cu OSCE/ODIHR şi cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei;
În textul de mai sus este subliniat faptul că negocierile vor începe după ce Chişinăul va aboli regimul de vize impus în aprilie 2009 faţă de cetăţenii români, care sunt şi cetăţeni europeni. În septembrie anul curent, regimul de vize a fost abolit de către noua conducere a Republicii Moldova, această decizie figurînd printre primele luate de către guvernarea AIE.
În declaraţiile pentru presă, reprezentanţii AIE speră ca Acordul de Asociere cu UE va fi semnat în 2010, ceea ce este destul de optimist, dacă e să privim la experienţa statelor din Balcanii de Vest care au negociat astfel de documente, dar şi a Ucrainei. Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a admis că acest document ar putea fi semnat chiar până la finele anului curent sau la începutul anului 2010, ceea ce nu este real. Durata negocierilor statelor din Balcanii de Vest privind Acordurile de Stabilizare şi Asociere, a fost de circa 2,5-3 ani. Ucraina negociază Acordul de Asociere de circa 3 ani, sperînd că îl va semna la finele anului curent. Prin urmare, ţinta de a negocia Acordul de Asociere RM-UE în doar un singur an este ambiţioasă, dar poate fi şi periculoasă din perspectiva consistenţei documentului.
Negocierile propriu zise pe marginea Acordului de Asociere vor începe pe 12 ianuarie 2010. Pe de o parte, există premise reale ca negocierile să aibă o durată mai scurtă, iar pe de altă parte, proverbul că „graba strică treaba” ar putea fi adevărat şi în cazul nostru. Una dintre premisele ca
tratativele să decurgă mult mai rapid în raport cu Ucraina este faptul că ţara vecină a tot insistat doi ani la rând ca noul document juridic să ia forma unui Acord de Asociere, iar în cazul Moldovei acest fapt este clar din start, graţie Parteneriatului Estic. În acest sens trebuie să remarcăm faptul că spre deosebire de Acordurile de Stabilizare şi Asociere semnate de statele din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere semnate în cadrul Parteneriatului Estic nu vor oferi o perspectivă de aderare la UE. Anume din acest punct de vedere este cazul să fim mai cumpătaţi atunci când lansăm termeni finali pentru semnarea Acordului de Asociere. Mai mult timp pentru tratative poate însemna şi mai multe argumente pentru fixarea în document a perspectivei de aderare. Pornind de la faptul că profunzimea reformelor este oricând un atu important în apropierea de UE, Guvernul condus de Vlad Filat are toate şansele ca în următoarele luni să demonstreze partenerilor europeni că Republica Moldova se democratizează în regim accelerat. Analizând programul de guvernare al Guvernului Filat, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democratizare, Bunăstare” [8], observăm că printre activităţile prioritare ale acestui Executiv sînt depăşirea dificultăţilor în domeniile problematice indicate în rapoartele de progres ale Comisiei Europene. Guvernul intenţionează să perfecţioneze sistemul de protecţie a drepturilor omului; să reformeze justiţia; să consolideze sistemul naţional de integritate şi de luptă împotriva corupţiei; să contribuie la liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare; să descentralizeze puterea şi să asigure autonomia locală. Anume la aceste capitole Moldova are restanţe în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.
În cazul unor bune relaţii ale conducerii de la Chişinău cu partenerii din cadrul UE, inclusiv cancelarii din mai multe state europene, ţara noastră ar putea să beneficieze de un lobby puternic din partea anumitor state-prietene în vederea acordării perspectivei de aderare, care urmează să fie fixată în Acordul de Asociere. Conjunctura în cadrul UE ar putea să devină mai favorabilă unei deschideri mai puternice către UE după ce irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, urmând ca acest document să mai fie ratificat de Cehia, respectiv să fie pus în aplicare. Implementarea Tratatului de la Lisabona va contribui la depăşirea crizei instituţionale prin care trece UE în ultimii ani. În 2010 se speră că statele europene vor depăşi criza economică, astfel ca recesiunea din 2008-2009 să treacă în ascensiune economică, ceea ce contribuie la sporirea optimismului atât în rândul guvernanţilor, cît şi a populaţiei de rând. O nouă creştere economică la nivel european ar putea reduce efectele aşa-numitei „oboseli a extinderii”, iar ca rezultat să fie reluate discuţiile despre „politica uşilor deschise” a UE.
Timp mai este necesar şi pentru pregătirea unei echipe de experţi care urmează să negocieze pe domenii Acordul de Asociere. Guvernul precedent afirma că a pregătit deja 110 experţi naţionali care vor participa la negocierile viitorului cadru juridic cu UE. Este important ca noul Executiv să ţină cont de persoanele instruite anterior în vederea purtării tratativelor, în cazul în care pregătirea acestora este una temeinică. În aceeaşi ordine de idei, Moldova trebuie să beneficieze de întreg suportul şi expertiza pe care le pot oferi statele recent aderate la UE, cele care se află acum în proces de aderare sau care au semnat deja Acorduri de Asociere. Nu mai puţin important este atragerea în acest proces a societăţii civile, cel puţin la nivel de consultanţă.
Noul guvern va avea nevoie de timp şi pentru elaborarea, respectiv, punerea în practică a unei strategii de comunicare externă, prin care ar convinge opinia publică din cadrul UE, dar, în special, elita politică din ţările europene în ce priveşte oportunitatea unei deschideri mai mari faţă de Moldova, până la acceptarea ţării noastre în calitate de potenţial candidat pentru aderare. Totodată, este necesar de perfecţionat Strategia de comunicare (internă) privind integrarea europeană şi realizarea ei, astfel ca şi societatea moldovenească să fie mai pregătită pentru provocările şi costurile apropierii de UE.
Este remarcabil faptul că în programul de guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” este stabilit drept obiectiv obţinerea statutului de candidat pentru aderare la UE. Unii reprezentanţi ai AIE cred că semnarea unui astfel de acord ce ar prevede statutul de ţară candidat poate fi realizat la finalul mandatului de 4 ani al actualului Guvern, ceea ce este un optimism exagerat, dar nu şi fantastic. Îndeplinirea acestui deziderat depinde de conţinutul Acordului de Asociere, de calitatea şi viteza reformelor interne în Moldova etc. Printre acţiunile prioritare ale Guvernului Filat în vederea integrării europene mai figurează:
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber
Schimb Aprofundat şi Cuprinzător;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încât să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.
Semnarea unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE este prevăzută şi de strategia dezvoltării Parteneriatului Estic. În prima jumătate a anului curent, Comisia Europeană urma să desfăşoare un studiu pentru a afla în ce măsură Moldova este pregătită pentru o Zonă de Liber Schimb cu UE. Deocamdată concluziile acestui studiu nu sunt cunoscute. Vecina noastră Ucraina intenţiona să semneze acest document în acest an, dar se pare că evenimentul ar putea avea loc la începutul lui 2010, în plină campanie electorală în această ţară.
Şi liberalizarea sistemului de vize este unul din obiectivele dezvoltării Parteneriatului Estic. Comisia Europeană a remarcat că statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova, pot beneficia de un regim liberalizat de vize, până la excluderea totală a acestora într-un viitor îndepărtat. Actualul Guvern de la Chişinău şi-a stabilit drept obiectiv semnarea în 2012 a unui acord de abolire a vizelor pentru moldovenii care vor călători în UE, similar cu obiectivul Ucrainei, ţară care a demarat deja negocierile în acest sens în vara lui 2009. Noi putem negocia mai uşor în acest sens datorită includerii noastre în Parteneriatul de Mobilitate, despre care s-a scris mai sus. Despre „implementarea condiţiilor necesare” pentru lansarea dialogului vizând regimul de vize, premierul moldovean Vlad Filat a discutat, în cadrul vizitei la Bruxelles în perioada 29-30 septembrie, cu Vicepreşedintele Comisei Europene, Comisarul pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jacques Barrot. Pentru a ajunge mai uşor la un acord de abolire a vizelor, Moldova trebuie să respecte fidel Acordul de Readmisie şi să securizeze frontiera de est, iar aici apare problema segmentului transnistrean al graniţei moldo-ucrainene. Soluţii în acest sens pot fi găsite de comun acord cu Ucraina şi UE, prin intermediul EUBAM.
În cel mai apropiat timp Moldova urmează să adere la Tratatul Comunităţii Energetice (TEC). În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu prim-ministrul Vlad Filat, Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs a constatat încheierea negocierilor Republicii Moldova asupra TEC şi perspectiva aderării Republicii Moldova la TEC în 2010 [9]. În acest sens, Piebalgs a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a sprijini eforturile Guvernului Republicii Moldova în diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie electrică şi gaze naturale, dezvoltarea sectorului energiei renovabile şi promovarea obiectivului eficienţei consumului energiei.

Concluzii şi recomandări le puteţi citi aici.

Surse:
[1] Tendinţe şi realizări de Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană http://www.mfa.gov.md/
integrarea-europeana/tendinte-si-realizari/.
[2] Raport pe Ţară. Moldova, 2004. http://www.mfa.gov.md/img/docs/politica_europeana_de_vecinatate_ro.pdf.
[3] Planul de Acţiuni UE-RM, http://www.europa.md/primary.php?d=rom_harta&m=Planul%20de%20actiuni%
20UE-RM.
[4] Preferinţe Comerciale Autonome, http://www.mec.gov.md/files/documents/Preferinte%20comerciale%
20autonome%20info%20generala.pdf.
[5] Parteneriatul de mobilitate RM-UE, www.mfa.gov.md/img/docs/BI_MP_nr1_md_final.pdf.
[6] Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?, http://www.edemocracy.
md/comments/political/200903312/.
[7] Guvernare şi democraţie în Moldova // e-journal, an.VII, nr. 139, 1–15 iunie 2009, http://www.edemocracy.
md/e-journal/20090615/#4.
[8] Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare”, http://www.gov.md.
[9] Premierul Vladimir Filat a avut, la Bruxelles, întrevederi cu oficiali europeni, http://www.moldpres.md/
default.asp?Lang=ro&ID=118103.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

ADEPT caută tineri lideri politici

2009-10-19T15:43:00.001+03:00

ADEPT anunţă un concurs de selectare a audienţilor pentru ediţia 2009/2010 a "Şcolii Tînărului Lider Politic". Şcoala se adresează tinerilor membri de partid şi/ sau studenţilor la ştiinţe sociale care au capacităţi de lider şi doresc să activeze în sfera politicului. Sînt eligibili tineri cu vîrstele cuprinse între 18–25 de ani. Pentru participare la concurs, candidaţii trebuie să prezinte următoarele acte:
Scrisoare de delegare din partea preşedintelui partidului (pentru membrii de partid);
Formularul de participare;
Un eseu de maximum 500 de cuvinte pe una din temele de mai jos:
Consensul politic ca instrument democratic.
Liderul politic în contextul crizei politice din Republica Moldova.
Cum pot partidele politice să stimuleze cultura politică a societăţii?

Actele vor fi prezentate prin e-mail, poştă, fax sau personal la sediul ADEPT pînă pe data de 29 octombrie 2009, ora 18:00. Lista persoanelor admise şi programul prealabil al "Şcolii Tînărului Lider Politic" vor fi plasate pe pagina web a ADEPT (www.e-democracy.md).

Persoana de contact: Nadejda Afanasieva, tel/fax: 21-29-92, e-mail: nadejda@e-democracy.md

Mai multe informaţii despre acest proiect găsiţi aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Dacă pentru PCRM contează părerea Rusiei, deputaţii comunişti ar trebui să voteze pentru Marian Lupu, afirmă directorul Centrului Carnegie din Moscova

2009-10-19T09:33:00.003+03:00

Întrevederea Preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev cu liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, candidat pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova, înseamnă că Moscova mizează pe acest politician echilibrat şi pragmatic. În felul acesta a comentat recenta întâlnire a celor doi politicieni Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Rusia. În cadrul seminarului "Dialoguri transnistrene" (organizat de Asociaţia pentru Politică Externă), desfăşurat la finele săptămânii trecute pe malul Nistrului (controlat de autorităţile moldoveneşti), Trenin a subliniat că dacă pentru PCRM contează poziţia Rusiei în ce priveşte perspectiva de dezvoltare a R. Moldova, atunci deputaţii comunişti ar urma să voteze pentru M. Lupu la funcţia de şef al statului.

În opinia analistului rus, Moscova vede în persoana lui M. Lupu "un politician echilibrat, pragmatic şi de perspectivă". El a mai afirmat că Rusia aşteaptă ca R. Moldova să devină un stat previzibil şi ca să informeze Moscova despre paşii de politică externă. De asemenea, Rusia nu-şi doreşte ca R. Moldova să vorbească despre aderarea la NATO, despre unirea cu România, despre "două state, aceiaşi naţiune". Deşi Moscova nu este încântată de integrarea europeană a R. Moldova, totuşi Rusia nu va pune piedici acestui proces, consideră Trenin.

La circa o săptămână de la întrevederea Medvedev-Lupu, unul dintre deputaţii comunişti, cu pondere în fracţiune dar care nu este membru de partid, Vladimir Ţurcan, a adresat o scrisoare (aproape că deschisă) liderului PCRM, Vladimir Voronin prin care a expus "poziţia proprie, dar care este împărtăşită de un grup de deputaţi comunişti" privind necesitatea participării la alegerea şefului statului, pentru a evita alegerile parlamentare anticipate. E coincidenţă ? Cu siguranţă, pentru mulţi comunişti, inclusiv deputaţi PCRM, poziţia Rusiei este foarte importantă. Totuşi, eşecul (planificat al) alegerilor din 23 octombrie vorbeşte despre faptul că deocamdată poziţia dominantă în PCRM este de a nu vota candidatura lui M. Lupu. Timp mai este.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ne aşteaptă Europa? ...cu gafe copilăreşti

2009-10-07T16:02:00.002+03:00

Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua, dragi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi ca de obicei, la această oră, vă invit la o emisiune de discuţii pe teme de politică externă, realizată cu suportul „Asociaţiei de Politică Externă” şi finanţată de Fundaţia „Friedrich Ebert”.

Astăzi vom discuta despre vizita Premierului Vlad Filat şi a Ministrului de Externe Iurie Leancă la Bruxelles precum şi despre participarea delegaţiei moldoveneşti la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. I-am invitat în studio pe domnii Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică Externă şi pe Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă. Bună ziua!

Primul lucru care as dori să vă întreb este ce semnal, ce mesaj comportă vizita lui Vlad Filat şi a lui Iurie Leancă la Bruxelles? Dl. Revenco?
Vizita Premierului Vlad Filat şi a Ministrului de Externe Iurie Leancă la Bruxelles

Eugen REVENCO, Asociaţia pentru Politică Externă: Vizita la Bruxelles a Primului Ministru şi a Ministrului de Externe este prima lor vizită în exterior. Despre această vizită se ştia până la inaugurarea Primului Ministru, adică până la aprobarea Guvernului şi programului de guvernare. Deci, era o vizită aşteptată la Bruxelles şi dorită la Chişinău. Este o vizită care defineşte orientarea politicii externe, este vorba despre sprijinul pe care îl aşteaptă Chişinăul din partea UE. Pe de altă parte este şi un mesaj de activitate prioritară în vederea implementării reformelor împreună cu UE. În cadrul acestei vizite Premierul şi Ministrul de Externe au avut prilejul să prezinte programul de guvernare, starea lucrurilor din ţară şi să încerce să traseze căi de cooperare pe viitor. Deci noi nu trebuie să privim această vizită ca o vizită oficială care trebuia să se încununeze cu nişte rezultate foarte concrete, foarte exacte deoarece pentru a avea nişte rezultate concrete, deja convenite negocierile trebuiau să fie duse de multă vreme şi administraţiile să fi convenit. Trebuie să înţelegem ca o vizită semnal, deschidere şi dorinţă de cooperare. Şi prioritate pentru cooperarea vestică versus cooperare estică. Au încercat să dea şi explicaţii, pe unde mai reuşite, pe unde mai puţin reuşite, despre viziunile de cooperare şi cu estul, cu Federaţia Rusă în mod particular şi precizările le vom vedea la Chişinău în săptămâna care vine.

Corneliu RUSNAC: Dl. Cristal?

Oleg Cristal, Asociaţia pentru Democraţie Participativă: Odată cu inaugurarea în funcţie a unor persoane cum este Şeful Statului, Primul Ministru şi Ministrul de Externe orice ţară merge paralel cu o întrebare care vine din partea mediului jurnalistic: unde veţi avea prima vizită? Explicaţia este simpla pentru că de regulă prima vizită a unor astfel de persoane este un semnal ce priveşte vectorul politic al ţării respective. Prin urmare, noul guvern de la Chişinău a stabilit clar vectorul de deplasare spre UE. Acest lucru este menţionat în programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană. Eu zic că această vizită la Bruxelles, la doar câteva zile de la investirea noului guvern este una simbolică şi inedită în istoria R. Moldova.

Curios lucru că organizarea acestei vizite a fost făcută înainte de intrarea în funcţie a noului guvern, ceia ce comportă un interes sporit faţă de noua conducere de la Chişinău, inclusiv la Bruxelles. Europenii aşteptau de mult timp o schimbare la Chişinău şi repet această vizită simbolică este nu atât o tatonare de poziţii pentru că poziţiile deja sunt cunoscute şi acum au fost fundamentate ci un semnal de sprijin a UE faţă de noua conducere din R. Moldova. Susţinere nu doar prin faptul că au fost invitaţi aceşti doi oficiali în inima Europei la câteva zile de la intrarea în funcţii dar şi prin promisiunea că UE este gata ca în viitorul cel mai apropiat să înceapă negocierile privind noul acord juridic cu R. Moldova. Este gata să ne acorde credite suplimentare, granturi, sau bani sub formă de granturi pentru a depăşi situaţia complicată creată în urma crizei economice. Este gata să discute despre liberalizarea regimului de vize până la dispariţia vizelor pentru cetăţenii moldoveni care vor călători în UE într-o perspectivă medie sau îndelungată.

Întâlnirile în Parlamentul European a dat posibilitate ca cei doi oficiali de la Chişinău să transmită mesajul lor faţă de euro-deputaţii care reprezintă mai multe ţări europene. Prin urmare, este o tribună foarte importantă ca Moldova să aducă la cunoştinţă în sânul lumii europene viziunea sa de viitor, planurile şi poziţia cu care a venit la început de guvernare.

Eugen REVENCO: De ce este încă importantă această vizită la Bruxelles? Guvernul a depistat o gaură mare în bugetul naţional. Este important şi probabil Prim-ministrul şi Ministrul de Externe sperau să obţină o asistenţă consistentă financiară din partea UE. Aici într-adevăr au obţinut o asistentă, vreo 37 de milioane, dacă nu greşesc, care este mai puţin decât sau aşteptat dar ei au reuşit, şi aici este marele merit, de ce au mers în primul rând spre vest şi nu spre est. Unul din argumente este că Chişinău aşteaptă demararea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional. UE este puternic reprezentat în bordul directorilor Fondului Monetar Internaţional şi ştim că acesta avea condiţii foarte dure pentru Guvern. Deci, sarcina acestei delegaţii era să pregătească terenul pentru sosirea negociatorilor FMI şi de ai avea ca aliaţi. Sunt deja semnale că UE ne va susţine în înmuierea condiţiilor de creditare ale FMI. Evident că nu va fi relaxare totală dar avem deja câţiva aliaţi în bordul directorilor care vor lua decizii referitor la creditarea R. Moldova. Din această perspectivă dacă privim am câştigat mult. Am câştigat o susţinere de care am avut nevoie.

2, este important că şi UE avea un interes , nu numai să cunoască autorităţile, dar şi să transmită semnale noi, explicaţii sau precizări cum are loc cooperarea durabilă cu UE. UE nu construieşte relaţii în baza unor percepţiei superficiale, este nevoie de o relaţie durabilă, consistentă să fie construită prin reforme şi prin angajamente exacte. Dacă ne amintim, preşedintele Voronin cînd a mers la Moscova, la Kremlin a primit un cec în aparenţă de vreo 500 milioane , cel puţin i s-a arătat un cec la Kremlin. Atunci un lucru devine foarte clar pentru toată lumea şi cum funcţionează instituţiile europene. În UE nu există Kremlin, în UE nu sunt cecuri de astea, este o cooperare care se bazează pe anumite principii, acum am reuşit să avem o susţinere din partea UE în negocierile cu FMI s-a arătat cum va lucra în continuare FMI, s-au punctat fiecare poziţiile de start. În cazul RM, se regăsesc în programul de guvernare şi UE si-a precizat poziţiile în public şi în cadrul întîlnirilor care au avut loc. Nu vreau să dramatizez faptul că nu a fost întîlnirea cu Preşedintele Comisiei Europene Barosso şi cu Secretarul General Solana, este un concurs de circumstanţe, nu este prima dată cînd Iranul trece calea RM şi strică agendele, nu este un lucru grav, este importantă deschiderea şi predispunerea care a existat şi, important că felicitările au venit neîntîrziat, iar în cazul lui Barosso au venit încă pînă la inaugurarea noului Guvern. Deci astea sunt semnale suficiente.
Perspectiva europeană a Republicii Moldova

Corneliu RUSNAC: Totuşi, este oare gata UE să ofere acum RM o perspectivă europeană clară, dl. Cristal?

Oleg Cristal: Eu cred că deocamdată nu există o astfel de disponibilitate din parte UE şi RM nici nu ar trebui să insiste la acest moment asupra acestui fapt. Pentru că în prezent, sarcina noastră este ca să începem negocierile privind Acordul de Asociere, un Acord de Asociere diferit de cel al Balcanilor de Vest şi diferenţa constă, mai întîi de toate în faptul că lipseşte, cel puţin conceptual, la acest moment, lipseşte oferirea unei posibilităţi de aderare la UE. Negocierile vor dura, optimişti sunt cei din guvernul Filat care stabilesc că în 2010 vom semna deja acest Acord, zic este un obiectiv foarte optimist şi nu ar trebui să ne grăbim, din mai multe considerente nu trebuie să ne grăbim, inclusiv din motivul că trebuie să obţinem un document cu o substanţă foarte importantă, inclusiv cu elementul de perspectivă de aderare la UE. Timp de un an sau doi se pot schimba multe lucruri atît în RM cît şi în cadrul UE. Ce poate să se schimbe în ţara noastră? De 5 ani sau aproape 5 ani de implementare a Planului de Acţiuni RM- UE, Comisia Europeană a testat un şir de domenii problematice, pomenite în 3rapoarte de progres referitor la îndeplinirea acestui plan de Acţiuni.

Noul Guvern şi-a stabilit obiective, subliniind anume aceste domenii problematice care au nevoie de reformare, în cazul în care Guvernului îi reuşeşte să depăşească deficienţele şi cozile din Planul de Acţiuni RM-UE în aproximativ jumătate de an aceasta ar servi un argument foarte serios ca UE să devină mult mai deschisă faţă de RM. Pe de altă parte, în cadrul UE pot surveni anumite schimbări, mai întîi de toate este vorba de aprobarea aşteptată a Tratatului de la Lisabona prin referendumul din Irlanda şi intrarea în practică a acestui document, ceea ce ar presupune o reformă instituţională a UE, inclusiv cu posibilitatea de a se extinde mai mult decît în Balcanii de Vest. În plus depăşirea crizei economice de către ţările din UE ar putea să aibă un efect pozitiv asupra aşa-numitului fenomen al obosirii extinderii. Ştim că atunci cînd economia creşte după o criză şocantă apar mai multe motive de optimism, prin urmare, optimismul din societate se poate transfera şi asupra elitei politice din aceste ţări care pot fi ca urmare mult mai deschise faţă de statele din Estul Europei. RM acum are şansa ca să ajungă Ucraina din urmă în calea spre UE şi chiar s-o devanseze, pentru că spuneam, nu e nevoie de foarte multe investiţii pentru a face reforme în domeniile problematice. Şi în cazul în care devenim locomotivă în această zonă, putem să obţinem în aproximativ un sau doi un Acord de Asociere cu perspectivă de aderare la UE . Trebuie să fim optimişti şi există motive ca să fim aşa.

Eugen REVENCO: Dacă vorbim despre perspectiva de aderare, este importantă, ea are 2 faţete. În primul rînd, este ca un obiectiv al guvernării, este important guvernarea să aibă obiectiv, este bine ca el să fie realist, tangibil, realizabil. În circumstanţele care suntem noi astăzi, cu incertitudinea Tratatului de la Lisabona, este greu să vorbim despre o, şi, în general, situaţia din zonă, este greu să vorbim despre o disponibilitate, o deschidere a UE către RM ca să-i acorde această perspectivă de aderare. Dar nu este doar RM o problemă, eu doar subscriu cele spuse de Oleg Cristal, că este nevoie de a face reforme interne, indubitabil, nici nu mai trebuie să discutăm atîta despre necesitatea acestor reforme. Noi am văzut, sectorul de securitate a fost o disfuncţie totală în luna aprilie, nu mai avem nevoie de probe, drepturile omului sunt chiar violate sistematic si avem deja şi raportul din Guvern care a aprobat, nu mai este nevoie să căutăm, disfuncţii în economie, monopolizare, necesitatea creării şi criza regională ne-a arătat că este nevoie de o reorientare şi a deschiderii ţării din nou.

Astea sunt lucruri clare care trebuie făcute. Nu văd mari dificultăţi în a face reforme politice şi nu numai în a adopta legi, este nevoie şi Parlamentul astăzi să înceapă a lucra, a comunica în exterior, să comunice între ei, să lase fobiile parlamentare, să înceapă a comunica între formaţiunile politice din Alianţă cu partidul care se află în opoziţie, să meargă discuţii, fără frică, şi, mult mai important, să comunice în exterior mai intens cu societatea, să se explice, să fie mai multă transparenţă şi mai multă răspundere din partea politicienilor atunci cînd transmit semnale în societate, atunci cînd desemnează persoane responsabile pentru anumite poziţii, atunci cînd încearcă să adopte nişte decizii, respectînd acele principii şi valori pentru care au luptat pînă înainte de a veni la putere. Asta este prima faţetă, dar, şi aceste lucruri sunt realizabile. Dar mai este o a 2-a parte a acestei perspective europene. Aceasta nu angajează doar RM mai adînc într-un proces european.

Perspectiva europeană angajează şi UE şi aici este răspunderea mare din partea UE în momentul în care se angajează şi acordă această perspectivă, deci şi UE intră în acest joc. Este un joc în doi, un dans în doi unde fiecare îşi are rolul său, dar pereche nu dansează bine dacă unul din ei face greşeli şi iarăşi, pereche dansează bine dacă ambii se susţin şi merg înainte. Deci, UE trebuie să-şi evalueze necesităţile, posibilităţile şi angajamentul său în regiune. Dar aici, eu aş spune că RM este cea care poate cel mai uşor să valorifice micile opţiuni care încă mai sunt deschise pentru a primi această perspectivă europeană şi pentru a angaja mai plenar, pentru a angaja în această perspectivă europeană, UE în primul rînd. Noi, să spunem, susţinere în societate avem, această susţinere nu este in UE. Este important ca să-i determinăm pe europeni că ei să ne vrea pe noi încă mai tare decît noi îi vrem pe ei. Cum să facem acest lucru? Probabil să intensificăm cît mai mult colaborarea în regiunile frontaliere, să fim model. Există posibilităţi de cooperare, există diferite proiecte care trebuie să le accesăm. Fiecare dintre noi trebuie să acceseze proiecte, să fie activ şi să-şi facă o părticică mică de Europă la el acasă, implicînd cît mai mult parteneri din Europa, din România, din Bulgaria, din Ungaria, din Polonia, din Lituania, cît mai mulţi.
Anularea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova

Corneliu RUSNAC: Ca să revenim puţin la problemă vizelor, după recenta vizită la Bruxelles, s-a declarat că există posibilitatea ca intr-o perspectivă previzibilă UE să anuleze vizele pentru cetăţenii moldoveni, cînd credeţi că s-ar putea produce acest lucru şi ce-ar trebui să întreprindă Chişinăul în acest scop, concret? Pas cu pas, dl. Cristal?

Oleg CRISTAL: Actualul Guvern are 2 obiective, cel puţin eu am sesizat 2 obiective referitor la regimul de vize cu UE. Primul este ca pînă în 2012 să fie semnat acordul privind lichidarea regimului de vize şi al doilea obiectiv, vociferat de Primul Ministru este că în 2012 să obţinem deja călătoria liberă, ceea ce sunt lucruri diferite. Eu cred că primul obiectiv este mai realizabil, deşi foarte, foarte optimist. Atunci cînd Comisia Europeană a lansat Parteneriatul Estic a vorbit pentru prima dată că statele din Estul Europei, inclusiv Moldova ,care fac parte din acest aranjament regional de cooperare vor putea să obţină o liberalizare a regimului de vize, pînă la lichidarea acestuia, într-o perspectivă îndepărtată. Perspectiva îndepărtată, în termeni europeni, ar însemna mai mult de 5-6 ani. Deci, dacă Parteneriatul Estic a fost lansat cel puţin comunicarea Comisiei Europene în decembrie 2008, plusăm 5-6 ani, iese 2013-2014 cel puţin acest termen. Revenind la ideea că în 2012 se poate de obţinut semnarea acestui Acord cu condiţia că el va intra în vigoare să zicem în 2013 cel mai degrabă, sau chiar 2014-2015, Guvernul RM trebuie să rezolve cîteva probleme.

Mai întîi de toate este condiţionată de reformele interne pe domeniile problematice, unu la mînă. Doi, e nevoie de securizat frontiera de Est a RM şi aici o problemă destul de gravă pentru că există un segment de frontieră moldo-ucraineană, segmentul transnistrian care este în afara controlului RM şi aici ar trebui să se găsească mecanisme în comun cu Ucraina şi UE poate prin intermediul misiunii europene de asistenţă la frontieră ca să stabilească un control strict al frontierei sau al graniţei administrative a RM cu regiunea transnistreană. În cazul în care se reuşeşte acest lucru, avem un argument destul de serios ca să obţinem posibilitatea semnării unui Acord de acest fel şi, spre deosebire de Ucraina care şi-a stabilit încă anul trecut obiectivul semnării Acordului pînă în 2012, Moldova chiar dacă a întîrziat cu începerea negocierilor cu mai bine de un an are atuul de a participa în Programul de Mobilitate al UE, care presupune acţiuni de migraţie, aceasta spre deosebire de Ucraina. Şi, dacă folosim toate argumentele pe care le avem la dispoziţie, demonstrînd că putem să respectăm toate condiţiile necesare solicitate de UE, inclusiv respectarea Acordului de readmisie, semnat acum aproape 2 ani cu UE, atunci 2012 este obiectiv îndrăzneţ, dar real de obţinere a Acordului respectiv.

Eugen REVENCO: Într-adevăr, nu este o perspectivă imediată obţinerea acestui regim de călătorii fără vize. RM cu siguranţă are nevoie să lămurească problemele sale legate de frontieră, controlul frontierelor în primul rînd. Doi, avem avantajul demarării deja Parteneriatului de Mobilitate şi aceste parteneriate trebuiesc extinse şi ele vor folosi ca argumente. Trei, RM trebuie să facă uz şi să beneficieze plenar de Acordul privind micul trafic de frontieră şi implementarea calitativă a acestui Acord ţine nu numai de autorităţi dar ţine, în primul rînd, de cetăţenii RM care vor încălca sau nu vor încălca regimul care va fi creat. Vor respecta această limită de 30 km sau de 50, sau vor face abuz de documentele de intrare în România. Astea sunt elemente determinante.

Următorul element ar fi într-adevăr Acordul privind readmisia şi nu numai cu ţările UE dar şi cu cele care intră în zona Schengen dar nu sunt membre, mă refer la Elveţia, inclusiv piticul Lichtenstein. Şi un lucru foarte important şi care nu poate fi negat şi care este argument esenţial sunt nu atît poate paşapoarte europene, româneşti, bulgare, germane pe care le deţin cetăţenii RM, dar legătura durabilă pe care va reuşi să o stabilească RM cu economiile, culturile din Europa, adică gradul în care este legată economia RM de economia ţărilor UE este un argument extrem de important şi cu cît mai strînşi vom fi, prin diferite forme, nu doar prin exportul de materii prime, exportul de materii prime nu este o legătură durabilă de a crea întreprinderi străine în RM şi moldoveneşti în străinătate. Pentru a promova producţia moldovenească, deci Moldova acum are nevoie nu să-şi protejeze producătorul dar să-l promoveze în exterior şi iată investiţii pentru deschiderea pieţelor este nevoie, şi cu cît mai mult Moldova va fi prezentă pe aceste pieţe cu atît mai mari sunt şansele de a avea această călătorie mai simplificată. Şi un element extrem de important este legăturile culturale pe care le are RM. În fond, ţara noastră este comparativ cu altele este avantajată, dar este avantajată prin legătura cu România pe care poate, împreună cu România s-o restabilească şi să creeze o relaţie model. Dar, o relaţie durabilă cu o singură ţară nu este suficientă. Desigur este un avantaj comparativ în legătura pe care o are RM cu România istorică şi culturală, şi lingvistică, dar nu este suficient. Acest elemente pe care l-am numit sunt minim necesare.
Participarea delegaţiei moldoveneşti la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Corneliu Rusnac: Tot în această săptămînă a avut loc sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Participarea delegaţiei moldoveneşti la această sesiune a fost marcată de scandal. Parlamentul nu a reuşit să voteze componenţa unei delegaţii permanente şi a trimis la Strasbourg o delegaţie provizorie formată din 6 membri în loc de 5, cîte locuri deţine RM la APCE. Acest lucru s-a întîmplat din cauză că PCRM a insistat să aibă 2 locuri în delegaţie ca cel mai mare grup parlamentar. Cu toate acestea, pînă la urmă comuniştii au contestat legalitatea delegaţiei moldoveneşti şi am vrut să vă întreb ce consecinţe au avut sau ar putea avea acest incident de la Adunarea Parlamentară a CoE, dl. Revenco?

Eugen REVENCO: Să le luăm de la un capăt. Însăşi faptul că RM şi-a desemnat cam tîrzior această delegaţie, nu este un plus pentru această guvernare, pentru această Alianţă. Acest lucru trebuia soluţionat în termeni utili şi nu în ultimul moment, primul lucru. Doi, este clar că delegaţia RM are 5 locuri în Adunarea Parlamentară din 1995. De aceea Parlamentul trebuia să decidă asupra 5 membri ai delegaţiei. Ceilalţi trebuiau să fie desemnaţi ca supleanţi, acest lucru nu s-a făcut, iarăşi o greşeală procedurală care nu face cinste acestui Parlament în întregime şi inclusiv Alianţei pentru Integrare Europeană. Lucruri destul de simple care trebuiau să fie evitate. Dar, Adunarea Parlamentară, din cîte ştiţi, a admis delegaţia moldovenească să participe. Este o anumită marjă de discreţie, a fost notificată delegaţia, unul dintre membri fiind supleant, deci a fost o notificare la limită să spunem aşa.

După cîte am văzut, forma care s-a notificat delegaţia, unul din membrii Alianţei fiind notificat ca supleant, deci acest lucru trebuia să fie reflectat şi în hotărîrea Parlamentului. De ce a fost comisă această gafă?

Eu aş releva cîteva momente: Unul din aceste elemente este, cît de mult nu s-au bătut comuniştii pentru participare, nici unul din ei nu au mers la APCE, nici Voronin, nici Ţurcan, ceea ce vorbeşte despre un interes superficial a PC de a participa la această sesiune şi a lipsit de conţinut însăşi problema pe care au ridicat-o ei în faţa Adunării Parlamentare. Situaţia ar fi putut fi diferită dacă veneau cei 2 delegaţi - Voronin sau /si Ţurcan. Dar se pare că pentru ei nu era interesantă participarea sau era ruşinoasă pentru ei participarea, nu era demnă de nivelul lor de fost preşedinte de ţară şi de parlament, dar participarea lui Grigore Petrenco nu este o participare în cadrul delegaţiei, este o deplasare din numele PC, un fel de lobbying şi nu este nicidecum participare la Adunarea APCE. Acum dacă ne referim la discuţiile care s-au iscat, nu fac bine imaginii RM. Pe de o parte Alianţa a admis ca din start să iasă un scandal, un lucru nu frumos la suprafaţă care a fost gestionat de Alianţă în aşa fel încît a ieşit la suprafaţă un lucru neplăcut şi acest lucru a fost arătat în Europa şi a dovedit o ineficienţă în comunicare, din păcate, şi, pe de altă parte vedem PC la rîndul său care are un comportament instabil şi contradictoriu. Anume PC cît a fost la guvernare blama şi condamna orice ieşire în exterior, soluţionarea problemelor în exterior şi le cataloga ca acţiuni nepatriotice şi de defăimare a ţării şi cînd colo însăşi PC scoate probleme şi refuză să soluţioneze probleme în interior preferînd să le scoată în exterior. Este o contradicţie în comportamentul PC , este probabil o derută în rîndurile lor şi o confuzie în strategii şi tactici, s-au pierdut în ele probabil, dar cu siguranţă nu le face faţă. Şi un alt lucru care nu face faţă PC este că ei au fost cei care au afirmat de-a lungul anilor că respectă şi au creat un cadru suficient pentru respectarea drepturilor opoziţiei. Ori acum ei sunt acea opoziţie pentru care ar fi creat ultimii 8 ani de zile un cadru juridic suficient sau confortabil şi acum nu se simt confortabil în acest cadru juridic şi politic, climat pe care l-au creat ei pentru confortul lor. Deci, s-au 8 ani de zile n-a fost acest cadru, sau acest cadru a fost dar nu a fost atît de confortabil cu adevărat pentru opoziţie.

Oleg CRISTAL: Este într-adevăr regretabil păşirea cu stîngul a actualului Parlament la APCE şi o gafă copilărească, pentru că aş cum spunea dl. Revenco, este expres scris numărul de membri ai delegaţiei pentru fiecare ţară şi nu ţara îşi îndeplineşte moftul pentru a stabili care cum doreşte numărul de membri delegaţi. Prin urmare cei din Parlamentul de la Chişinău au fost puşi în situaţia în care s-au simţit nevoiţi să redacteze hotărîrea şi s-o redacteze de aşa manieră ca să nu treacă prin şedinţa plenară şi să fie aprobată. Nu face bine imaginii RM şi în special majorităţii parlamentare. Cît priveşte lipsa de la această şedinţă a celor 2 membri ai delegaţiei din parte PCRM, eu cred că explicaţia este un pic alta şi rezidă din chestiunile care urmau să fie discutate la sesiunea referitoare la RM. Ori vineri APCE a adoptat o rezoluţie referitoare la funcţionarea instituţiilor democratice în RM, una destul de critică, şi criticile se îndreaptă anume spre cei care au fost la conducere şi acum sunt în opoziţie. Prin urmare, Vladimir Voronin dacă mergea la Strasbourg urma să dea explicaţii celor întîmplate şi criticate de către deputaţii din Adunarea Parlamentară şi nu te simţi tocmai confortabil în această postură. Ei au făcut destul de abil ca să se treacă cu vederea acest lucru şi au creat o problemă, de fapt au speculat problema creată de majoritatea parlamentară impunînd chestiunea nevalidării delegaţiei moldoveneşti ca cea mai importantă. De altfel, participarea delegaţiei moldoveneşti la această sesiune a APCE a mai scos la nivel o problemă care era anticipată de anumite persoane la Chişinău. Vineri a avut loc la Chişinău şedinţa parlamentului în care s-au discutat lucruri ce urmau să fie votate şi aprobate cu votul majorităţii, de cel puţin 52 voturi. Ori AIE are doar 53 de mandate dintre care 3 sau 4 dintre ei au fost plecaţi la Strasbourg şi în aceeaşi zi vineri, paradoxal, dar la APCE s-a discutat şi s-a aprobat o rezoluţie referitoare la RM şi delegaţia moldovenească a fost lipsă, ceea ce ridică semne de întrebare.

Eugen REVENCO: Eu vreau să revin la speculaţiile referitoare la mandatul delegaţiei moldoveneşti care în sine nu este, nu constituie o problemă majoră, doar că o serie de probleme minore pot conduce la constatarea unor deficienţe mai mari. RM este o ţară mică şi RM prin deciziile sale, Parlamentul prin deciziile sale sau Guvernul prin spusele sale, prin acţiuni, prin iniţiative transmite anumite mesaje şi este mult mai greu după aceea, odată acest mesaj transmis, vrînd sau nevrînd capitalele mari le înghit aşa cum sunt ele şi apoi este mult mai greu după aceasta să mergi să convingi capitalele şi parlamentarii europeni care nu au un interes major în RM, că cele auzite de ei nu sunt adevărate sau sunt diferite. Deci este important a transmite mesaje corecte şi nu a căuta cum să fie corectate cele auzite. În această perspectivă este extrem de important pentru Parlamentul de la Chişinău astăzi şi pentru Guvern în continuare să evite transmiterea de mesaje greşite, toate să se stăruie, în măsura posibilităţilor, problemele care există, să le rezolve prin dialog aici în interior. Altfel perspectivele acestea europene despre care am vorbit noi la început şi optimismul pe care l-am exprimat noi în diferite forme şi mesajul care l-a adus Prim-ministrul nu va fi unul susţinut.

Dar este extrem de important să menţionăm, de asemenea, că în afară de acest mini-scandal care a fost mai mult văzut la Chişinău decît la Strasbourg referitor la mandatul delegaţiei şi delegaţia RM, vineri recomandarea care a fost adoptată şi raportul care a fost prezentat de raportorii Adunării Parlamentare, pe lîngă faptul că indică o serie de carenţe şi deficienţe în funcţionarea instituţiilor democratice din RM constatate pînă în iulie curent, inclusiv în cadrul alegerilor parlamentare, unul din punctele acestui document adoptat constă în recomandarea căutării unui consens în interiorul ţării, în interiorul Parlamentului pentru votarea preşedintelui. Nevotarea preşedintelui în sine iarăşi, nu este un obstacol major pentru încheierea procedurii de monitorizare a RM în cadrul monitorizării obligaţiilor sale asumate la aderare, dar este unul din elementele de care se va ţine cont. Nevotarea Preşedintelui în sine nu reprezintă o instabilitate a instituţiilor. Poate fi văzută şi ca o disfuncţie procedurală, dar care se înscrie în limitele Constituţiei. Şi atunci, nu este o problemă majoră, dar poate constitui unul din elemente care pot duce la constatarea unor disfuncţii instituţionale în RM şi o disfuncţie a instituţiilor democratice, dacă vor fi mai multe semnale, la rînd cu alte chestiuni minore.

PS Transcriere APE

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Comunişti la pătrat. La Chişinău ar putea fi creat Partidul Comunist din Moldova

2009-09-30T11:04:00.005+03:00

La Chişinău ar putea apărea în lunile următoare Partidul Comunist din Moldova (a nu se convunda cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, existent). De cateva zile se discuta prin piaţă că noua entitate politică va fi creată de către Maia Laguta cu Alexandr Lomakin. Astfel de zvonuri au apărut încă mai demult, iar acţiunile de protest din faţa Primăriei Chişinău, gestionate de către "revoluţionara Laguta" (şi Lomakin), dau dreptate informaţiilor respective. Nu exclud că această schemă cu majorarea tarifelor, respectiv, scoaterea pensionarilor în stradă ar fi fost coordonată de către "specialişti" din cadrul AIE cu această cunoscută "revoluţionară". Mişcarea este simplă şi presupune împuşcarea a doi iepuri cu un singur foc: 1 racordezi tarifele şi soluţionezi problema financiară a unor instituţii municipale; 2 contribui la crearea unei clone comuniste pentru a dispersa şi mai mult electoratul PCRM în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate (protestele de stradă au menirea să o facă pe Laguta şi mai cunoscută, în special în rândul pensionarilor care reprezintă electoratul de bază al PCRM. In asemenea situatie, scoaterea de catre PCRM a oamenilor in strada ar putea sa se intoarca cu efect de bumerang impotriva lor).

O tentativă de a crea PCM (cu doctrină leninist-marxistă) a avut loc şi în 2005 sau 2006, dar atunci a eşuat (liderul grupului de iniţiativă a fost arestat şi ideea a murit). Acum când Ministerul Justiţiei aparţine AIE este uşor de presupus că PCM va fi înregistrat fără probleme. În condiţiile în care PCM va fi gestionat bine din punct de vedere al imaginii, atunci PCRM ar putea avea probleme destul de serioase, chiar dacă presupuşii lideri ai PCM au un potenţial redus în raport cu liderii PCRM.

Despre "partidele clonă" ca tehnologie electorală am scris şi în teza mea, descriind mai multe exemple şi din R. Moldova. Va trebui să completez lucrarea şi cu acest exemplu?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Despre algoritm şi profesionalism

2009-09-28T12:26:00.002+03:00

Un comentariu pentru Imedia referitor la programul de guvernare al AIE şi componenţa noului Guvern:

„Programul de guvernare al AIE pune accentul pe reformarea mai multor domenii, dar, in special, a instituţiilor care asigură funcţionarea statului de drept”, a declarat pentru Imedia analistul Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT.

„Reformele acestor instituţii şi domenii, cum ar fi justiţia, mass-media, drepturile omului, autonomia locală, supremaţia legii, corespund prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova -UE.

Anume aceste domenii sunt menţionate drept problematice in toate cele trei rapoarte de progres ale Comisiei Europene privind realizarea Planului de Acţiuni In cazul in care se va reuşi aprofundarea reformelor pe domeniile respective, atunci se va putea realiza mai uşor prioritatea de bază a noului Guvern - integrarea europeană. Noul cabinet de miniştri trebuie să demonstreze cetăţenilor moldoveni şi structurilor europene că angajamentele asumate in programul de guvernare vor deveni realitate, astfel ca in perioada in care vor fi lansate negocierile privind noul cadru juridic cu UE, Moldova să poată obţine o deschidere cat mai largă şi susţinere aprofundată din partea Bruxelles-lui. In programul de guvernare se mai atestă o deschidere a noii conduceri spre societatea civilă, experienţa şi profesionalismul căreia poate ajuta la elaborarea şi realizarea politicilor publice”, a spus dl Cristal.

Potrivit analistului, „punctul slab al programului este lipsa unui plan detaliat anticriză, la fel şi accentele slabe puse pe sfera socială, aceasta in condiţiile in care criza economică in Republica Moldova loveşte tot mai dur, iar bugetul public seacă tot mai mult. Acest aspect ar putea turna apă la moara opoziţiei comuniste care evidenţia mereu in programele sale de guvernare caracterul social. In general, programul de guvernare poate fi caracterizat drept unul liberal.

Formarea Guvernului de coaliţie in conformitate cu un algoritm este o practică mondială, doar că istoria ţării noastre generează îngrijorări in acest sens. Alianţa pentru Democrație şi Reforme, creata in conformitate cu un algoritm, in 1998, a sfârşit rău.

Partajarea politică a ministerelor este un lucru firesc, doar că ar urma să mai fie respectată şi o condiţie necesară – profesionalismul miniştrilor. Or, componenţa nominală a Guvernului, din care fac parte miniştri foarte buni şi miniştri foarte slabi ori problematici, dă in vileag problema despre care s-a mai vorbit: criza de cadre in anumite partide. Cei care sunt vizaţi drept “miniştri slabi” ori “problematici” trebuie să demonstreze intregii societăţi că cei care formulează acum critici nu au avut dreptate”, a menționat Oleg Cristal.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Preşedinţia UE salută numirea noului guvern al R. Moldova

2009-09-25T14:46:00.000+03:00

The European Union welcomes the appointment of a Government in the Republic of
Moldova, following the repeat parliamentary elections on 29 July. The European Union
notes with satisfaction all political contributions to the democratic process following the
elections and trusts that a climate of responsible cooperation will prevail as political
developments proceed.
The appointment of a Government is an essential first step, which will enable Moldova to
begin to tackle the critical challenges that it faces, in particular in the context of the world
economic and financial crisis, and to move forward with reforms. The European Union
stands ready to support Moldova in these efforts and reaffirms its commitment to deepen
and strengthen its relations with Moldova, including in the framework of the Eastern
Partnership. In particular, the European Union looks forward to starting, as soon as
possible, negotiations on a new agreement with Moldova that will replace and go beyond
the current Partnership and Cooperation Agreement. In this context, the European Union
welcomes the decision to abolish the changes to Moldova’s visa policies introduced this
April, which ensures equal treatment of all EU citizens.
The European Union reiterates its call on all political actors to engage in a constructive
political dialogue in order to conclude the post-electoral political process, in particular
through the election of a new President.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Integrarea europeană - prioritatea fundamentală a Guvernului Filat

2009-09-25T11:18:00.002+03:00

Din programul de guvernare al AIE:

Integrarea europeană
Guvernul Republicii Moldova porneşte de la premisa că integrarea europeană este un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Realizarea plenară a acestui obiectiv va permite ancorarea ţării într-un sistem de stabilitate şi prosperitate, în care guvernează valorile democratice şi respectul pentru libertăţile fundamentale ale omului. Totodată asumarea şi implementarea cu responsabilitate a angajamentelor care rezultă din parcursul european reprezintă cea mai eficientă modalitate de a realiza modernizarea ţării sub aspect politic, economic, social. Or, integrarea europeană înseamnă, în primul rînd, transformări interne ale ţării. Guvernul Republicii Moldova îşi propune să depună eforturi susţinute pentru promovarea reformelor solicitate atît de societatea moldovenească, cît şi de comunitatea internaţională în domeniile asigurării libertăţii mass-media, independenţei sistemului judiciar, liberalizării economiei – domenii vitale pentru promovarea veridică a integrării europene a ţării. Prin promovarea coerentă a unor politici de europenizare a tuturor aspectelor vieţii social-politice şi economice a ţării şi semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, Guvernul va reuşi să transforme Republica Moldova într-o perioadă previzibilă într-o ţară eligibilă pentru aderarea la UE.
Acţiuni prioritare:
1. Integrarea Europeană
• Implicarea activă a întregii societăţi, a tuturor forţelor politice şi a actorilor externi relevanţi în vederea transformării Republicii Moldova într-un stat european cu o perspectivă reală de aderare la UE;
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Consolidarea cadrului legal şi instituţional necesar pentru promovarea integrării europene la nivel de Guvern şi al fiecărui minister în parte, astfel încît procesul de integrare europeană să devină prioritatea majoră în activitatea fiecărei structuri guvernamentale;
• Aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele membre ale UE;
• Valorificarea plenară a oportunităţilor oferite de către "Parteneriatul Estic";
• Încheierea Acordului de Asociere cu UE;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încît să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Evaluarea posibilităţilor conectării la coridorul sudic de tranzitare a resurselor energetice din Bazinul Caspic spre Europa, precum şi a altor opţiuni de asigurare a securităţi energetice a Republicii Moldova;
• Conectarea Republicii Moldova la reţelele de transport european, liberalizarea transporturilor aeriene;
• Sporirea rolului UE în soluţionarea conflictului transnistrean;
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Polonia vrea un Comisar european pentru Parteneriatul Estic

2009-09-24T17:12:00.003+03:00

Polonia doreşte instituirea unui Comisar european pentru Parteneriatul Estic. Despre aceasta a anunţat şeful diplomaţiei polone, Radoslav Sikorski. El a afirmat că Varşovia convinge acum Bruxelles-ul despre necesitatea creării postului de comisar, în competenţa căruia să fie politicile din cadrul Parteneriatului Estic. Se pare că ministrul de Externe al Poloniei l-a convins deja în acest sens pe preşedintele Parlamentului European Eji Buzek, scrie presa străină.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Puterea de gravitaţie a Puterii sau metamorfoze cu iz politic

2009-09-22T14:33:00.002+03:00

Puterea este un punct de atracţie foarte puternic (să-mi fie iertată tautologia). La o emisiune recentă la Jurnal TV spuneam că PCRM, ca fost partid de guvernare, a trecut 8 ani printr-un proces centripet, iar motivul acestei gravitaţii a fost faptul că acesta se afla la putere şi avea un rating înalt. De câteva luni, după plecarea lui Marian Lupu din formaţiune, PCRM a intrat într-un proces centrifug. Explicaţia acestui fenomen este iarăşi legată de putere sau, mai corect spus, deja de lipsa puterii, care a trecut la AIE.

La conferinţa de presă de săptămâna trecută liderul comuniştilor Vladimir Voronin spunea că PCRM trebuie să scape de "trădătorii şi lipitorile" care au mai rămas în formaţiunea sa. El ştie ce spune şi a continuat în mod corect precizând că pentru "lipitori Voronin este important doar atunci când este la putere". Atât în PCRM, cât şi în preajma acestuia (mai) sunt multe "lipitori", dar care încep să se desprindă.

Printe primele semnale că "lipitorile" îşi schimbă purtătorul au fost deciziile CCA (adoptate cu majoritate de voturi, inclusiv cu votul preşedintelui instituţiei) prin care s-a criticat dur Compania publică "Moldova 1". Declaraţia preşedintelui CCA făcută pentru TV 7 precum că el preferă să fie concediat "de Corina Fusu (PL), decât de Mark Tkaciuk (PCRM)" a fost un bolovan aruncat în ograda staff-ului comuniştilor de către cel care a fost promovat de către PCRM. Reacţia nu s-a lăsat mult aşteptată. Gorincio a devenit ţinta atacurilor din mai multe părţi (citiţi presa de astăzi).

Întâlnirea de ieri a candidatului la funcţia de prim-ministru Vladimir Filat cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv patronate, sindicate etc. a devenit o nouă platformă de manifestare pentru "lipitori". Cei care până ieri lucrau bine merci cu fosta conducere, acum o critică şi laudă deja profesionalismul echipei AIE. Reacţia iarăşi nu s-a lăsat aşteptată. Conducerea sindicatelor a fost (prima) ţintă a presei.

Într-un film rusesc, produs în perioada sovietică, într-un sătuc din Rusia, în care ba intrau roşii, ba albgardiştii, era un bărbat care îşi întorcea chipiul (cu steaua roşie şi fără ea) în dependenţă de cei care vineau în sat. Fraza lui: "Opiati vlasti meneaetsea!" este valabilă şi actuală pentru noi.

PS Aceste procese vor deveni tot mai evidente în viitorul apropiat.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Gafă "intenţionată" a lui Barroso în raport cu Filat?

2009-09-21T16:42:00.003+03:00

Mesajul lui José Manuel Durão Barroso, Preşedintele Comisiei Europene către Vlad Filat, candidat la funcţia de Prim-Ministru al Republicii Moldova, făcut public astăzi, este unul destul de ciudat. Mai întâi de toate a apărut întrebarea de ce este felicitat un CANDIDAT la funcţia de prim-ministru. Citind textul mesajului observăm însă că este vorba de O GREŞEALĂ. Este această greşeală intenţionată sau e o scăpare a birocraţilor din Delegaţia Comisiei Europene de la Chişinău, materializată de către eurobirocraţii de la Bruxelles. Gafa constă în faptul că Barroso în felicită pe Filat pentru "mandatul...oferit de Parlamentul R. Moldova". Filat deocamdata NU a primit mandatul Parlamentului.

Mai jos evidenţiez formula în cauză din mesajul lui Barroso.

"Excelenţă,

În numele Comisiei Europene, doresc să vă felicit cu desemnarea Dumneavoastră în calitate de Prim-Ministru al Republicii Moldova.

Acesta este un moment critic pentru ţara Dumneavoastră. În urma mandatului care v-a fost oferit de Parlamentul Republicii Moldova, sunt încurajat de faptul că atribuiţi prioritate atât de înaltă agendei noastre comune în cadrul Planului de Acţiuni al Politicii Europene de Vecinătate. Vă îndemn să purcedeţi, cu energie şi determinare, la realizarea reformelor necesare, politice şi economice."....

Vedeţi textul mesajului accesând pagina Comisiei Europene (versiunea română) aici.

UPDATE 17.30 In scurt timp de la scrierea acestei informatii, de pe site/ul Delegatiei CE in R. Moldova, unde erau plasate comunicate in limbile engleza si romana, mesajul lui Barroso a fost sters. O sa-l mai reitereze dupa alegerea de catre Parlament a lui Filat in fruntea noului Cabinet de Ministri sau vor scrie altul?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Barosso îi scrie lui Filat, îndemnându-l să aprofundeze reformele

2009-09-21T11:53:00.000+03:00

Mesajul Domnului José Manuel Durão Barroso, Preşedintele Comisiei Europene către Excelenţa Sa Domnul Vlad Filat, Primul-Ministru al Republicii Moldova

"Excelenţă,

În numele Comisiei Europene, doresc să vă felicit cu desemnarea Dumneavoastră în calitate de Prim-Ministru al Republicii Moldova.

Acesta este un moment critic pentru ţara Dumneavoastră. În urma mandatului care v-a fost oferit de Parlamentul Republicii Moldova, sunt încurajat de faptul că atribuiţi prioritate atât de înaltă agendei noastre comune în cadrul Planului de Acţiuni al Politicii Europene de Vecinătate. Vă îndemn să purcedeţi, cu energie şi determinare, la realizarea reformelor necesare, politice şi economice.

Dumneavoastră şi Guvernul Dumneavoastră pot conta şi în continuare pe susţinerea Comisiei Europene în soluţionarea viitoarelor provocări dificile, spre beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova.

Aştept cu nerăbdare aprofundarea semnificativă a relaţiilor între ţara Dumneavoastră şi Uniunea Europeană. Experienţa ministerială şi parlamentară a Dumneavoastră este un avantaj preţios în acest sens.

Permiteţi-mi să Vă doresc personal succes în eforturi spre o societate democratică, stabilă şi prosperă în Republica Moldova.

Cu cele mai sincere urări,

José Manuel DurÃo Barroso"

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Jose Manuel Barroso a primit al doilea mandat de 5 ani în fruntea Comisiei Europene

2009-09-16T15:05:00.001+03:00

În urma votului secret care a avut loc miercuri, Parlamentul European a aprobat numirea lui José Manuel Barroso în calitate de Preşedinte al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat de cinci ani.

Numirea domnului Barroso a fost aprobată cu 382 voturi pentru, 219 împotrivă şi 117 abţineri din cele 718 voturi exrpimate. Aprobarea desemnării preşedintelui Comisiei necesită simpla majoritate a voturilor exprimate, conform prevederilor Tratatului de la Nisa. De menţionat că abţinerile nu sunt luate în considerare.

Voturi anterioare privind aprobarea Preşedinţilor Comisiei

22 iulie 2004 - José Manuel Barroso: 413 voturi pentru, 251 împotrivă şi 44 abţineri

5 mai 1999 - Romano Prodi: 392 voturi pentru, 72 împotrivă si 41 abţineri

21 iulie 1994 - Jacques Santer: 260 voturi pentru, 238 împotrivă şi 41 abţineri

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European decide astăzi viitorul lui Jose Manuel Barroso

2009-09-16T09:49:00.001+03:00

Parlamentul a dezbătut declaraţia de marţi a lui José Manuel Barroso, înainte de votul de miercuri cu privire la desemnarea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Săptămâna trecută acesta şi-a susţinut în faţa grupurilor politice programul pentru următorii cinci ani, azi prezentând în plenul PE priorităţile sale politice.

Dl. Barroso s-a concentrat asupra redresării economice în combinaţie cu piaţa socială, prezentând propunerile pe care intenţionează să le implementeze dacă va fi ales. "Mă angajez să combat dumping-ul social", a declarat acesta, anunţând o revizuire a directivei privind timpul de lucru. El a mai promis iniţiative comunitare menite să reducă discrepanţele actuale legate de remuneraţia între sexe. În ceea ce priveşte bugetul UE, dl Barroso a propus "o abordare bazată pe solidaritate". El a subliniat că "Uniunea Europeană trebuie să dispună de un mod de finanţare a politicilor mai transparent şi mai eficient."

De asemenea, dl Barroso a promis schimbări în structura Comisiei, prin desemnarea unor comisari cu următoarele portofolii: justiţie, drepturi fundamentale şi libertăţi civile/ afaceri interne şi migraţie / schimbări climatice, precum şi crearea postului de "consilier pe probleme ştiinţifice şi inovaţie."

Liderii grupurilor politice

Liderul grupului politic PPE-DE, Joseph DAUL (FR), a confirmat sprijinului grupului său pentru candidatura lui Barroso, avertizând totuşi că "nu este un cec în alb şi trebuie să îndepliniţi aşteptările noastre". El i-a solicitat dlui Barroso să nu piardă timp cu procesul de creare a noului colegiu al comisarilor. "Cetăţenii Europei s-au exprimat în iunie în favoarea PPE" şi "acum îl sprijinim pe dl Barroso" deoarece acesta a dovedit că este "un candidat cu un profil puternic."

Martin SCHULZ (DE) a declarat că dl Barroso nu se bucură de susţinerea grupului S-D, cu toate că a confirmat că grupul său se va întruni în această seară pentru a lua o decizie finală. "Europa are nevoie de o schimbare de direcţie", iar performanţele dlui Barroso vor fi examinate din această perspectivă, a declarat dl Schulz. El a continuat, subliniind necesitatea unor noi legi europene, precum directiva privind serviciile publice: "Este vorba de programul dumneavoastră, dl Barroso, nu putem reduce Europa la doar un om."

Guy VERHOFSTADT (BE) a explicat că grupul ALDE va sprijini candidatura lui Barroso dacă acesta va da curs cererilor specifice precum un plan comun de restructurare a sistemului bancar şi o revizuire intermediară a supravegherii bancare. "Unele grupuri nu sunt convinse de orientările dlui Barroso, dar avem responsabilitatea de a lua o decizie finală cât mai curând posibil."

"Grupul Verzilor/ALE nu are încredere în dumneavoastră", a declarat Daniel COHN-BENDIT (FR), adăugând că "noi credem că merităm ceva mai bun decât dumneavoastră." El a mai solicitat amânarea votului pentru a lua în considerare rezultatul referendumului din Irlanda cu privire la Tratatul de la Lisabona. "Dacă irlandezii se vor exprima in favoarea Tratatului de la Lisabona, vom avea o nouă situaţie pentru Comisie."

Michał Tomasz KAMIŃSKI (ECR, PL) a declarat că susţine desemnarea lui Jose Manuel Barroso. El a arătat că "sunt multe aspecte asupra cărora nu suntem de acord cu dl Barroso, de exemplu Tratatul de la Lisabona, dar el este împotriva egoismului naţional şi de aceea îl susţinem."

Lothar BISKY (GUE/NGL, DE) a subliniat necesitatea unei "Europe sociale, în pace şi care respectă mediul înconjurător", declarând că dl Barroso este "omul nepotrivit ca preşedinte, dacă ne dorim o astfel de Europă"

Nigel FARAGE (EFD, UK) a declarat că Parlamentul nu ar trebui să voteze candidatura dlui Barroso înainte ca poporul irlandez să fi votat cu privire la Tratatul de la Lisabona.

Krisztina MORVAI (NI, HU) a pledat în favoarea unei "schimbări fundamentale" în Europa şi a susţinut că "trebuie să promovăm drepturile fundamentale ale cetăţenilor".

Consiliu

Cecilia MALMSTRÖM, în numele Consiliului, a menţionat că dl Barroso a fost desemnat în mod unanim de cei 27 şefi de stat şi de guvern, care provin din diferite partide politice. Certitudine, stabilitate şi acţiune fermă au fost cuvintele folosite de ministrul suedez pentru afaceri europene pentru a sublinia necesitatea de a rezolva desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene.

Serviciul de presă al PE

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

După întrevederea cu Ambasadorul SUA în Moldova, Vladimir Voronin schimbă radical mesajul

2009-09-15T15:46:00.005+03:00

Pozitia PCRM privind necesitatea evitarii alegerilor anticipate si votarea conditionata a candidaturii AIE la functia de presedinte al tarii reprezinta o schimbare radicala a mesajului acestei formatiuni, in special al liderului Vladimir Voronin. Cu doar trei zile in urma, presedintele comunistilor declara pentru un post de radio ca doreste alegeri anticipate si ca isi va dedica intreaga activitate pentru a convinge alegatorii ca PCRM sa revina la putere. In acelasi interviu radiofonic, Voronin a acuzat Statele Unite de faptul ca ar fi sustinut opozitia de la Chisinau in alegeri si ca ar vrea sa distruga comunismul din intreaga lume. Coincidenta sau nu, schimbarea mesajului PCRM a venit dupa intrevederea de luni a lui Vladimir Voronin cu Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al SUA in tara noastra, Asif J. Chaudhry. Putem intui ca Statele Unite au suficiente parghii pentru a-l "convinge" pe liderul comunistilor sa devina mai cooperant cu noua majoritate parlamentara si chiar sa-l faca sa nege ca ar fi atacat Occidentul, inclusiv SUA, in interviul radiofonic pomenit mai sus. La aceasta idee ne duce si faptul ca anuntul privind organizarea conferintei de presa a fost lansat in dimineata zilei de marti, deci a fost o actiune ad-hoc.

Gestul PCRM poate avea si alte explicatii. Vladimir Voronin spunea ca s-a intalnit zilele acestea cu liderii PCRM din teritoriu si ca acestea sunt optimisti si gata pentru munca. Totusi, putem pune la indoiala aceasta afirmatie si nu excludem ca activistii PCRM din teritoriu s-ar fi pronuntat negativ vizavi de eventualele alegeri anticipate. Aceasta l-ar fi facut pe presedintele formatiunii sa-si schimbe parerea despre noile anticipate. In acest caz, inaintarea unor conditii pentru ca deputatii comunisti sa voteze candidatul AIE la functia de sef al statului ar insemna o scuza serioasa pentru legiuitorii din PCRM. Astfel, ei vor spune ca "am votat candidatul AIE, dar ei s-au obligat sa continuie politica noastra". E un fel de "4 aprilie 2005", dar cu rolurile schimbate. Straniu lucru e ca in raspunsurile la intrebari, Voronin a inregistrat o contradictie cu mesajul "consensual" citit de pe foaie. In timp ce, inaintand conditiile, s-a spus ca daca acestea se respecta, PCRM este gata sa voteze candidatul AIE la functia de presedinte al tarii, raspunzand la intrebari, Voronin a spus ca deputatii comunisti nu vor vota "un tradator", aluzie la Marian Lupu, care de altfel este si candidatul Aliantei la functia de sef al statului.

De asemenea, in cazul in care AIE refuza conditiile PCRM, care, de altfel, sunt in mare parte pozitive (majorarea salariilor si pensiilor, mai multi bani bugetari pentru medicina etc.), comunistii vor primi un argument serios in vafoarea lor in evenetualitatea unor alegeri anticipate.

Cat priveste conditiile inaintate de PCRM, ele pot fi, in mare parte, usor acceptate de catre AIE. Chiar daca propunerile cu caracter social sunt opusul conditiilor propuse de FMI pentru reluarea creditarii R. Moldova, totusi, la aceasta etapa ele pot fi acceptate. Toate partidele parlamentare au propus in campania electorala majorari de salarii si pensii, mai multi bani pentru medicina etc. Or, noul Guvern nu va putea spune ca nu accepta majorarea salariilor si plata lor la timp, chiar daca intelege foarte bine ca in conditiile crizei economice va fi foarte complicat. Asumarea unor angajamente, fie printr-o declaratie votata de Parlament, fie in alt mod, nu inseamna neaparat si respectarea intocmai a acestor angajamente politice, nu si juridice. Ceea ce s-a intamplat dupa 4 aprilie 2005 si modul in care au fost respectate cele "10 conditii" pentru realegerea lui Voronin spune totul in acest sens.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Alegeri parlamentare anticipate în 2011 ?

2009-09-14T14:29:00.002+03:00

Cel mai probabil, actualul Parlament va fi dizolvat ca urmare a eşecului (ce urmează) în alegerea şefului statului. Vom fi siguri de aceasta în circa două luni, deşi liderul PCRM Vladimir Voronin ne convinge de pe acum că vom avea anticipate. Comuniştii lucrează pentru viitoarele alegeri anticipate, despre care majoritatea vorbesc că vor fi în 2010, pe motiv că decretul privind dizolvarea Parlamentului va fi semnat cu siguranţă în anul viitor (potrivit legislaţiei, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată pe an, iar în 2009 deja am trecut prin această procedură). Eu pledez pentru ca alegerile parlamentare anticipate să fie organizate în 2011, concomitent cu alegerile locale generale şi cu...alegerile preşedintelui R. Moldova. Trei alegeri, un singur scrutin. Bani bugetari economisiţi, plus timp pentru ca viitorul Guvern să se concentreze asupra depăşirii situaţiei de criză social-economică.

Cum e posibil acest lucru? Mai întâi de toate despre alegerea preşedintelui ţării, care acum se face în Parlament. Noua coaliţie majoritară poate propune un proiect de modificare a Constituţiei, astfel ca şeful statului să fie ales în mod direct, de către cetăţeni, aşa cum a fost până în 2000. Proiectul legii să fie supus unui referendum constituţional, iar rezultatul este practic decis - vot favorabil. Referendumul poate fi organizat, teoretic, prin primăvara-vara lui 2010, iar modificările să intre în vigoare în vara-toamna aceluiaşi an.

Cât priveşte alegerile parlamentare anticipate în 2011, ele pot fi organizate fără a se abate de la norma legală. Deoarece legile moldoveneşti poţi să le interpretezi în diferite feluri, fără a da greş, vom interpreta în cele ce urmează prevederile din aliniatul 3, art. 76, Cod Electoral al R. Moldova.

Articolul 76. Cod electoral
Stabilirea datei alegerilor
(1) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului.
(2) Data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a decretului.

Prin urmare, dacă viitorul preşedinte al ţării nu se alege de către actualul Parlament, Mihai Ghimpu, care exercită şi interimatul funcţiei de Şef al statului, în prima jumătate a anului 2010 semnează decretul privind dizolvarea Legislativului şi stabilirea datei alegerilor anticipate. În decret se menţionează că documentul intră în vigoare în luna aprilie 2011, iar scrutinul se desfăşoară la data X din luna mai, concomitent cu alegerile locale generale şi cu alegerile preşedintelui ţării. Data alegerii preşedintelui R. Moldova şi a alegerilor locale generale se stabileşte de către Parlament prin hotărâre.

Pentru a evita organizarea, o dată la 4 ani, a trei alegeri într-un singur scrutin, în Constituţia modificată se poate de stabilit mandatul de preşedinte al ţării pentru 5 ani, la fel ca în România.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

AIE - PCRM: scor 3 la 0. Psihologie politico-sportivă

2009-09-09T14:36:00.002+03:00

Mai jos este prezentat un scurt comentariu oferit pentru Imedia referitor la efectele hotărârii Curţii Constituţionale de marţi, 8 septembrie.

Paritatea de voturi, 3 la 3, a judecătorilor CC a facut ca scorul AIE vs PCRM sa devina 3 la 0, daca e sa ne exprimam in termeni sportivi. Iar acum conteaza destul de mult cine puncteaza, pe fundalul procesului de formare a noii Puteri, dar si in conditiile unor alegeri parlamentare anticipate, care devin tot mai reale. PCRM a suferit prima infrangere serioasa la 29 iulie, cand a obtinut mai putin de jumatate de mandate in Parlament, cu 12 mai putin decat la 5 aprilie. Cea de-a doua infrangere psihologica a PCRM s-a inregistrat pe 28 august, cand deputatii din AIE au continua sedinta in lipsa comunistilor alegand spicherul Parlamentului. Sperantele PCRM legate de Curtea Constitionala, care, se pare, facea parte dintr-un scenariu mai larg, nu s-au adeverit, solicitarea comunistilor esuand. La fel ca si in sport, in politica "scorul" influenteaza psihologic actorii implicati. Astfel, victoriile obtinute de catre cele 4 partide din AIE le mobilizeaza, le fac mai optimiste si mai sigure pe actiunile lor. Alta e starea de spirit in randul membrilor si simpatizantilor PCRM. Sa pierzi niciodata nu este placut. Si cu cat demonizezi mai tare dusmanul, cu atat mai usturatoare sunt infrangerile in fata acestuia. Acest "scor" politic este si un semnal destul de puternic pentru functionarii publici sau demnitari din mai multe domenii: administratia publica centrala si locala; instantele de drept (procuratura, Centrul anticoruptie, judecatorii), care incearca sa se (re)orienteze in actiunile lor tinand cont de noua realitate politica.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Reflecţii (un pic) întârziate, dar (foarte) necesare despre falsificarea alegerilor

2009-09-07T12:50:00.005+03:00

PCRM a falsificat scrutinul din 5 aprilie, adjudecându-şi cu 10-30% mai multe voturi decât ar fi primit în realitate, afirmau cele trei partide de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) după alegerile parlamentare din primăvara anului curent. Am fost printre puţinii oameni care au pus la îndoială cifrele invocate (cel puţin 10% - Filat ; 15% - Urecheanu; 30% - Ghimpu). Nu neg nici faptul că s-au admis încălcări, fraude şi chiar falsificări. Personal cunosc mai multe cazuri de fraudă şi abuz din partea membrilor birourilor electorale. Totuşi, să revenim la cifre, chiar dacă acum nu mai contează relevanţa acestora.

Să admitem că au fost falsificate 10% (cea mai mică cifră invocată de partidele de opoziţie). Aceasta ar fi însemnat peste 150 de mii de voturi în plus pentru PCRM. La 5 aprilie, pentru comunişti, potrivit www.alegeri.md au votat 760 551 persoane. Câteva luni mai târziu, la scrutinul anticipat din 29 iulie, pentru PCRM şi-au dat votul, potrivit aceleiaşi surse, 706 732 de alegători, cu 53 819 mai puţin decât în aprilie. Rezultatul scăzut al PCRM s-a înregistrat inclusiv datorită părăsirii formaţiunii de către ex-spicherul Marian Lupu, care a condus la alegerile anticipate lista PD-ului, formaţiune care a acumulat pe 29 iulie cu 70 915 mai mult decât la 5 aprilie. Se crede că majoritatea voturilor PD-ul le-a atras de pe segmentul electoral al PCRM.

La scrutinul din 29 iulie au participat la vot cu 35 591 persoane mai mult decât la 5 aprilie.

Apare întrebarea, unde sunt cele peste 150 de mii de voturi false ale PCRM, în condiţiile în care PLDM, PL, PD şi AMN au declarat că scrutinul din 29 iulie a fost corect?

Este vreun matematician care poate să ne ajute cu aceste cifre? :))

PS Unii se vor întreba care este rostul unui astfel de comentariu acum. Răspunsul: pentru a arăta modul în care suntem trataţi de politicieni. Indiferent de culoarea lor.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldova şi pachetul Balcanilor de Vest

2009-09-03T13:58:00.002+03:00

Trăian Băsescu a declarat, zilele acestea, repetat, că R. Moldova trebuie decupată din "pachetul cu Ucraina" şi să adere la UE odată cu statele din Balcanii de Vest. România insistă cel mai mult asupra trecerii R. Moldova în "pachetul Balcanilor de Vest" în ce priveşte relaţia cu UE. Anterior, prin 2005-2006, şi conducerea de la Chişinău insista asupra acestei idei, dar a renunţat la ea punând accentul pe acordarea de către UE ţării noastre a libertăţilor de care beneficiază statele din Balcanii de Vest.

Care e diferenţa între situaţia actuală a R. Moldova şi cea a statelor din Balcanii de Vest? Merită să mai insistăm ca ţara noastră să fie inclusă în "pachetul Balcanilor de Vest"? Mai jos o să încerc să prezint o scurtă analiză la acest subiect.

Drept Balcanii de Vest sunt denumite statele din fosta Iugoslavie (fără Slovenia) şi Albania care în urma aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană au devenit următoarea ţintă de extindere a acestei organizaţii în Peninsula Balcanică, neexistând însă un calendar precis al aderării. De asemenea, aceste state nu fac parte din organizaţia NATO, deşi aspiră să adere la aceasta. Totodată, începând cu 2007, aceste state fac parte din CEFTA (Acordul central-european de liber schimb), împreună cu Republica Moldova. Statele Balcanilor de Vest sunt:
Albania
Bosnia şi Herţegovina
Croaţia
Kosovo
Republica Macedonia
Muntenegru
Serbia

De unde a apărut sintagma "pachetul Balcanilor de Vest"?

Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a aprobat politica de stabilizare şi asociere, care presupunea semnarea unor Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu statele din Balcanii de Vest, documente ce conţin şi perspectiva de aderare la UE. La fel mai presupunea stabilirea unor zone economice libere şi facilitarea regimului de vize. ASA era considerat drept un pas fundamental în procesul de aderare la UE.

Procesul de stabilizare şi asociere
Procesul de stabilizare şi asociere este forma dată politicii Uniunii Europene faţă de ţările din Balcanii de Vest. Acest proces a fost lansat oficial la reuniunea la nivel înalt de la Zagreb, din noiembrie 2000, şi include următoarele ţări: Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia, inclusiv Kosovo, conform rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Acest proces urmăreşte să asigure pace şi stabilitate în regiune, oferind sprijin pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept, precum şi pentru dezvoltarea unei economii de piaţă. O foarte mare importanţă este acordată dezvoltării cooperării regionale, în special prin crearea unei zone de liber schimb şi prin dialog politic.
Prin procesul de stabilizare şi asociere, se urmăreşte stabilirea unor relaţii privilegiate între statele incluse în acest proces şi Uniunea Europeană. Aceste state trebuie să aplice reforme în vederea aderării şi să îşi armonizeze legislaţiile naţionale la legislaţia comunitară. Procesul de stabilizare şi asociere a fost consolidat la reuniunea la nivel înalt de la Salonic, din 2003, incluzând elemente ale procesului de aderare. Astfel, el are la bază:
- relaţii contractuale, în baza unor acorduri bilaterale de stabilizare şi asociere, a căror încheiere depinde de progresele înregistrate de către ţara respectivă în cadrul procesului;
- relaţiile comerciale, la nivel regional, cu Uniunea. Ţările din Balcanii de Vest beneficiază de măsuri comerciale preferenţiale în schimburile lor comerciale cu Uniunea;
- un instrument financiar, Instrumentul de Asistenţă de Preaderare (IPA), care înlocuieşte, începând din 2007, programul de asistenţă comunitară pentru reconstrucţie, dezvoltare şi stabilizare (CARDS), derulat în perioada 2000-2006.

Instrumente financiare ale UE pentru statele candidate şi asociate

În perioada 2000-2006, asistenţa de preaderare a constat în trei instrumente financiare:

- Phare11 – program destinat consolidării instituţionale, investiţiilor în infrastructură şi coeziunii economice şi sociale ;

- Ispa – destinat dezvoltării infrastructurii în domeniul mediului şi al transporturilor;

- Sapard – pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

În perioada 2007-2012, funcţionează un singur instrument de preaderare, IPA (Instrument for Pre-accession Assistance – Instrument pentru asistenţa de preaderare), înlocuind toate instrumentele de preaderare anterioare şi programul CARDS, derulat în perioada 2000-2006 în ţările din Balcanii de vest (Albania, Bosnia-Herzegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia şi Montenegru).

Pe lângă instrumentele financiare menţionate, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) acordă cofinanţare statelor candidate.

Sistemul de Prefererinţe Comerciale Autonome (SPCA)

Prin documentul intitulat „Măsurile Comerciale Autonome pentru Balcanii de Vest” (septembrie 2000), UE a introdus un nou regim comercial faţă de: Albania,Bosnia – Herţegovina, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Macedonia si teritoriul vamal Kosovo, constând în eliminarea, în principal, a ultimelor măsuri tarifare în comerţul cu produse industriale şi extinderea prevederilor liberatorii asupra unui număr mai mare de produse agricole şi de pescuit. Prevederile acestui acord au fost aplicate până la 31 decembrie 2005 şi extinse ulterior până in anul 2010.

Ţărilor care au încheiat Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE (Albania, Croaţia, Macedonia) nu li se mai aplică SPCA, aceste facilităţi fiind consolidate în ASA.

Regimul de vize

Comisia Europeana a aprobat în iulie 2009 o propunere in vederea eliminarii vizelor pentru persoanele care detin cetatenia tarilor din regiunea Balcanilor de Vest. Acest lucru va permite cetațenilor din Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, din Muntenegru și din Serbia sa calatoreasca in țarile Schengen cu noile pașapoarte biometrice. Propunerea Comisiei necesita aprobarea Consiliului, dupa consultarea Parlamentului European. Comisia iși menține angajamentul de a liberaliza vizele, de asemenea, pentru cetațenii din Albania și Bosnia și Herțegovina.

Relaţiile contractuale ale statelor din Balcanii de Vest cu UE

În prezent doar două state din Balcanii de Vest - Croaţia şi Macedonia, au statut de ţară candidat. Croaţia este la etapa finală de negociere a capitolelor de aderare, sperând să finiseze aceste tratative în anul curent, iar până în 2011 să adere la UE, iar Macedonia deocamdată nu a început negocierile, pe motiv că Grecia se opune (explicaţia va fi dată mai jos).

Albania a început negocierile privind Acordul de Stabilizare şi Asociere în ianuarie 2003, semându-l în iunie 2006, iar în aprilie 2009 a depus cerere de aderare la UE.

Bosnia şi Herţegovina a început negocierile privind ASA în ianuarie 2006, semnându-l în iunie 2008.

Croaţia a semnat ASA în octombrie 2001, document care a intrat în vigoare în ianuarie 2005. În 2004 Croaţia primeşte statutul de ţară candidat, începând negocierile în 2005. Această ţară speră ca negocierile să fie finalizate în 2009, iar până în 2011 să devină al 28-lea stat membru al UE.

Macedonia a fost prima ţară din Balcanii de Vest care a semnat, în 2001, Acordul de Stabilizare şi Asociere, document care a intrat în vigoare în 2004. În martie 2004 Macedonia a depus cerere de aderare la UE, iar în noiembrie 2005 a primit statut de ţară candidat. Deocamdată nu a început negocierile de aderare.

Serbia a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, în mai 2006 negocierile cu Serbia au fost stopate din cauza “cooperării insuficiente” cu Tribunalul Internaţional Penal. În aprilie 2008 Serbia a semnat ASA, după ce deblocase tratativele la începutul aceluiaşi an.

Muntenegru a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, când era în componenţa confederaţiei cu Serbia (declaraţia de independenţa a fost iunie 2006). În noiembrie 2006 a deschis din nou negocierile, separat, cu Comisia Europeană privind ASA, semnându-l în octombrie 2007.

Barierele în calea integrării europene pentru statele din Balcanii de Vest, plus Turcia

Slovenia blocheaza Croatia, Grecia blocheaza Macedonia, Cipru blocheaza Turcia si Olanda blocheaza Serbia - Parlamentul European cere statelor membre UE sa se axeze pe criterii si nu pe dispute bilaterale. La summitul UE din iunie 2003, din Thessaloniki, Grecia, liderii europeni au promis ca tarile Balcanilor vestici si Turcia au sanse reale la aderare. Cu toate acestea, aderarea tarilor sud-est europene pare a fi problematica cata vreme anumite state deja membre continua sa le blocheze din cauza unor dispute bilaterale. Astfel se intampla in numeroase cazuri, desi documentele UE definesc doar trei criterii clare necesare aderarii la Uniune. Slovenia blocheaza Croatia din cauza unei lungi dispute legate de o anumita granita; Grecia contesta dreptul Macedoniei la numele pe care il poarta; Turcia predominant musulmana lupta cu nedreptatile membrelor UE din cauza profilului sau religios – si peste toate – cu opozitia Ciprului; si Serbia nu poate depasi insistentele Olandei de a-l aresta pe fostul comandant de razboi bosniac sarb, generalul Ratko Mladic.

Moldova în pachetul "Parteneriatului Estic"

Spre deosebire de statele din Balcanii de Vest, Moldova, alături de alte 5 state din CSI, fac parte din Parteneriatul Estic, parte a Politicii Europene de Vecinătate. Aceste state nu au perspectivă de aderare la UE, dar au posibilitatea ca să acceadă la cele 4 libertăţi comunitare.

Moldova şi cooperarea regională cu statele din Balcanii de Vest

Spre deosebire de Ucraina şi alte state vecine UE din Estul Europei, Moldova are un şir de relaţii cu Balcanii de Vest:
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (Moldova a aderat în 2002), devenit în februarie 2008 Consiliul Regional de Cooperare. CRC este destinat susţinerii cooperării regionale în Europa de Sud-Est prin intermediul unui cadru cu apartenenţă şi gestionare regională, care susţine, de asemenea, integrarea europeană şi euro-atlantică. Rolul cheie al CRC este de a genera şi coordona proiecte de dezvoltare şi de a crea un climat politic care să permită implementarea proiectelor de un caracter regional extins pentru beneficiul fiecărei ţări individuale. Activitatea CRC este axată pe 5 domenii prioritare de activitate: Dezvoltarea Economică şi Socială, Infrastructura şi Energetica, Justiţia şi Afaceri Interne, Cooperarea în domeniul Securităţii, Dezvoltarea Capitalului Uman şi Aspecte aferente. Organizaţia menţine relaţii de lucru strînse cu toţi actorii relevanţi în aceste domenii, cum ar fi guvernele, organizaţiile internaţionale, instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile regionale, sectorul privat şi societatea civilă.
CEFTA - Acordul de Liber Schimb în Europa Centrală (Moldova a fost primită în decembrie 2006) . Obiective CEFTA: Promovarea comerţului regional prin anularea/reducerea tarifelor şi eliminarea Barierelor Netarifare. Promovarea unui mediu favorabil Investiţiilor Străine Directe, serviciilor comerciale şi drepturilor de protecţie a proprietăţii intelectuale.

PS Deşi Băsescu se arată optimist în ce priveşte includerea Moldovei în "pachetul Balcanilor de Vest", este foarte puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. Cel mai indicat în acest caz este ca Moldova să se concentreze asupra calităţii reformelor, în conformitate cu Planul de Acţiuni, să încheie Acordul de Asociere şi să respecte întocmai angajamentele acestuia. Parteneriatul Estic poate ajuta Moldova să se apropie de standardele UE, astfel ca în 4-5 ani să punem pe agendă, în cel mai serios mod, obţinerea calităţii de ţară asociat.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Demisia lui Voronin - sabotaj sau intoxicare informaţională?

2009-09-02T14:32:00.005+03:00

La Chişinău ceva se coace. Ceva destul de serios. Această concluzie poate fi trasă după confuzia (?) de astăzi legată de (ne)demisia lui Voronin din funcţia de preşedinte al ţării. Ştirea a fost difuzată de către mai multe instituţii media, apropiate PCRM, fiind preluată de către alte mass media. De exemplu, Omega, portal gestionat de Alexandru Petcov, fost purtător de cuvânt al PCRM, a difuzat ştirea respectivă, în varianta rusă, la ora 12.07 (este informaţia din screen). Peste jumătate de oră, site-ul Omega a fost blocat, iar ulterior ştirea a fost scoasă, atât în limba rusă, cât şi cea în română. Potrivit ştirii respective, decizia lui Voronin de a demisiona a fost luată astăzi, 2 septembrie, "în conformitate cu decizia PCRM" (la şedinţa de astăzi a activului partidului). Aceiaşi ştire, practic concomitent, a fost difuzată de către Ria Novosti (apropiată PCRM), preluată de Exo Moskvy. Ulterior a fost difuzată şi de către Interfax (toate ruseşti), care de asemenea este apropiată PCRM şi care citează un deputat comunist, acesta afirmând că Voronin INTENŢIONEAZĂ să demisioneze.

În mai puţin de o oră de la difuzarea ştirii informaţia a fost dezminţită, iar principala explicaţie a fost că este o "interpretare eronată a jurnaliştilor". Acest fapt putem să-l excludem din start, dat fiind că Omega NICIDECUM nu ar fi difuzat informaţia respectivă fără a fi precizată sigur. Iar ei au toate posibilităţile să facă precizările de rigoare.

Deci, ce a fost aceasta, o acţiune de intoxicare pusă la care de PCRM (sau dezinformare, pentru a crea o "furtună informaţională" care ar avea menirea să acopere şedinţa de astăzi a Parlamentului, desfăşurată doar cu 53 de deputaţi AIE), ori e o acţiune de sabotaj pusă la cale de către un grup de persoane din PCRM? Ultima variantă nu poate fi exclusă pe motiv că de ceva timp se vorbeşte despre anumite neînţelegeri în cadrul PCRM şi chiar de crearea a două fracţiuni parlamentare a celor 48 de deputaţi comunişti. Când vom afla adevărul?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Revenit într-o realitate bulversată şi confuză

2009-09-01T11:57:00.002+03:00

De astăzi sunt revenit la muncă. Trei saptamani toride au trecut. În concediu am încercat să aduc la forma şi conţinutul necesar teza, dar se pare că am parte de o surpriză foarte neplăcută. Am fost anunţat (urmează să confirm acest lucru) că din 1 septembrie intră în vigoare noul regulament privind scrierea tezelor de doctor, care obligă includerea în lucrare a unui capitol obligatoriu, dedicat analizei surselor bibliografice. Şi eu acum sunt în situaţia în care, teza deja finalizată, pregătită pentru susţinere la etapa finală, s-o modific destul de mult. Sper că s-a ţinut cont de principiul retroactivităţii, care ar presupune că cei care au trecut deja prin catedră şi seminarul de profil, să prezintă lucrarea după structura veche. Nu e logic să fie obligat cel care este la susţinerea finală să introducă respectivul capitol, pentru că acesta poate fi scris prost, iar după această susţinere teza nu mai poate fi modificată.

Luna august a fost marcată politic de evenimentele legate de constituirea noului Parlament. Parcă s-a pornit din loc, deşi unii cred că "alianţa de dreapta a pornit cu stângul". Curtea Constituţională urmează să se pronunţe şi asupra piciorului cu care a pornit AIE.

A venit toamna şi temperatura atmosferică este în scădere, iar temperatura politică şi socială va fi şi mai încinsă decât în ultima lună de vară. Cine crede că PCRM va ceda uşor puterea, se greşeşte amarnic. Ei nici nu trebuie să o predea, pentru că aşa e logica puterii - pentru ea trebuie să lupţi (de dorit, cu mijloace legale).

Noul sezon politic va fi unul interesant şi vom încerca să-l urmărim cu atenţie. Lucrurile deocamdată nu sunt clare, dar în următoarele săptămâni se va cunoaşte mai bine "quo vadis Moldova".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Concediu. Tăcere pentru vreo trei săptămâni

2009-08-07T18:09:00.002+03:00

De luni voi fi în concediu pentru vreo trei săptămâni. Această perioadă va fi una de "tăcere" pe blog, dar şi în alte spaţii virtuale sau reale (sper). În acest an nu am nicio perspectivă de odihnă, decât vreo 2-3 zile întinse pe pat. În rest, aşa cum am deprins în ultimii doi ani, dedic vacanţa redactării tezei. Acum e pentru ultima oară, astfel ca în toamnă să o scot la susţinerea finală. Ne reauzim/revedem în toamnă, când deja, probabil, va fi clar ce e cu guvernarea la Chişinău. Celor care se odihnesc, odihnă plăcută! Celor care muncesc, spor la treabă!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PLDM prezintă echipa de guvernare: Vlad Filat prim-ministru. O decizie asumată !

2009-08-07T10:31:00.004+03:00

Care este funcţia cea mai importantă într-o republică zis parlamentară? Preşedintele ţării? Nu. Preşedintele Parlamentului? Nu. Primul-ministru? Da ! În Europa sunt mai multe state cu regim parlamentar, aşa cum ar fi, de exemplu, Italia, Germania, Ungaria, Cehia, Grecia etc. Cine ştie numele preşedintelui Italiei sau a spicherului parlamentului de la Roma? Câţi cunosc faptul că preşedintele Italiei este un comunist? Dar cine nu-l cunoaşte pe premierul italian Silvio Berlusconi? Cine cunoaşte numele preşedintelui Germaniei? Eu nu mi-l amintesc, cunosc doar că se trage din tată născut în R. Moldova. Dar cine nu o cunoaşte pe kancelarul (primul ministru) german Angela Merkel? Ori se pot lăuda mulţi că îl cunosc pe preşedintele Bundestagului sau al Bundesferului de la Berlin?

Situaţia care s-a creat acum la Chişinău este una tragi-comică. Partidele care discută sau se consultă, sau negociază (eu nu pricem ce fac ei) despre formarea noii coaliţii guvernamentale FUG de cea mai importantă funcţie în statul nostru. Paradox în stil moldovenesc. De ce? Responsabilitate prea mare? Neîncredere în forţele proprii şi a echipei tale sau lipsă de încredere faţă de partenerii de coaliţie (poţi fi demis şi trimis pe tuşă)?

Pe 3 februarie 2009, în prima campanie electorală din acest an (că deja aşa vom începe să numărăm campaniile electorale în fiecare an. Ce se întâmplă în Ucraine ne va părea "floricele pe câmpii") PLDM a lansat programul de guvernare şi echipa viitorului guvern libera-democrat. Un program complex, bine scris şi o echipă cu profesionişti (vedeţi aici). În calitate de prim-ministru PLDM îl propune pe liderul formaţiunii, Vlad Filat. Pe parcursul campaniei electorale ei mereu au evidenţiat că Vlad Filat va fi viitorul prim-ministru, în cazul în care libera-ldemocraţii vor ajunge să guverneze. Acum preşedintele PLDM spune că "are dreptul să aleagă şi alege funcţia de spicher al Parlamentului". Ce s-a întâmplat? Ce zice echipa de profesionişti de la PLDM?

Mai multe sondaje făcute pe diverse site-uri, dar şi în stradă, arată că oamenii l-ar prefera pe Filat în calitate de premier. Eu susţin aceiaşi părere. Mai întâi de toate, PLDM are cel mai bun rezultat dintre cele 4 partide care intenţionează să creeze o coaliţie de guvernare şi liberal-democraţilor trebuie să le revină cea mai importantă funcţie în stat. Vlad Filat are toate calităţile necesare unui prim-ministru, plus echipa bună, care poate să ajute la reabilitarea economică a R. Moldova. Liderul PLDM are o pregătire profesională destul de bună, are capacitate managerială datorită faptului că a gestionat afaceri de milioane, a gestionat structuri de stat destul de importante (Ministru de Stat şi şef al Departamentului de Privatizare), are experienţă legislativă etc. Acum este cazul în care Vlad Filat trebuie să ia o decizie asumată şi, cu toată responsabilitatea, să prea cârma unui guvern de coaliţie şi anti-criză. Mulţi cetăţeni îşi leagă speranţa de acesta. Sper să nu dezamăgească.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Situaţia post-electorală e mai complicată decât părea

2009-08-06T14:29:00.002+03:00

Deocamdată Marian Lupu nu a găsit cele 8 voturi necesare de la PCRM pentru alegerea şefului statului. Situaţia post-electorală este mai complicată decât părea şi alegerile anticipate sunt aproape de neevitat. Situaţia R. Moldova se poate înrăutăţi mult mai tare. Despre toate acestea am discutat într-o emisiune a lui Victor Nichituş, la PublicTV împreună cu Vlad Lupan. Priviţi şi...fiţi optimişti. Dacă mai puteţi...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cine trebuie să fie viitorul preşedinte al R. Moldova

2009-08-05T11:56:00.001+03:00

Un comentariu pentru Imedia, despre cine ar trebui sa fie viitorul presedinte (nu nominal):

Viitorul presedinte al R. Moldova trebuie sa fie o persoana consensuala nu doar pentru partidele din Parlament, ci si pentru intreaga societate. Dupa un adevarat razboi politic care a dus la dezbinarea societatii, viitorului sef al statului ii revine misiunea sa readuca pacea civica in tara noastra. Cetatenii moldoveni s-au impartit la 29 iulie in parti aproximativ egale (a cate circa 42%) de comunisti si anti-comunisti, iar o parte dintre alegatori au optat pentru centrul politic. In aceste conditii, viitorul presedinte al tarii trebuie sa satisfaca asteptarile reprezentantilor din toate aceste grupuri de alegatori.

In asemenea situatie, cel mai probabil, noul sef al statului trebuie sa fie o persoana apolitica, o personalitate notorie din sectorul asociativ sau alt domeniu. In republica parlamentara, asa cum se vorbeste ca este Moldova, principala misiune a presedintelui tarii este cea de echilibrare a fortelor. Or, noi anume de aceasta avem nevoie, de un moderator intre puterile legislativa si executiva, de un bun diplomat si o persoana care sa dea exemplu de respectare a legilor. Alegerea unui presedinte venit din afara sistemului partiinic va contribui esential si la demontarea verticalei puterii in stat, instalate incepand cu 2001. Un sef de stat apolitic va pune in prim plan interesele societatii, a cetateanului, si nu cele de partid.

Printre multiplele calitati de care trebuie sa dispuna viitorul presedinte al tarii trebuie sa fie si cea de buna cunoastere a modului de functionare a sistemului politic, a realitatilor din tara, dar si a jocurilor geopolitice.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Javier Solana îndeamnă partidele parlamentare din Moldova la consens

2009-07-31T09:58:00.000+03:00

On the 30th of July Javier Solana, EU High Representative for the Common Foreign and Security Policy (CFSP), made the following comments after the repeated parliamentary elections in Moldova on the 29th of July.

Solana said: «I welcome the conduct of the repeated parliamentary elections in the Republic of Moldova, which met many of the international standards, albeit some negative aspects persisted.

The electorate has given its verdict. It is now up to the leaders of the political forces in Moldova to work, in the spirit of reconciliation and in a speedy and inclusive manner, towards the election of a new President and the formation of a new governing coalition, bringing the country out of the political crisis.

The Republic of Moldova should regain political stability. Good governance is of utmost importance, not least due to the challenges faced by Moldova in the context of the global financial crisis. The European Union remains ready to assist the country face important political and economic challenges».

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Posibile scenarii post-electorale

2009-07-30T15:15:00.004+03:00

Cea mai complicată şi agresivă campanie electorală din istoria ţării noastre s-a încheiat. Acum culegem roadele, exprimate nu doar în scorul electoral al concurenţilor, ci şi în calitatea relaţiilor dintre actorii politici ajunşi în Parlament. Cei care până ieri erau declaraţi duşmani de moarte, mâine se vor cuprinde spunând că lucrează "în interesul naţional" şi că au "obiective comune". Nu dau numele partidelor care vor face acest lucru, dar cu certitudine aceasta se va întâmpla şi veţi cunoaşte în cel mult o lună "noii prieteni, vechi inamici".

Doar o propoziţie despre rezultatele alegerilor. Am fost surprins doar de scorul obţinut de PLD şi îmi vine foarte greu să explic această ascensiune (probabil, explicaţia este că oamenii au muncit intens în teritoriu).

După scrutinul din 29 iulie avem o situaţie destul de curioasă. Patru partide: PLD, PL, PD şi AMN, care cumulează 53 de mandate din 101, au anunţat deja că negociază pentru a forma o coaliţie de guvernare. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov a fost printre primii care a pus şi degetul pe rană. Cu 53 de voturi poţi forma Guvernul (sunt necesare cel puţin 52 de voturi), dar nu poţi alege şeful statului (pentru care sunt necesare cel puţin 61 de voturi). Potrivit legisţiei, preşedintele ţării este cel care, în urma consultaţiilor cu fracţiunile parlamentare, desemnează candidatura primului ministru. Deci, cele 4 partide NU pot alege şeful statului, fără concursul PCRM, fapt ce înseamnă că Vladimir Voronin îşi mai păstrează statutul de preşedinte în exerciţiu. În asemenea situaţie, credeţi că Voronin va desemna pentru cele 4 partide candidatura la funcţia de prim-ministru pe care aceştia şi-o doresc? Legea nu-l obligă să se subordoneze doleanţelor fracţiunilor parlamentare. El doar le consultă. Răspunsul aproape cert este NU. El va desemna candidaturi (de exemplu pe Zinaida Greceanâi sau Igor Dodon), care vor propune o formulă de guvern (candidatul la funcţia de prim-ministru îşi face Cabinetul de Miniştri) şi care NU va fi acceptată de cele 4 partide cu majoritate guvernamentală. Ce se întâmplă în acest caz? Actualul guvern poate fi demis, dar până la investirea altui Executiv central îşi exercită limitat activitatea (Guvern tehnic), iar Vladimir Voronin continuă să-şi exercite funcţia de preşedinte de ţară mai bine de un an (Constituţia spune că Parlamentul NU poate fi dizolvat decât o singură dată pe an /CC va explica faptul că aceasta înseamnă 365 de zile/). Alegerile anticipate ulterioare pot avea loc în toamna lui 2010. Cine este interesat într-un astfel de scenariu? Practic nimeni. Prin urmare, coaliţia celor 4 este puţin probabilă.

Un alt scenariu teoretic este coalizarea PCRM cu unul dintre cele 3 partide care au suficiente mandate ca să aleagă şeful statului şi să instituie Guvernul. Formula PCRM + PD a fost exclusă de liderul democraţilor atât în campania electorală, cât şi după scrutin. Personal NU cred într-o astfel de coaliţie şi motive sunt mai multe (poate le expun cu altă ocazie). PCRM + PLDM este la fel de puţin probabilă. PCRM + PL este exclusă chiar la nivel teoretic.

Intervine scenariul care cred că este cel mai realist: PCRM+PD+?(+AMN/PLD). Explic. Cel mai probabil, viitoarea coaliţie va avea cel puţin trei actori, doi dintre care sunt PCRM şi PD (ultimul ca partid cel mai apropiat doctrinar de comunişti). Al treilea participant la alianţa de guvernare ar putea fi PLD sau AMN. Nu exclud şi formula coaliţiei celor patru, care ar fi una destul de bună.

Ce ar însemna o atare "coaliţie mostruoasă" ori, cum mai poate fi poreclită, "remake 2005". Pornind de la faptul că chiar şi prostul se învaţă din greşelile proprii sau ale altora, de această dată trebuie să se evite gafele comise acum patru ani. În plus, situaţia este diferită, deoarece în 2005 PCRM dispunea de 56 de mandate şi a creat propriul Guvern. Acum ei vor fi doar parte a unui Guvern format de către mai multe partide (unele posturi ministeriale, cum ar fi cel de la MAI, MJ + PG + o nouă componenţă a Consiliului de observatori ai TRM + retragerea lui V. Voronin din funcţiile cheie ale statului etc.). Dacă în 2005 o influenţă puternică asupra "alegerii preşedintelui Voronin" de către opoziţie au exercitată unele grupuri de influenţă americane, netransparent, acum acest rol va fi preluat de către UE, care joacă mult mai transparent şi are ce oferi Moldovei în schim (granturi, împrumuturi, începerea negocierilor privind noul acord juridic RM-UE, cu perspective pentru eliminarea vizelor şi crearea unei zone de liber schimb etc.). UE poate servi şi drept "garant" al noii coaliţii.

Ce aduce respectiva coaliţie? Astăzi, liderul PLD Vlad Filat a făcut un apel către toţi alegătorii, inclusiv cei care au votat pentru PCRM, să se revină la normalitate, să ne coagulăm societatea, uitând de războiul politic recent. E firesc acest lucru, deşi "ecoul lui (războiului)" va mai fi mult timp auzit. Coalizarea între foştii duşmani (PCRM şi liberali, cu puntea de legătură centristă a PD-ului) va transmite un semnal puternic către cetăţeni: GATA ! Campania electorală s-a încheiat, acum trebuie să depunem cu toţi efortul să depăşim criza social-economică şi să avansăm accelerat pe calea integrării europene. Se poate de întrecut chiar şi Ucraina, destul de uşor, dacă există o voinţă politică puternică în acest sens.

În condiţii de criză, societatea are nevoie de suflu nou, iar o astfel de coaliţie ar putea servi pentru o bună parte din populaţie drept imbold şi element de optimism (unde-i unul, nu-i putere /e dictatură sau autoritarism/, unde-s doi, puterea creşte /şi deja apar elemente de democraţie/). Este demonstrat că starea de optimism ajută mult la depăşirea problemelor (oamenii lucrează mai productiv, nu se consumă cu stresul etc.).

O atare coaliţie poate servi drept semnal pozitiv şi pentru UE, care de mult timp ne tot îndeamnă să învăţăm a negocia, pentru că lumea democrată trăieşte pe bază de comromis (Vlad Socor spunea că în democraţie, compromisul şi negocierile fac parte din viaţa cotidiană a politicienilor, iar Moldova nu are această cultură). Dacă noi demonstrăm că vrem şi putem să lucrăm împreună pentru un scop strategic - integrarea europeană cu toate efectele de rigoare (modernizarea pe toate domeniile, democratizarea autentică etc.), atunci UE va fi mult mai deschisă şi generoasă cu Moldova. Tot atunci şi alte organizaţii financiare internaţionale vor fi mult mai receptive la solicitările R. Moldova.

Totuşi, o atare coaliţie prezintă un risc pentru partidele de pe eşichierul centru-dreapta, deoarece o parte din alegătorii lor nu ar înţelege gestul de "trădare", aşa cum s-a întâmplat în cazul PPCD. Respectiv, PL ar avea de câştigat din cauza "poziţiei intrasigente". Însă, dacă respectiva coaliţie demonstrează că este una de reuşită (există toate temeiurile să se creadă că poate fi reuşită), atunci partidele respective chiar pot câştiga politic.

Acum aştept criticile şi viziunile voastre referitoare la scenariile post-electorale.

UPDATE 21.07.09

Bineînţeles că mai sunt şi alte scenarii, pe care ieri nu le-am scris pentru că eram prea obosit. Unul pe care vreau să-l menţionez acum este cel potrivit căruia Lupu reuşeşte să convingă cel puţin 8 foşti colegi de partid sau din echipa guvernamentală, deputaţi comunişti, să treacă de partea "partidei democrate" pentru a vota şeful statului şi a participa la guvernare (PL+PLD+PD+AMN+8 deputaţi (ex)comunişti). Din informaţiile mele, Lupu deja discută cu mai mulţi deputaţi PCRM acest lucru. Totuşi mi se pare puţin realizabil scenariul respectiv, ţinând cont de faptul că după 5 aprilie UN SINGUR vot dar nu a fost posibil de găsit de către PCRM, chiar dacă formaţiunea în cauză dispune de mult mai multe pârghii de "convingere".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Prezenţa la vot este mai mare în raioanele care votează masiv cu PCRM

2009-07-29T11:50:00.002+03:00

Până la ora 9,45 la urne s-au prezentat 10,8%, ceea ce este cu circa 3% mai mult decât la 5 aprilie. Masiv votează în raioanele cu mulţi locuitori alolingvi (Donduşeni - 17,8%, Rezina - 17,4%, Ocniţa - 15,3%, Basarabeasca - 14%). În m. Chişinău prezenţa la urne este de 8,3%, fiind cea mai scăzută pe ţară. Pe www.alegeri.md la rubrica "alegeri 5 aprilie" puteţi afla procentul pe care l-a acumulat fiecare concurent electoral în scrutinul trecut în fiecare raion. Vedeţi câte procente a acumulat în raioanele indicate mai sus PCRM. Pe www.alegeri.md este prezentată informaţia privind prezenţa la vot, vor fi anunţate în regim on-line rezultatele votării, precum şi cele ale exit-poll.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Euromonitor nr. 15. Regrese puternice în toate domeniile

2009-07-28T14:57:00.000+03:00

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP lansează cel de-al 15-lea număr al publicaţiei trimestriale „Euromonitor”. Raportul apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului „Relaţiile UE - Moldova – Monitorizarea Progresului în Contextul Parteneriatului Estic”.

„Euromonitor”-ul are drept obiectiv monitorizarea independentă şi obiectivă a procesului de implementare a reformelor iniţiate conform Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Euromonitor 15 prezintă rezultatele monitorizării acţiunilor realizate pe parcursul perioadei aprilie-iunie 2009, în domeniile: Dialog politic şi instituţii democratice; Consolidarea capacităţii administrative; Conflictul transnistrean; Justiţie; Dezvoltare şi reforme economice; Dezvoltare şi reforme sociale; Comerţul internaţional; Climatul de afaceri.

Raportul constată că în trimestrul II al anului 2009, nu au fost realizate careva progrese semnificate în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Evoluţiile în toate domeniile analizate au fost marcate de campania electorală şi de criza politică care a urmat-o. La acestea s-a adăugat şi criza economică, în ascensiune încă din trimestrul I al anului 2009, care a afectat negativ toate sectoarele economiei. Totuşi, unele evoluţii pozitive au fost constatate în ajustarea legislaţiei electorale la cerinţele Consiliului Europei, consolidarea eficienţei administrative, prevenirea şi combaterea corupţiei, consolidarea legislaţiei în domeniul protecţiei şi integrării sociale şi a sănătăţii publice.

În acelaşi timp, au fost înregistrate regrese majore legate de: respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, libertatea mass-mediei, accesul la informaţie şi soluţionarea problemei transnistrene. Amploarea acestor regrese demonstrează că toate progresele anterioare realizate în aceste domenii au fost superficiale, ţinînd mai mult de domeniul legislativ şi nu de cel de funcţionare practică a instituţiilor democratice.

Domeniul reformelor economice nu a constituit o prioritate importantă pe agenda guvernamentală şi aceasta în pofida înrăutăţirii indicatorilor macroeconomici. Intenţiile de diminuare a reglementărilor excesive aplicate activităţii de întreprinzător au fost înlocuite prin sporirea presiunilor administrative asupra mediului de afaceri. Reducerea veniturilor bugetare creează probleme serioase privind durabilitatea sistemului fiscal. Climatul de afaceri a fost puternic influenţat de escaladarea tensiunilor politice şi sociale din ţară, care în paralel cu efectele crizei economice mondiale a dus la inhibarea activităţii economice şi investiţionale majorităţii întreprinderilor. La capitolul comerţului extern au prevalat evoluţiile negative, iar adoptarea cerinţelor europene sanitare şi fitosanitare practic s-a oprit.

Versiunea completă a publicaţiei „Euromonitor” nr.15, precum şi ediţiile precedente sînt accesibile pe site-urile www.e-democracy.md şi www.expert-grup.org.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Compară rezultatele ! Află care partid este mai tare şi în ce localitate

2009-07-23T16:43:00.002+03:00

Pe pagina web dedicată alegerilor din Republica Moldova www.alegeri.md sunt prezentate rezultatele oficiale obţinute de cei 17 concurenţi la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, în toate circumscripţiile electorale, inclusiv în fiecare localitate în parte. Este posibilă analiza comparată a rezultatelor concurenţilor în diferite circumscripţii. Rezultatele sunt prezentate atât în procente, cât şi grafic. Acest exerciţiu este disponibil la rubrica „Alegeri parlamentare din 5 aprilie”.
Pagina web www.alegeri.md, dedicată alegerilor parlamentare din 2009, este elaborată şi gestionată de către Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, în scopul reflectării veridice şi echidistante a desfăşurării procesului electoral la alegerile legislative. Proiectul este realizat cu suportul financiar al The National Endowment for Democracy (NED), SUA în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte “Coaliţia 2009”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Vladimir Voronin în picaj de popularitate. Liderul PCRM are cea mai slabă încredere de la 2001 încoace

2009-07-23T10:13:00.002+03:00

Vladimir Voronin a ajuns practic la acelaşi nivel de popularitate pe care îl avea înaintea alegerilor parlamentare din 2001. Potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică, încrederea faţă de liderul PCRM, preşedinte în exerciţiu al R. Moldova este de 37,5% (36% în februarie 2001, ceea ce este în limita marjei de eroare). Astfel, Voronin a ajuns la cel mai mic nivel de credibilitate din ultimii 8 ani (în noiembrie 2002 avea 73% de încredere). Căderea în raport cu martie 2009 este foarte mare, de 11%. Ce se întâmplă? Care factori au contribuit la micşorarea încrederii faţă de Voronin? Ce încredere va avea dacă va părăsi funcţia de preşedinte al ţării? Care va fi nivelul de încredere faţă de acesta peste un an?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PCRM ar putea lua 40-46 de mandate în viitorul Parlament

2009-07-22T10:28:00.007+03:00

Când a fost prezentat ultimul Barometru de Opinie Publică s-a prezentat şi eventuala repartizare a mandatelor în viitorul Parlament reieşind din faptul că "dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri" pentru PCRM ar vota 31,1%, pentru PL - 13,2%, pentru PD - 9,6%, iar pentru PLD - 7,2% (celelalte formaţiuni nu ar fi trecut pragul de 5%). Astfel, potrivit autorilor sondajului, în Parlament ar trece 51-52 de deputaţi PCRM, 22 deputaţi PL, 16 deputaţi PD şi 11 deputaţi PLD. Multe instituţii media au preluat şi au difuzat masiv această informaţie, arătând şi schematic cum ar arăta viitorul legislativ. Mi se pare greşit o astfel de prezentare a informaţiei, deoarece ea nu a luat în calcul cele circa 30% de indecişi, dar care intenţionează să participe la vot. Aceasta înseamnă că cele 30% de indecişi s-au plusat la cele circa 5-6% de "resturi electorale" şi s-au repartizat partidelor care au trecut pragul electoral, ceea ce este total eronat. La alegerile din 29 iulie vor fi puţine resturi electorale. Dacă AMN trece pragul electoral, atunci resturi electorale vor fi mai puţin de 5% şi nu 35% pe care le-au împărţit autorii BOP.

Acum să obserbăm anumite tendinţe şi scoruri electorale înregistrate pe parcursul ultimelor cicluri electorale. Să luăm drept concurent de referinţă PCRM, care este dominant pe arena politică din 2001 încoace.

Potrivit BOP din februarie 2005, înaintea scrutinului parlamentar din martie al aceluiaş an, pentru PCRM inteţionau să voteze 47% din alegători. La 6 martie 2005 pentru ei au votat 45,98% (vedeţi aici rezultatele lor la ultimele scrutine). Deci, rezultatul obţinut este în limita marjei de eroare. În mai 2007, cu puţin timp înaintea alegerilor locale generale, PCRM era creditat cu 23%. La scrutinul din iunie 2007, la alegerile în consiliile raionale PCRM a acumulat 34,18%. Diferenţa este de 11%, obţinute din votul indecişilor. Potrivit BOP din martie 2009, PCRM, care se afla în ascensiune puternică, era creditat cu 36,2%. La 5 aprilie, potrivit datelor exit-poll pentru PCRM au votat 45,5%, iar potrivit datelor oficiale - 49,48%. Creşterea a avut loc în baza indecişilor, care pe ultima sută de metri s-au orientat spre trendul pozitiv al PCRM.

Acum trendul PCRM este negativ şi această formaţiune este cotată cu 5% mai puţin decât în ajunul scrutinului din 5 aprilie. În cazul în care trendul este negativ, formaţiunea atrage mai puţini indecişi (vezi plecarea din PCRM a şefului fracţiunii comuniştilor din consiliul raional Călăraşi, care a anunţat că susţine PD în alegeri). Potrivit recentului BOP, din cei decişi sigur cu cine să voteze, pentru PCRM şi-ar da votul puţin peste 36%. Dacă e să plusăm, din contul indecişilor, aproape 10% la cele 31% ale PCRM, atunci la 29 iulie PCRM ar acumula 40-41% de voturi. În condiţiile în care resturile electorale vor fi mai puţine de 5%, atunci PCRM ar putea să mai primească suplimentar 1-3 mandate, adică în total 41-44 mandate. Dacă AMN nu trece, atunci procentul "resturilor electorale" se poate dubla, iar din acest cont PCRM ar putea să mai obţină încă vreo 2 mandate. Deci, cel mult 46 de mandate.

Totuşi, o mare necunoscută rămâne ziua scrutinului - miercuri. Nu este clar cum se va participa la scrutin într-o zi din mijlocul săptămânii. Prezenţa la vot poate schimba multe lucruri. Într-o săptămână vom afla.

Aici vedeţi o emisiune la care am discutat subiectul respectiv, la Public TV, cu Victor Nichituş şi Victor Chirilă.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Iurie Muntean se pregăteşte să preia şefia PCRM de la Vladimir Voronin?

2009-07-21T13:09:00.004+03:00

Analistul politic Igor Boţan crede că actualul viceministru al Economiei, Iurie Muntean, ar fi succesorul lui Vladimir Voronin la cârma PCRM. Iată ce a scris Igor Boţan în cometnariul "În ajunul alegerilor anticipate BOP sugerează că…":

În orice caz, alegerile din 29 iulie vor confirma schimbarea generaţiei liderilor a trei formaţiuni – PL, PLDM şi PDM, care vor influenţa în mod cardinal viaţa politică din Republica Moldova pe parcursul a cîteva cicluri electorale. Este important că fiecare din cele trei formaţiuni ocupă nişe politice distincte – de dreapta, centru-dreapta şi centru-stînga. Mai este de aşteptat schimbarea liderului PCRM. Această schimbarea s-ar putea produce foarte rapid în dependenţă de rezultatul PCRM la alegerile din 29 iulie. Se pare că în calitate de succesor al lui Vladimir Voronin este pregătit Iurie Muntean. Deşi nu este membru al PCRM, acesta este scos în prim plan şi practic copie comportamentul lui Voronin, fără a avea carisma acestuia. Dacă PCRM promovează astfel de potenţiali succesori ai lui Voronin, atunci PDM are şanse să atragă pe viitor cea mai mare parte a simpatizanţilor PCRM.

Comentariul desfăşurat îl citiţi aici.

Este prima dată când numele lui Iurie Muntean apare în vizorul analiştilor ca potenţial succesor al lui Vladimir Voronin. Cert e că acesta este promovat foarte insistent în ultimul timp şi, într-adevăr, încearcă să copie maniera de comportare şi de vorbire a lui Vladimir Voronin (aşa cum Medvedev l-a copiat pe Putin). Anterior se pomeneau alte nume ca potenţiali succesori ai lui Voronin la şefia PCRM: Vladimir Ţurcan, Mark Tkaciuk, Marian Lupu (nu mai e valabil), Eduard Muşuc etc.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Testează-ţi votul este reactivat (www.testvot.eu)! Află ce concurent îţi este mai aproape

2009-07-20T09:21:00.002+03:00

Ca urmare a dizolvării Parlamentului Republicii Moldova, şi organizării de alegeri parlamentare
anticipate, Fundaţia MRC, cu sprijinul financiar al German Marshall Fund - Black Sea Trust, şi în
colaborare cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”, a relansat pe data de 19 Iulie
2009 aplicaţia online Testează-ţi Votul! pe pagina de internet www.testvot.eu .
Alegătorii indecişi din Republica Moldova primesc acum o mînă de ajutor pentru alegerile
parlamentare anticipate din 29 Iulie 2009.
Testează-ţi Votul! cuprinde un chestionar cu 24 de întrebări. Orice persoană care accesează
pagina de internet www.testvot.eu poate să răspundă la chestionar, precizînd gradul de acord sau
dezacord cu cele 24 de afirmaţii. La final, utilizatorul va primi gratuit o analiză grafică şi textuală
detaliată care indică gradul de apropiere a principalelor partide faţă de opţiunile alegătorului.
Proiectul este disponibil atît în limba română cît şi în limba rusă, oferind alegătorilor
oportunitatea de a reflecta asupra unor probleme importante ale societăţii, şi de a căuta mai
multe informaţii despre aceste teme şi atitudinile partidelor. Proiectul nu încearcă să influenţeze
votul cetăţenilor, ci este un mijloc de a afla mai mult despre cei care candidează.
Proiectul îi ajută pe alegători să identifice partidele cele mai apropiate faţă de viziunea lor
din punct de vedere programatic pe probleme din domeniile economic, politic şi social. În acest
fel, alegătorii vor putea să obţină mai uşor informaţii din programele electorale ale partidelor
astfel încît să voteze informat.
Fundaţia MRC este un think tank fondat în 2003, fără apartenenţă sau afiliere ideologică şi
politică, al cărui scop este dezvoltarea cercetării de calitate în domeniul ştiinţelor politice şi
dezvoltarea calităţii democraţiei din Europa Centrală şi de Est.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Chişinăul trebuie să-i ridice lui Traian Băsescu o statuie chiar lângă monumentul lui Lenin

2009-07-19T11:50:00.002+03:00

Ideea din titlu figurează în comentariul "Exhibitionismul patriotiv şi pericolul românesc" scris de către analistul politic Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT (citiţi aici). Comentariul arată modul în care Chişinăul speculează cu succes gafele (?) conducerii de la Bucureşti, pentru a speria moldovenii cu "unirea", respectiv, chemându-i "să apărăm Patria". La fel se vorbeşte cât de profitabil e "să aperi Patria" în Moldova.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Omega - cel mai tare site de bancuri electorale din Moldova

2009-07-16T13:03:00.002+03:00

Agenţia multimedia Omega www.omg.md a devenit cel mai tare site de bancuri electorale din Moldova. Eu îl citesc cu plăcere şi mă amuz la fel de bine ca şi cum aş citi www.anekdot.ru sau www.bancuri.ro. Cine doreşte să-şi ridice dispoziţia cu bancurile electorale relatate de Omega, poate accesa adresa respectivă. Poate le sugerăm să editeze şi o broşură cu aceste poveşti hazlii!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Sondajele în Moldova arată doar tendinţele, nu şi rezultatul final

2009-07-16T09:43:00.001+03:00

Un scurt comentariu pentru Imedia despre sondajul Vox-Populi prezentat miercuri de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova:

„sondajele de opinie publică reprezintă o „oglindă” ce reflectă o anumită stare de fapt a societăţii într-o anumită perioadă de timp”.

„Datele acestor cercetări sociologice pot varia, dar dacă urmărim rezultatele sondajelor pe o perioadă mai lungă de timp atunci se pot observa anumite tendinţe. Sondajele în Moldova sunt bune, deocamdată, doar pentru a stabili tendinţele şi nu pentru a da cu precizie maximă posibilul rezultat electoral. Motive sunt mai multe, iar principalul este legat de procentul înalt al indecişilor. În ţara noastră se atestă un număr foarte mare de indecişi, care în perioadele interelectorale ajunge până la 50 la sută. Potrivit sondajului prezentat miercuri, procentajul indecişilor este de peste 23 la sută, ceea ce este foarte mult, ţinând cont că Moldova se află practic de jumătate de an într-o campanie electorală continuă. Deci, actualul sondaj, care poate
fi investit cu un anumit grad de credibilitate, atestă faptul că în viitorul Parlament cel mai probabil vor intra cinci formaţiuni politice. Noutatea în raport cu scrutinul din 5 aprilie este Partidul Democrat condus de fostul preşedinte al Legislativului, Marian Lupu, care a urcat puternic în sondaje. Acum lupta se va da pentru cele peste 23% de indecişi care vor fi decisive pentru rezultatele alegerilor din 29 iulie. Săptămâna viitoare, urmează să fie prezentat şi Barometrul de Opinie Publică, realizat la comanda Institutului de Politici Publice, şi vom putea compara rezultatele celor două sondaje, pentru a avea un tablou cât mai amplu”, a afirmat analistul.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Polonezul Jerzy Buzek a fost ales preşedinte al Parlamentului European

2009-07-14T14:41:00.000+03:00

Jerzy Buzek, din partea formaţiunii politice poloneze Platforma Obywatelska şi membru al grupului Partidului Popular European, este noul Preşedinte al Parlamentului European. El a fost ales în primul tur de scrutin cu 555 voturi, ceea ce reprezintă 86% din numărul voturilor valabil exprimate.

"Cea mai mare provocare pentru Europa rămâne rezolvarea crizei economice şi o mai bună comunicare cu cetăţenii europeni", a declarat înaintea desfăşurării votului candidatul Partidului Popular European.

Eva-Britt Svensson (Suedia) din partea Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al Parlamentului, a obţinut 89 de voturi.

Din cele 713 voturi depuse, 69 nu au fost valabile, fiind astfel 644 de voturi valabile exprimate. Pentru a întruni majoritatea absolută a voturilor a fost nevoie de minim 323 de voturi.

Noul Preşedinte al Parlamentului European a mulţumit celor care l-au ales, această funcţie fiind "o mare provocare şi onoare", asigurând pe cei care nu l-au votat că va căuta consensul.

El s-a referit şi la temele centrale cu care Europa se va confrunta în următorii ani, printre care se află criza economică şi financiară, securitatea energetică, precum şi schimbările climatice. În continuare el a declarat că "avem nevoie de Tratatul de la Lisabona tocmai pentru a face faţă acestor provocări. Pacea, libertatea şi bunăstarea pot fi asigurate în cel mai adecvat mod la nivel european."

Preşedintele a anunţat că discursul său în care îşi va prezenta programul pentru următorii doi ani şi jumătate va fi prezentat în cadrul sesiunii plenare din septembrie.

Cei trei lideri ai grupurilor politice, Joseph Daul din partea PPE, Martin Schulz din partea S&D şi Guy Verhosfstadt din partea ALDE, într-o declaraţie comună şi-au manifestat sprijinul pentru Jerzy Buzek ca Preşedinte al PE pentru prima parte a actualei legislaturi 2009-2014, urmând ca grupul Socialiştilor şi al Democraţilor să numească un membru al PE pentru a doua parte a mandatului actual.

Reacţii ale preşedinţilor grupurilor politice

Joseph Daul din partea Partidului Popular European a reliefat că, datorită alegerii domului J. Buzek, pentru prima dată se poate vorbi despre o Europă unită, simbolul acesteia fiind tocmai Preşedintele Parlamentului European.

Martin Schulz, în numele Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi a Democraţilor, a declarat că alegerea domului Jerzy Buzek reprezintă un eveniment istoric, având în vedere că în acest an se aniversează 20 de ani de la căderea zidului Berlinului şi şase ani de la aderarea Poloniei la UE. Faptul că azi a putut fi votat Preşedinte al Parlamentului European un reprezentat al Solidarnosc, fost premier polonez, demonstrează că "visul pentru pace şi libertate poate deveni libertate."

Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal din Parlamentul European, a menţionat că preşedintele PE se va putea baza pe sprijinul acestui grup. Obiectivul trebuie să fie crearea unei Uniunii Europene mai integrate, în special în acest context dificil în care trebuie elaborată o strategie pentru ieşirea din criza economică şi financiară actuală. El a ţinut să sublinieze că Preşedintele Parlamentului se bucură de sprijinul unei majorităţi pro-europene.

Rebecca Harms din partea grupului Verzilor a declarat că alegerea domului Buzek reprezintă o onoare pentru Parlamentul European. Ea speră că pe durata acestui mandat Preşedintele va reuşi să întărească legăturile dintre estul şi vestul Europei. Cooperarea cu estul Europei va trebui să fie mai intensă, referindu-se în primul rând la Ucraina.

Timothy Kirkhope a declarat în numele Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni: "Dumneavoastră ştiţi să apreciaţi libertatea pe care Parlamentul nostru şi-o doreşte. Acest parlament trebuie să reformeze Europa. Noi vă vom sprijini în acest sens."

Lothar Bisky, GUE/NGL, a declarat că se bucură enorm pentru alegerea actualului Preşedinte deoarece şi el provine din estul Germaniei, exprimându-şi speranţa că "Europa va recunoaşte contribuţia Poloniei."

Nigel Farage, în numele grupului Europa Libertăţii şi a Democraţiei, felicitând pe noul Preşedinte a menţionat că în opinia sa "este mai degrabă vorba de învestire pe hârtie." El s-a referit şi la imnul european, cu care a început sesiunea constitutivă, imn pe care olandezii şi francezii l-au respins.

Bruno Gollnisch, în numele deputaţilor neafiliaţi, l-a felicitat pe Preşedinte, însă nu a aprobat modul în care a fost ales, deoarece rezultatul reflectă alianţa grupurilor politice mari din Parlamentul European. El speră însă că domul Buzek nu va fi sclavul acestei alianţe şi va apăra şi "drepturile disidenţilor" din Parlamentul European.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a felicitat în nume personal pe domnul Buzek, dar şi în numele Comisiei, declarând că prin valorile susţinute, domnul Buzek va fi un preşedinte activ care "va apăra interesele Europei şi ale cetăţenilor europeni."

Curriculum Vitae - Jerzy Buzek

Profesor de ştiinţe tehnice, implicat în mod activ în viaţa comunităţii; prim-ministru al Poloniei din1997 până în 2001.

Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Dortmund, din Seul şi din Isparta, precum şi al şcolilor politehnice din Silezia şi Opole. O lungă perioadă de timp, lector universitar în cadrul universităţilor din Opole, Gliwice şi Częstochowa; cercetător în cadrul Institutului Academiei Poloneze de Știinţă din Gliwice. Stagiu de cercetare la Universitatea Cambridge (1972). Reprezentantul Poloniei în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie - programul de cercetare a gazelor cu efect de seră (1992-1997). Organizator şi preşedinte al unei reţele internaţionale de 19 instituţii specializate în domeniul energiei şi protecţiei mediului (1996). Prorector al Universităţii Polonia din Częstochowa (2002-2004) şi co-fondator al Școlii poloneze de diplomaţie. Autor a aproximativ 200 de lucrări ştiinţifice, a numeroase raţionamente ştiinţifice şi titularul a trei brevete în domeniul protecţiei mediului, energiei şi al tehnicii de procesare.

Membru al sindicatului liber "Solidarność" (Solidaritatea) din 1980, apoi preşedinte al primului Congres Naţional al delegaţilor "Solidarność" din 1981. Activ în structurile subterane ale sindicatului după 1981. După 1989, prezidează cel de-al IV-lea, al V-lea şi al VI-lea congres al "Solidarność".

Ales deputat în Parlamentul Republicii Polone în 1997. În 1999, în calitate de prim-ministru, a făcut posibilă aderarea Poloniei la NATO şi apoi a contribuit la pregătirea ţării pentru integrarea în Uniunea Europeană (inclusiv prin descentralizarea statului şi consolidarea rolului administraţiei locale). În 1998 a început negocierile pentru aderare. Reprezentant în PPE-DE al mişcării sociale AWS (Acţiunea de Solidaritate Electorală) (1999).

Pentru activitatea depusă în domeniul cercetării şi al tehnologiei, a fost ales cel mai bun deputat al anului 2006. Premiul i-a fost decernat de prestigioasa publicaţie "Parliament Magazine".

În anul 2007, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a proclamării Declaraţiei universale a drepturilor omului, a primit din partea Preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, o statuetă reprezentând porumbelul păcii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Circa 25% dintre alegătorii internauţi şi-au schimbat opţiunea de vot după 5 aprilie

2009-07-14T11:32:00.002+03:00

Circa 25% dintre participanţii la sondajul de pe acest blog declară că şi-au schimbat opţiunea de vot după 5 aprilie, astfel că pe 29 iulie vor alege un alt partid decât cel pentru care a votat în primăvară. Deşi sondajul nu este reprezentativ, totuşi mi se pare o cifră destul de importantă (a patra parte din alegători). Ce i-a făcut pe aceştia să-şi schimbe opţiunea de vot? Pe cine au votat la 5 aprilie şi pe cine vor vota la 29 iulie? Este foarte interesant de urmărit acest parcus (cunosc nişte tendinţe din sondajele interne, cine şi spre cine migrează, dar nu le voi enunţa pentru că probabil săptămâna viitoare va fi prezentat Barometrul de opinie publică al IPP şi va fi clar...).

Dacă e să urmărim şi rezultatele sondajului de pe blog cu întrebarea "pentru cine vei vota pe 29 iulie", putem intui (şi fără sondaje) care sunt tendinţele (internetul NU este reprezentativ). La "comentarii" puteţi să vă expuneţi ce credeţi despre motivele schimbării deciziei de vot şi cine câştigă, respecgiv, pe seama cui obţine voturi suplimentare.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Lovitură de palat la UCM

2009-07-13T11:17:00.002+03:00

Lovitură de palat sau revoluţie de catifea. Acestea sunt expresiile ce caracterizează situaţia actuală la Uniunea Centristră din Moldova. Problema e că îmi este greu să identific cine este autorul acestei mişcări pentru că ele au fost aproape concomitent şi au avut drept scop preluarea partidului, schimbarea persoanelor din conducere şi (re)orientarea în actuala campanie electorală.

Mihai Petrache, ex-preşedinte al UCM, actualmente vicepreşedinte care zice că exercită şi funcţia de preşedinte interimar al formaţiunii, a anunţat, astăzi, la o conferinţă de presă că pe 11 iulie s-a convocat şedinţa Consiliului Politic Republican şi a aprobat decizia de a da afară din partid un şir de membri printre care şi preşedintele de facto al UCM, Vasile Tarlev. La şedinţa respectivă au participat 27 de persoane, ceea ce, potrivit lui Petrache, după ce mai mulţi membri ai CPR au depus cereri de suspendare a calităţii de membru al UCM pentru a candida pe lista PSD la parlamentare, este cvorum, deci deliberativ. Din 85 de membri ai CPR, 43 au fost daţi afară din partid, fiind cooptaţi alţi membri în acest organ de conducere. Petrache a explicat această decizie prin faptul că nu sunt de acord cu participarea în comun cu PSD la alegerile anticipate şi că Tarlev nu a respectat decizia CPR din 20 iunie ca UCM să meargă de sine stătător la alegeri. De asemenea, Tarlev a fost acuzat că a făcut declaraţii necoordonate cu organele de conducere a UCM, precum că centriştii vor fuziona cu PSD după alegeri.

Şedinţa de sâmbătă a CPR a fost convocată, potrivit sursei citate, de 13 organizaţii raionale a UCM, inclusiv cea din rnl Basarabeasca, de unde este de baştină Tarlev. La aceiaşi şedinţă, cu majoritatea de voturi, s-a decis ca UCM să susţină în actuala campanie electorală Partidul Democrat.

Duminică a fost convocată o altă şedinţă a CPR care ar fi decis excluderea lui Petrache, precum şi a altor fruntaşi ai UCM, pentru "încălcarea disciplinei de partid". Petrache spune că acea şedinţă nu a fost juridică, deoarece majoritatea participanţilor la ea nu mai sunt membri ai UCM, prezendându-se şi cererile semnate de aceştea pe 25 iunie, prin care ei cer suspendarea calităţii de membru în UCM.

Până la urmă este greu să înţelegi cine are dreptate. Doar instanţa de judecată se poate pronunţa în situaţia creată. Petrache este decis ca, în caz de necesitate, să-l cheme în judecată pe Tarlev.

Concluzia ce poate fi corectă e că o parte din UCM e cu PSD, iar cealaltă parte e cu PD (necondiţionat).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

La bere cu Marian Lupu

2009-07-09T10:27:00.003+03:00

"Mă simt o persoană captivă şi nu sunt bucuros de faptul că mereu este în preajmă paza de corp", a declarat ex-spicherul Marian Lupu, aseară, la o întâlnire off-line (transmisă on-line ) cu bloggerii de la Chişinău. Potrivit legii, după plecarea din funcţia de preşedinte al Parlamentului lui îi este asigurată paza de corp de către două persoane din Serviciul Protecţie şi Pază de stat. Persoanele care se (mai) află acum alături de el le-a selectat chiar Marian Lupu (este foarte uşor de înţeles de ce, după plecarea din PCRM...). Recent s-a decis schimbarea persoanelor date, astfel că, spune Lupu, chiar astăzi va depune cerere prin care va solicita să renunţe la paza de corp (pentru a evita posibili spioni în preajmă, în plină campanie electorală /de altfel, aseară, în preajma localului unde a fost întâlnirea se aflau câţiva bărbaţi, care nimeni nu ştia cine sunt şi ce fac ei într-un loc care nu este tocmai adecvat întâlnirilor.../). După ce 4 ani a mers cu girofarurile prin ţară, Lupu spune acum că îl deranjează mult acest lucru (interesant, dacă este ales preşedinte al R. Moldova, va renunţa la girofaruri?).

Până a trece la unele afirmaţii mai serioase, voi relata câteva impresii de la întâlnirea de aseara, la care bloggerii (baieţii) au servit bere şi vin, bloggeriţele apă plată, puţină bere şi puţin vin, iar Marian Lupu doar ceai (se putea să ia nişte bere nealcoolizată, să fie "ca toţi"). Capul de listă al PD părea obosit şi îşi cerea scuze pentru "vocea nefirească", deoarece are multe întâlniri (5-6 pe zi) şi la sate nu sunt microfoane, astfel că trebuie să vorbească tare. El spune că doarme 2-3 ore pe noapte începând cu 10 iunie, când a anunăţat părăsirea PCRM. Deşi e uşor de înţeles faptul că este obosit, acest lucru nu trebuie să fie citit nicidecum pe faţă de către alegători, care vor să vadă "un lider puternic, înrezut în forţele proprii, dinamic" etc. Pentru aceasta se poate de apelat la mai multe soluţii, inclusiv substanţe energizante. Dar o pauză de o zi pe săptămână, pentru somn de 12-14 ore, apoi o relaxare la piscină sau în pădure, fac minuni. Tinerii adunaţi (vreo 15 la număr) au fost foarte activi în adresarea întrebărilor, cât mai diverse (au mai rămas multe întrebări nepuse), semn că există un interes (nu neapărat şi simpatie) faţă de politicianul Marian Lupu. Adresarea ex-preşedintelui Parlamentului cu "dragii mei..." flata publicul adunat, ceea ce scădea din agresivitatea unor participanţi. E prea serios la o întâlnire la bere, la care oricărui politician iar sta bine şi să glumească, să povestească istorioare captivante (a povestit una la solicitarea mea, dar şi aia cam "vumnaia"). Aici mă opresc cu impresiile (asta nu înseamnă că nu mai există...).

O declaraţie care mi-a părut foarte interesantă e că liderul PD nu va candida la funcţia de preşedinte al ţării dacă PCRM va acumula cel puţin 52 de mandate (încercam să conving pe cineva că următorul preşedinte va fi unul apolitic şi, se pare, voi avea dreptate...). Motivul e că PCRM în acest condiţii crează singur guvernul şi, spune Lupu, nu e rezonabil să deţii funcţia de preşedinte al republicii, când alt partid deţine guvernul. Lupu a dat de înţeles că Occidentul mizează anume pe el ca viitor şef al statului, explicând aceasta prin "apropierea valorilor". În acest sens el a spus că a primit o invitaţie din partea preşedinţiei Franţei să participe, pe 14 iulie, la festivităţile dedicate Zilei Naţionale a acestei ţări (căderea Bastiliei), fiind unicul oficial moldovean invitat la acest eveniment. Rugat de un blogger să răspunde la o întrebare în franceză, Lupu a trecut uşor la limba lui Hugo, explicând de ce crede că a fost invitat în Franţa, invitaţie pe care o va onora. În contextul subiectului viitorului preşedinte, cel care conduce lista PD la parlamentare spune că formaţiunea sa NU va vota nicio candidatură propusă de PCRM. Dacă e să-l credem pe fostul spicher, majoritatea membrilor Comitetului Central al PCRM "au fost şocaţi" de faptul că nu a fost înaintată candidatura lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte al ţării, mesaj cu care PCRM mergea în campania trecută în teritoriu. "Erau mai mulţi deputaţi, mai mult decât 14-15, care au dorit înaintarea candidaturii mele. Însă frica ia ţinut în tăcere", spune Lupu. El s-a mai pronunţat pentru alegerea directă a preşedintelui ţării.

Lupu este de părere că Vladimir Voronin ar trebui să se retragă din orice funcţie cheie în stat, caracterizând preşedintele în exerciţiu al ţării ca "o persoană contradictorie". Pe Mark Tkaciuk l-a apreciat drept "o persoană foarte influentă în PCRM", dar care nicidecum nu decide totul. Şi PCRM este "un partid contradictoriu, cu multe persoane diferite".

Marian Lupu a confirmat că înainte de a adera la PD a purtat negocieri şi cu alte partide, care "acum îl critică". Acele partide i-au propus să vină doar el pe lista electorală, iar Lupu le-a spus că "nu vrea să repete greşeala comisă în PCRM, de a fi singur". Din acest considerent a mers la PD cu o echipă de oameni.

Partidul Democrat speră că va avea în Parlament o reprezentare importantă, mult mai mult decât 7% despre care vorbea un blogger.

El a negat faptul că ar deţine proprietăţi sau acţiuni în anumite afaceri, decât apartamentul său, spunând că are o soţie "forte înţelegătoare, care nu cere mult şi înţelege ceea ce este", şi cu care sunt "pe o undă". Îi place să pescuiască, să facă sport (mergea la sală până recent de 4 ori pe săptămână şi o dată în săptămână - la piscină).

Pavel Păduraru de la Timpul (care lipsea) s-a făcut cu o sticlă de vin promisă de Lupu "pentru împăcare" după scrutinul din 29 iulie, pentru că nu a reuşit să-i dea interviu. Iar bloggerii au scos din fostul preşedinte al Parlamentului promisiunea că se va mai întâlni cu ei pe 1 august. Poate la pescuit...

Mai multe declaraţii le citiţi pe www.unimedia.md , care este şi organizatorul întâlnirii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

www.privesc.eu Realitatea ! O noutate care merită toată aprecierea

2009-07-06T14:59:00.002+03:00

Astăzi a fost lansat un site www.privesc.eu care îşi propune drept scop transmisiunea on-line de la diferite evenimente. Doar pe parcursul zilei de astăzi pe acest site au fost difuzate trei conferinţe de presă, două pe care am reuşit (într-o mai mare sau mai mică măsură) să le urmăresc. La prima conferinţă de presă difuzată în timp real au fost probleme tehnice cum ar fi sunetul relativ slab, întreruperi ale transmisiunii, probleme care, la general, au fost rezolvate în timp ce am primit cea de-a treia conferinţă de presă. Dacă dimineaţa conferinţa de presă au urmărit-o cel mult 37 de useri în acelaşi timp, cea de după amează a fost vizionată de aproape 50 de persoane aflate concomitent on-line. Sunt sigur că în viitoarele săptămâni, dacă se va mai îmbunătăţi calitatea, pagina respectivă va avea o audienţă de câteva sute de vizitatori la orice eveniment difuzat. Sloganul lor "Privesc.Eu Realitatea" vine să spună că ei au misiunea doar de a arăta ce se întâmplă, fără a comenta aşa cum fac de multe ori instituţiile media.

Recent a fost lansat şi un alt post TV on-line www.infotv.md, dar care deocamdată are prea puţine reportaje. Şi subiectele sunt din două domenii: politic şi...distracţie (cluburi de noapte). Din câte înţeleg, acest post on-line este făcut de persoane de la TV 7, dar nu am siguranţa că e o lansare a şefilor de la TV 7.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

www.alegeri.md - cea mai informată pagină web despre alegerile din Moldova

2009-07-06T09:59:00.004+03:00

Recent pe www.alegeri.md a fost activată informaţia despre alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. Pagina gestionată de către Asociaţia ADEPT este pe departe cea mai informată în privinţa alegerilor din Moldova, prezentând informaţii complexe şi nepolitizate despre tot ce înseamnă alegeri parlamentare. La această adresă găsiţi informaţii despre toţi concurenţii electorali înregistraţi în cursa pentru anticipate, declaraţiile lor, programele electorale, sloganurile, spoturile video etc. Pe www.alegeri.md puteţi găsi informaţia complexă despre tot ce se întâmplă în alegeri, la rubrica "Curierul electoral", ce compilează informaţii din diferite surse pentru a prezenta tabloul cât mai aproape de realitate.

Toate normele ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor le găsiţi la aceiaşi adresă. Tot acolo poate fi accesată rubrica "Întrebări şi răspunsuri" care vrea să aducă o claritate şi mai mare întregului proces electoral. Important, la această ruprică pot fi adresate întrebări on-line, respectiv să primiţi răspunsuri exhaustive. La fel, există rubrica "Votul peste hotare", creată special pentru moldovenii care se află în străinătate şi doresc să participe la votare. Acolo vezi găsi adresele şi datele de contact ale tuturor misiunilor diplomatice ale R. Moldova care vor găzdui secţii de votare.

În curând pe pagina respectivă vor fi lansate şi alte rubrici, inclusiv "orarul dezbaterilor" la principalele surse media din Moldova.

Pe data de 6 aprilie, a doua zi după scrutinul parlamentar, www.alegeri.md a înregistrat cea mai mare popularitate dintre toate site-urile din Moldova, înregistrând circa 70 de mii de vizitatori unici, de aproape două ori mai mult decât în ziua alegerilor (5 aprilie). Pagina are versiuni în trei limbi: română, rusă şi engleză.

Bloggerii interesaţi să promoveze această pagină (cum o fac eu) pot pune un link spre www.alegeri.md !

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Suedia dezminte că ar fi fost sistat Parteneriatul Estic

2009-07-04T18:48:00.001+03:00

Declaraţia preşedinţiei Suedeze a UE, prin care se dezminte faptul că ar fi fost sistat Parteneriatul Estic.

"Cu privire la informatia nefondată reprodusă de catre unele agenţii mass-media despre Parteneriatul Estic, în numele Dlui Julius Liljeström (Chargé d’Affaires a.i.), va transmitem mai jos poziţia Preşedinţiei Suediei a Uniunii Europene:

“Parteneriatul Estic reprezintă o iniţiativă de importanţă centrală pentru Preşedinţia Suediei a UE. După Summitul de la 7 mai, cînd a fost lansat acest Partenerait, şi pînă în prezent, acesta reprezintă o prioritate importantă pentru Preşedinţie în vederea contribuirii la progresul de implementare a iniţiativei. Acest lucru necesită eforturi mari şi o dedicaţie totală din partea statelor membre ale UE, şase ţări partenere şi Comisia Europeană. Parteneriatul Estic prevede lansarea iniţiativelor principale, crearea programelor comprehensive de consolidare a cpacităţ ii instituţionale pentru fiecare din cele şase ţări partenere, stabilirea unui Forum al Societăţii Civile şi alte proiecte importante. Platformele multilaterale, care şi-au avut primele întrevederi în luna iunie, vor avea şi cea de a doua rundă de întîlniri toamna şi la fel pot fi şedinţe adiţionale în cadrul grupelor de bază . Parteneriatul Estic mai prevede reînnoirea acordurilor contractuale şi comerciale dintre cele şase ţări şi UE, o tematică ce va fi tot mai importantă în viitoarele luni. Mai mult, în decembrie anul curent va avea loc o întîlnire de nivel înalt ai miniştrilor afacerilor externe ale tuturor 27+6 ţări. Preşedinţia Suediei îţi asumă în continuare angajamentul total în vederea perfecţionării relaţiilor dintre UE şi R. Moldova, inclusiv în contextul Parteneriatului Estic."

Sursa: Moldova Azi

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Uniunea Europeană a sistat Parteneriatul Estic la mai puţin de două luni de la lansare UPDATE 13.10

2009-07-03T12:04:00.002+03:00

Uniunea Europeană a sistat temporar programul "Parteneriatului Estic" în legătură cu "apariţia unor noi provocări". Despre aceasta a anunţat preşedintele în exerciţiu al UE, premierul Suediei Frederik Reinfeld. Potrivit presei din străinătate, el a precizat că UE este nevoită să amîne programul pentru o anumită perioadă, însă nu a spus despre ce provocări are în vedere, afară de criza financiară. Suedia este unul din iniţiatorii programului "Parteneriatului Estic", care în 2008 a fost aprobat de UE şi a fost lansat la summitul din mai 2009, după ce a fost semnat de Belarus, Ucraina, Armenia, Moldova, Georgia şi Azerbaidjan. Comisarul european pentru relaţii externe şi politica de vecinătate Benita Ferrero Waldner a spus atunci că "Parteneriatul Estic oferă acestor ţări o şansă minunată pentru a se dezvolta şi a se pregăti pentru aderarea la Uniunea Europeană". Potrivit ei, programul presupune acordarea a 600 mil. euro participanţilor săi pînă în 2013.

Sursa: Infotag

UPDATE 13.10

Informaţia dată a fost dezminţită de către reprezentanţii Comisiei Europene.

Заявление действующего председателя ЕС, премьер-министра Швеции Фредрика Рейнфелдта о том, что Евросоюз на некоторое время вынужден отложить программу из-за сложной экономической ситуации в Европе, опровергли в Еврокомиссии.

Как сообщает «Новый Регион», в Комиссариате по внешним связям и политике Европейского Соседства Еврокомиссии, представитель его главы Бениты Ферреро-Вальднер заявили, что выполнение программы ЕС «Восточное партнерство» продолжается, как и было раннее запланировано, и посоветовали для прояснения слов Рейнфелдта обратиться в председательство Швеции в ЕС.

Ранее заявление Фредрика Рейнфелдта о приостановке программы «Восточное партнерство» по причине финансовых проблем распространила армянской службы радиостанции «Свобода».

Sursa: www.nr2.ru

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Who is MR Lupu?

2009-06-30T10:30:00.003+03:00

De ceva timp moldovenii discută mai mult despre Marian Lupu decât despre criza economică prin care trecem. Pe la emisiuni TV şi radio, pe paginile ziarelor, pe site-uri şi pagini personale, toţi se dau cu părerea despre cât de sincer este Marian Lupu în despărţirea de PCRM şi ce va face acesta dacă ajunge în viitorul Parlament. Astăzi, pe portalul www.ava.md apare un material în care se spune că Lupu ar fi un proiect al SUA. Tot azi, în Jurnal de Chişinău apare un articol în care se afirmă că Lupu este un proiect al Rusiei. Who is MR Lupu?

Am dat astăzi în căutare numele acestui pe blogul meu şi am atestat că pe parcursul a circa doi ani am scris de mai multe ori despre posibila lui plecare din PCRM. Am fost, se pare, primul care la Chişinău a vorbit despre acest lucru încă în vara lui 2007. Astfel, pe 26 iunie 2007 scriu "Lupu face opoziţie lui Voronin" (vedeţi aici), atunci când Voronin a anunţat decesul "parteneriatului politic", în timp ce Lupu a spus că acesta este necesar. Tot atunci Lupu a vorbit despre necesitatea reformării PCRM, inclusiv despre schimbarea denumirii partidului, dar şi despre schimbarea "modului de conducere a partidului", o aluzie directă la autoritarismul liderului PCRM.

La 10 septembrie 2007, pe blog am plasat o informaţie despre faptul că "se coace o alianţă Filat-Lupu-Carpov-Leancă" (vedeţi aici), cu trimitere la surse din Statele Unite. Acum Filat şi Leancă sunt în PLD, iar Lupu este, nu cu Carpov ci cu Corman (fost ambasador în Germania, care a primit înaltă apreciere din partea conducerii de la Berlin şi cu relaţii strânse în Occident).

La 17 septembrie 2007 plasez o declaraţie a lui Vlad Filat, care spunea atunci că "Lupu se află într-un profund proces de meditaţie", referitor la activitatea lui ulterioară (vedeţi aici).

Pe 14 noiembrie 2007 plasez un nou material în care afirm că "Marian Lupu face din nou opoziţie lui Vladimir Voronin" (vedeţi aici), fapt care arată asupra existenţei unei neînţelegeri între cei doi. Lupu îşi permite să aducă şi câteva critici uşoare la adresa activităţii lui Voronin.

La 7 februarie 2008 scriu despre faptul că "Marian Lupu intră în luptă directă cu Vladimir Voronin" (vedeţi aici), material în care redau câteva declaraţii ale spicherului pe atunci care vin în puternică disonanţă cu ideile promovate de preşedintele ţării. El a adus mai multe critidici în termeni mai duri la adresa comportamentului Puterii.

Pe 21 martie 2008, după congresul PCRM, scriu că "Lupu (este) evitat de Voronin. Cât va mai fi Lupu în echipă?" (vedeţi aici), în care relatez modul în care fostul preşedinte al parlamentului a fost evitat de şeful statului în timpul congresului partidului de guvernământ.

La o lună după congresul PCRM, Marian Lupu afirmă că "Reformarea PCRM se află la mijloc de cale" (vedeţi aici).

La 18 septembrie 2008 scriu despre faptul că "Spicherul Marian Lupu a purtat negocieri de aderare la Uniunea Centristă" (vedeţi aici) cu trimitere la o declaraţie a liderului pe atunci al centriştilor, Mihai Petrache. Lupu a negat atunci faptul dat.

Acum Lupu este la PD. Deci, cine e domnul Lupu?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Frica în calitate de tehnologie politică

2009-06-29T09:36:00.002+03:00

Majoritatea tehnologiilor politice ţintesc nivelele emotiv şi sentimental ale alegătorilor şi foarte puţin cel raţional. Oamenii sunt înclinaţi să ia decizii (de vot) în baza unor impresii, sentimente etc şi rar de tot în urma unei analize profunde a ofertelor electorale, a calităţii echipelor concurenţilor înscrişi în alegeri. Din aceste considerente, specialiştii în comunicare politică recurg la diferite trucuri pentru a pătrunde "în inima" sau "stomacul" alegătorului mai degrabă decât în capul acestuia. Iar dacă doresc să ajungă "în capul" electorului, atunci cu siguranţă mai întîi de toate în subconştient, care dictează cele mai multe deciziilor chiar şi în cazul alegerilor. Mulţi dintre cei care afirmă cu toată siguranţa că ei "fac o alegere raţională" sunt pur şi simplu victime ale unor tehnologii eficiente, care îi fac să creadă că ei "au ales corect şi binecântărit". Nimănui nu-i place să recunoască acest lucru, în schimb fiecărui îi place să se complacă în sentimentul că "el ştie ce face şi face ceea ce trebuie" (votanţii oricărui partid vor declara acelaşi lucru).

Revin la ideea manipulării alegătorului cu ajutorul emoţiilor şi sentimentelor. Până a ajunge la ideea pe care vreau să o evidenţiez, voi reda câteva propoziţii din teza mea de doctor (în comunicare politică) la acest subiect.

Pentru a avea o eficienţă înaltă, acţiunile de comunicare politică urmează să fie îndreptate spre toate nivelele de percepţie a lumii: sentimental, emoţional şi raţional. Influenţarea sentimentelor alegătorului. Sentimentele figurează în codul genetic uman şi pe parcursul vieţii i-au diferite forme: dragoste (maternă, părintească, faţă de o altă persoană, dumnezeiască, faţă de ţară sau propria naţiune), ură, frică, fericire, tristeţe, ataşare. Acestea sunt comune fiecărei vietăţi, prin urmare, pot exista şabloane cu ajutorul cărora se pot influenţa oamenii indiferent de ţară. Există şi specific ce ţine de tradiţie, istorie, cultură, stereotipuri, arhetipuri, mituri. Sentimentele se exteriorizează şi sunt uşor de perceput cu ajutorul limbajului non-verbal, acesta fiind şi principalul canal de transmitere a informaţiei pentru a influenţa la nivel de sentimente. M.Arsith descrie universul politic ca pe un spectacol, în care mai puţin contează ceea ce zici, ci cum spui şi ce faci. De aceia, deseori alegătorii votează imaginea şi nu esenţa.
Influenţarea emoţiilor alegătorilor. Spre deosebire de sentimente, unde procesul afectiv este la cote maxime, în cazul emoţiilor reacţia afectivă este de intensitate mijlocie şi de durată relativ scurtă. Ca şi sentimentele, emoţiile sunt exteriorizate şi transmit întregul mesaj al stării de fapt a persoanei. Prin urmare, recomandările referitoare la influenţarea sentimentelor sunt în mare parte valabile şi în cazul emoţiilor. Aici poate fi evidenţiat nu doar limbajul non-verbal, ci şi cel paraverbal, care accentuează anumite mesaje verbale. Ajutorul umanitar sau gesturile de binefacere fac parte din categoria tehnologiilor care influenţează emotiv publicul, la fel ca şi suportul pentru (re)construcţia unor locaşe sfinte. Simbolica şi sunetul sunt elemente indispensabile unei comunicări la nivel emotiv. Din timpurile străvechi oamenii utilizau pentru diferite ritualuri simboluri şi sunete speciale (cântece). Toate religiile şi cultele lumii utilizează în practica lor simboluri şi sunete. În campania electorală candidaţii folosesc simboluri distincte, iar deseori şi melodii cu care se identifică. Analiza arată că pentru a câştiga simpatia publicului, candidatul face tot posibilul să fie pe placul alegătorilor în diferite ipostaze: ca tată/mamă iubitor(e), ca fiu/fiică ascultător(e) şi grijuliu(e), ca soţ/soţie ce este bun(ă) familist(ă) ca bărbat sau doamnă simpatic(ă)/atrăgător(e) ori în calitate de bun patriot, bun cetăţean. Important este şi anturajul în care apare candidatul sau elementele suplimentare care sunt folosite pentru a influenţa alegătorul (biserică, monumentul lui Ştefan cel Mare, drapelul ţării, al UE ori NATO).

Un exemplu de eficienţă maximă a utilizării fricii ca tehnologie politică a fost demonstrat în alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă în 1996. Boris Elţin, care a candidat în acel an pentru cel de-al doilea mandat, a intrat în campania electorală cu un rating de circa 6% şi a obţinut victorie în alegeri, după ce în turul doi l-a devansat pe contracandidatul său, comunistul Ghenadi Ziuganov. Acest miracol a fost posibil graţie utilizării de către specialiştii americani în comunicare politică (pentru staff-ul lui Elţin au lucrat doi renumiţi specialişti americani) a fobiilor ruşilor, identificate ca urmare a unor cercetări de focus-grupuri. Ei au stabilit că ruşii se temeau la acel moment de represalii şi foamete, elemente care au fost caracteristice perioadei sovietice post-revoluţie (foamete în masă, teroare şi omoruri săvârşite de NCVD, depărtări etc.). Găselniţa a fost utilizarea cadrelor documentare (alb-negru) din acea perioadă (ceea ce a făcut PL în câteva spoturi electorale), în care erau arătate atrocităţile comise de comunişti şi culmina o concluzie: "aceasta ne aşteaptă dacă la Putere revin comuniştii" (comuniştii la acel moment aveau un rating de peste 30%). Apoi a demarat o campanie amplă "Голосуй или проиграеш" (Votează sau vei pierde) şi Elţin devine învingător.

Frica este unul din elementele de bază ale actualei campanii electorale din R. Moldova, utilizată atât de PCRM, cât şi de către alţi concurenţi electorali. Comuniştii spun Să ne Apărăm Patria (frica faţă de ideea că vom pierde Statul), liberalii vorbesc despre "frica instaurării unui regim dictatorial", liberal-democraţii ne-au îndemnat "să votăm fără frică", iar AMN ne prezintă filmul "În apărarea R. Moldova". Frica a dus la polarizarea societăţii şi este eficientă, din punct de vedere al comunicării politice, pentru extreme. Cei mai interesat în utilizarea acestei tehnologii este PCRM, formaţiune aflată la guvernare, în condiţiile în care criza economică loveşte dur R. Moldova (Guvernul estimează o scădere a PIB în acest an de 5%, în raport cu creşterea de circa 7% în anul 2008). Această discrepanţă de peste 10% (între creşterea din anul trecut şi reducerea din acest an) crează premise pentru explozii sociale (am scris aici despre aceasta). Respectiv, pentru a evita loviturile opoziţiei, dar şi nemulţumirea alegătorilor, Puterea aduce pe agenda electorală un subiect dominant: Patria este în pericol!

În asemenea situaţie, mai este loc de dialog între Putere şi Opoziţie pentru a identifica un consens naţional. Despre aceasta am încercat să răspund, într-un interviu de astăzi dimineaţă, pentru Europa Liberă (poate fi audiat aici). Concluzia finală a interviului a fost: dacă în Liban, ţară care a trecut prin războaie civile şi în care sunt forţe extremiste, se crează acum un Guvern de consens naţional, de ce în R. Moldova nu ar fi aceasta posibil?!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Serghei Banari a revenit la PSD, după ce câteva luni în urmă spunea că acest partid "s-a transformat în SRL" şi este "marioneta lui Voronin"

2009-06-26T13:42:00.005+03:00

Serghei Banari, fost candidat independent la recentele alegeri parlamentare (a acumulat aproape 1%) revine la PSD după ce în septembrie 2008 a părăsit formaţiunea cu scandal. Astăzi la o conferinţă de presă liderul PSD, Dumitru Braghiş a pomenit în treacăt despre faptul că Serghei Banari va reveni în calitate de lider al filialei Bălţi a formaţiunii. În zilele care urmează informaţia va fi prezentată public, pe fundalul părăsirii social-democraţilor, în favoarea "echipei Lupu" de la PD, a actualului lider de la Bălţi a PSD, Alexandr Tureac.

Pe 22 septembrie 2008, Serghei Banari, urmat de circa 90 de membri ai PSD anunţă despre părăsirea formaţiunii, acuzând că liderii social-democraţi "cooperează cu PCRM" (vedeţi aici un reportaj video de la acea conferinţă de presă). El a mai acuzat că după fuzionarea PSD cu PDS, formaţiunea "s-a transformat într-un SRL cu doi cofondatori - Brahiş şi Muşuc - care percep partidul ca pe un instrument de dezvoltare a problemelor personale...Cei doi conducători ai PSD au devenit marionete politice în mâinile lui Vladimir Voronin şi Mark Tkaciuk...". Dumitru Braghiş a respins atunci acuzaţiile spunând că "...în unele chestiuni, unele principiile programatice ale social-democraţilor corespund cu principiile partidului de guvernământ am demonstrat că susţinem aceste idei...". Braghiş a spus că "e vorba de ambiţiile personale ale lui Sergiu Banari".

În luna mai din PSD a plecat ex-secretarul general Eduard Muşuc, însoţit de mai mulţi fruntaşi ai formaţiunii, care ulterior au aderat la PCRM. Braghiş a acuzat atunci persoanele plecate împreună cu Muşuc de faptul că "au făcut campanie pentru PCRM", în timp ce Muşuc a dat de înţeles că la finele anului trecut anume Braghiş "era frecvent în anticamera lui Voronin".

La conferinţa de presă de astăzi PSD şi UCM (Dumitru Braghiş şi Vasile Tarlev, ambii ex-premieri votaţi de comuniştii, în 1999, respectiv 2001 şi 2005 /Braghiş nu a susţinut nici în 2001 şi nici în 2005 Guvernul Tarlev, criticând toţi aceşti ani activitatea executivului condus de actualul partener politic/) au anunţat că vor merge pe o listă comună la alegerile anticipate. Formaţiunile vor merge pe lista PSD, iar primul pe listă urmează să fie (ne confirmat oficial) Dumitru Braghiş, urmat de Vasile Tarlev. Ei au mai anunţat că după alegeri, în decembrie, vor organiza un congres la care cele două formaţiuni vor fuziona "pentru a consolida forţele social-democrate". Braghiş şi Tarlev au acuzat comportamentul PD de dezmembrare a formaţiunilor de pe centru, declarând că "Marian Lupu este un proiect comunist". Totodată, Tarlev a respins acuzaţiile care i se aduceau recent că ar fi "un proiect comunist".

Liderul UCM a mai precizat că declaraţia făcută săptămâna trecută de vicepreşedintele UCM, Mihai Petrache, împreună cu liderul Umaniştilor (care a fuzionat cu centriştii), Ion Mereuţă, (vedeţi aici), despre necesitatea federalizării R. Moldova, nu reprezintă poziţia formaţiunii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

"Atac asupra Moldovei" şi limbajul de război al preşedintelui Voronin

2009-06-25T09:32:00.003+03:00

"À la guerre comme à la guerre" (la război ca la război), spune un dicton francez. Pe timp de pace trăim după anumite reguli şi folosim un anumit limbaj care îi spunem "diplomatic". În timp de război, regulile se schimbă, la fel ca şi limbajul actorilor implicaţi în diferend. Puterea de la Chişinău şi cele trei partide de opoziţie susţin că sunt acum "într-un adevărat război". Deci, regulile sunt "comme à la guerre". Într-o discuţie la PublicTV (o găsiţi aici), Corneliu Ciurea spunea că reprezentantul PCRM spune că actuala campanie electorală este "un război" pentru ei şi chiar a insistat asupra acestui termen. I-am spus atunci lui Corneliu că aceasta se face intenţionat şi că este nimic altceva decât tehnologie politică în stare pură, care se numeşte "cetatea asediată" (este foarte răspândită în lume, în special de regimurile închise, inclusiv de Tiraspol).

Am făcut această scurtă introducere pentru a trece la explicaţia lexiconului din conferinţa de presă de miercuri a liderului PCRM, Vladimir Voronin, care i-a lăsat pe mulţi cu gura căscată. O să rămâneţi uimiţi, dar vă asigur că el este în toate minţile şi o face special. Scriam câteva săptămâni în urmă că chintesenţa actualei campanii electorale va fi "Atacul asupra Moldovei". Am înţeles că acest film este rulat acum în fiecare localitate din ţară, iar reacţia pe care o provoacă acest film care ţinteşte asupra emoţiilor (sânge, foc, ţipete, împuşcături, scandări etc) şi sentimentelor (frică, securitate personală şi de grup, ură, patriotism, dragoste faţă de ţară etc.): "suntem atacaţi de duşmanii externi (România şi grupări criminale transfrontaliere) şi duşmanii interni (opoziţia liberală)". În condiţiile recesiunii mondiale, pe care o trăim din păcate şi noi foarte puternic, este firesc să se reorienteze atenţia opiniei publice în ajun de nou scrutin parlamentar (de la probleme reale, la cele virtuale). "Atacul asupra Moldovei" coagulează societatea în faţa unui pericol comun: "să ne apărăm Patria!", ne îndeamnă Voronin.

Discursul de ieri a fost scris după toate regulile retoricii şi a comunicării politice. A fost arătată problema: păstrăm statalitatea sau nu? (tema conferinţei de presă a fost "alegerile parlamentare anticipate şi statalitatea moldovenească") /"tertium non datur", spuneau latinii - ori, ori... alegătorul este "impus" să aleagă la 29 iulie, sau păstrăm statul, sau îl pierdem, iar sondajele de opinie publică arată că peste 70% din populaţia ţării vrea ca RM să fie ca stat independent/. Ulterior s-a identificat "vinovatul" - "această iniţiativă nu vine din partea noastră... ci a oponenţilor noştri" (opoziţia). Apoi se dă soluţia: „Să apărăm Patria noastră!". Vine şi explicaţia situaţiei create, după mai multe întrebări retorice ce ţin de înrăutăţirea situaţiei din ţară, cu răspunsul - opoziţia. "Da, problema este formulată destul de drastic. Dar acest radicalism nu este al nostru.", spune Voronin. Pe fundalul acestui "radicalism" al opoziţiei (duşmanului intern), ce face Voronin? El ne povesteşte că a fost pe la Ierusalim, unde a primit un ordin din partea Patriarhului acestei ţări, ordin creştin (suntem creştini ortodocşi în proporţie de peste 90%, iar aproape 80% din alegători au încredere în Biserică) care "l-a meritat întreaga societate" (măguleşte alegătorii). S-a întâlnit cu rabinul principal şi cu şeful Statului Israel "pentru a rezolva probleme". Apoi a fost la Moscova pentru a se întâlni cu Medvedev şi Putin (politicieni cu un rating foarte mare în Moldova /transfer de imagine/) pentru a obţine un credit în valoare de 500 milioane USD (Moldova are nevoie de ajutor în situaţie de criză, iar Rusia este privită ca principalul "partener strategic" al Moldovei de către cei mai mulţi alegători). Deci, concluzia este simplă: "duşmanul extern şi intern atacă Moldova, iar Puterea caută soluţii pentru rezolvarea problemelor".

Limbajul care l-a folosit ulterior Voronin face parte din arsenalul "de război". Cu "duşmanii" trebuie să vorbeşti dur. "Будем мочить их в сортире!", spunea Vladimir Putin în 2000 referitor la "teroriştii ceceni". Şi ratingul lui Putin a crescut, el obţinând victorie detaşată în alegeri. "Гадов надо бить по морде!", spunea acelaşi Putin în august 2008, referitor la "agresorii georgieni".

Pe cine a supărat cuvintele lui Voronin? Pe mulţi, însă aceşti "mulţi" nu au votat NICIODATĂ cu PCRM. Întrebaţi-vă voi, cei care blamaţi acest "limbaj de bădăran", dacă la-ţi votat sau îl veţi vota vreodată? Nu. Terminologia dată este orientată spre alt gen de electorat, pentru care "este convingător". În campania electorală precedentă îi explicam unui jurnalist că la Comrat, când Voronin i-a întrebat pe găgăuzi: "voi ce trebuie să fiţi bătuţi ca să ne votaţi?", că el a spus acest lucru special şi că va avea efect pozitiv, nu eram crezut. Rezultatul obţinut de PCRM în Găgăuzia a demonstrat că aveam dreptate (nu voi explica acum de ce s-a recurs la această şmecherie).

Cum a reacţionat opoziţia moldovenească la acuaţiile de ieri ale lui Voronin? Ca nişte copii: el e rău, noi suntem cuminţi. Voronin le întinde capcană, iar ăştea se prind cu plăcere. De ce să comentezi acuzaţiile lui? Cea mai bună apărare este atacul ! Şi criza economică este o mare belea pentru putere (şomaj sporit, restanţe salariale şi la pensii, reducerea salariilor, falimentul băncii cu mii de deponenţi în şoc, export redus dramatic etc. etc. etc.). Iar opoziţia comentează limbajul lui Voronin....

Putem să condamnăm din punct de vedere moral şi raţional ceea ce face liderul PCRM, dar din punct de vedere al raţionamentului electoral, ei procedează corect. E timpul ca opoziţia să înveţe deja de la putere.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PD merge după scenariul PLD, dar pe stânga?

2009-06-24T15:56:00.003+03:00

Liderul filialei Bălţi a PSD, Alexandr Tureac, însoţi de alţi circa 50 de membri social-democraţi din capitala nordului, au anunţat despre părăsirea formaţiunii conduse de Dumitru Braghiş şi despre aderarea la PD, cap de listă al căruia la parlamentare este Marian Lupu. Despre aceasta s-a anunţat astăzi la o conferinţă de presă la care Tureac s-a blocat de câteva ori văzând "atâţia jurnalişti". El a spus că are toată încredere în "echipa profesionistă a lui Marian Lupu", politician pe care îl crede "cu mare perspectivă şi viitor preşedinte al ţării". Dat fiind faptul că Lupu a fost responsabilul PCRM pentru regiunea de nord a ţării, în alegerile parlamentare din 5 aprilie, respectiv scorul înalt obţinut de comunişti în Bălţi, Tureac crede că de această dată mai mulţi alegători ai PCRM din localitatea dată îşi vor da votul pentru PD.

Acesta a mai dat de înţeles că şi alţi membri de partid (din PSD) vor trece la PD, dar "nu este mandatat să vorbească despre aceasta". Din câte am reuşit să aflu, în zilele următoare vor urma şi alte conferinţe de presă cu aceiaşi tematică în care membri ai formaţiunilor de centru-stânga vor anunţa că aderă la "echipa lui Lupu". Nu a fost exclus şi faptul că şi activişi regionali ai PCRM vor urma exemplul "dacă nu vor fi speriaţi prea tare", aşa cum s-a exprimat sursa citată.

Acest scenariu îmi aminteşte de PLD, când săptămânal erau conferinţe de presă ori declaraţii prin care organizaţii teritoriale de la anumite formaţiuni, în special PD, anunţau aderarea la "echipa lui Filat". De această dată mişcările se fac în special pe segmentul de centru-stânga. La ce va duce aceasta?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Împreună cu Ciurea Cornel am "tocat" partidele politice

2009-06-24T10:38:00.003+03:00

Prins ieri (marţi) pe drum de jurnalistul Victor Nichituş, am participat împreună cu politologul Corneiu Ciurea (ambii după nişte intoxicaţii alimentare) la o emisiune la Public TV (vedeţi aici) unde am luat la tocat partidele moldoveneşti. Câteva idei: în Moldova nu există partide doctrinare bine-fundamentate, alegătorii acordă prea puţină atenţie doctrinelor, deşi o bună parte, potrivit sondajelor, au simpatii de stânga; după scrutinul din 5 aprilie pe eşichierul politic moldovenesc s-au înregistrat anumite schimbări; societatea moldovenească este polarizată, însă a apărut o alternativa a centrului politic etc.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Suedia şi-a prezentat priorităţile preşedinţiei Uniunii Europene

2009-06-23T12:24:00.002+03:00

Suedia şi-a prezentat, ieri, 22 iunie, la Bruxelles, priorităţile preşedinţiei sale a Uniunii Europene, care va începe pe 1 iulie curent. Programul a fost prezentat de către Carl Bildt, ministrul suedez al Afacerilor Externe şi Cecilia Malmström, ministru pentru Afaceru Europene din această ţară. Printre priorităţile menţionate de cei doi oficiali suedezi figurează lupta cu schimbările climaterice, cu criza economică şi financiară. De asemenea, figurează Strategia UE în relaţia cu bazinul Mării Baltice, chestiuni ce ţin de extinderea ulterioară a UE şi Parteneriatul Estic. De asemenea, a fost lansat site-ul oficial al preşedinţiei Suediei a UE (http://www.se2009.eu/).

În prezent preşedinţia UE este deţinută de către Cehia.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Marian Lupu, Andrei Stratan... Cine urmează?

2009-06-22T09:48:00.007+03:00

Două figuri importante din "establishment"-ul Puterii de la Chişinău - ex-preşedintele Parlamentului, Marian Lupu (ex-membru al CC al PCRM) şi Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene - s-au distanţat de "echipa PCRM". Lupu a părăsit formaţiunea de guvernământ urmând să conducă lista PD la viitoarele alegeri parlamentare, respectiv să preia cârma democraţilor. Stratan spune că nu mai face parte din "echipa PCRM", dar "rămâne cu Vladimir Voronin". În schimb, Stratan l-a atacat foarte dur, într-un interviu pentru Timpul, pe ex-consilierul prezidenţial, Mark Tkaciuk, şef al staff-ului electoral al PCRM. Tensiunea între cei doi durează de mai mulţi ani. Relaţiilor lor au fost "pe muchie de cuţit" de cel puţin doi ani, fapt care poate fi citit printre rânduri din interviul lui Stratan.

Atât Lupu, cât şi Stratan erau nume des pomenite ca potenţiali "succesori" ai lui Voronin (la funcţia de preşedinte de stat, iar în cazul lui Lupu, chiar la funcţia de lider al PCRM), ceea ce ridică nivelul de simbolism al acestora.

Una din figurile despre care s-a cam uitat acum, dar care a fost "măr al discordiei" între cei doi, este şi ex-reprezentantul R. Moldova la ONU, Alexei Tulbure. Recent acesta, într-un material publicat pe portalul www.ava.md, a criticat în termeni duri Puterea de la Chişinău, pe care a reprezentant-o la Consiliul Europei şi la ONU timp de circa 5 ani.

Numirea liderului PPCD, Iurie Roşca, în funcţia de vicepremier (trecerea pe tuşă a predecesorului său, Valentin Mijinschi, fost şef la CCCEC, ex-ministru de Interne) cel mai probabil a provocat anumite nemulţumiri în rândul "aripei ortodoxe", rusofile din PCRM. Aceştia nu au avut niciodată o părere bună despre Roşca, iar acum trebuie să se împace cu gândul că el este într-o funcţie cheie în stat, în timp ce mulţi activişti ai PCRM sunt în afara echipei guvernamentale.

Aceste mişcări tectonice în PCRM arată că "ceva e putred în Danemarca noastră". Vor urma şi alte declaraţii/ieşiri scandaloase? Sau energia negativă acumulată în cadrul acestei formaţiuni a fost deja emanată?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Pentru cine veţi vota pe 29 iulie?

2009-06-19T17:22:00.002+03:00

Eşti decis pentru cine vei vota pe 29 iulie? Sondajele de opinie publică arată că, de regulă, aproape o treime din moldoveni se decid cu cine votează în ultima săptămână, dintre care aproape 10% cu o zi-două înaintea scrutinului sau chiar în ziua alegerilor. Nu pun la îndoială faptul că majoritatea absolută a celor care sunt cititori ai blogului meu sunt persoane care au o opţiune politică bine conturată, în special după campania electorală precedentă şi evenimentele post-electorale. La CEC au depus documentele de înregistrare 6 concurenţi. Alte două formaţiuni au anunţat intenţia că vor participa la alegeri cu liste proprii. În dreapta paginii am plasat un sondaj în care vă îndemn să vă expuneţi pentru ce concurent electoral vă veţi da votul la finele lunii viitoare. Să vedem ce simpatii politice sunt printre cititorii paginii respective. Ordinea înscrierii formaţiunilor pentru sondaj este cea stabilită de CEC + două formaţiuni care nu au depus deocamdată documentele.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Tarlev "este în deplasare" iar Petrache şi Mereuţă propun federalizare

2009-06-18T15:13:00.002+03:00

Uniunea Centristă, care a anunţat că va participa cu liste proprii la alegerile anticipate, a lansat ideea constituirii unei federaţii asimetrice, cu doi subiecţi federali egali în drepturi: Transnistria şi Găgăuzia. Proiectul a fost prezentat astăzi la o conferinţă de presă de ex-preşedintele UCM, Mihai Petrache şi Ion Mereuţă, ex(?)preşedinte al Partidului Umanist, formaţiune care a aderat la centrişti. Potrivit proiectului, Parlamentul urmează să fie unicameral, dar cu reprezentare proporţională a celor doi subiecţi federali în conformitate cu numărul populaţiei. Aceşti doi subiecţi urmează să posede "drept de veto special", în probleme ce ţin de garanţiile acordate lor prin Constituţie. Moldova reîntregită urmează să fie demilitarizată.

UCM mai propune modificarea Codului Electoral, pentru a introduce sistemul electoral majoritar (votarea în circumscripţii). La fel, se doreşte modificarea modului de alegere a şefului statului, astfel ca acesta să fie votat de către toţi cetăţenii RM.

Centriştii mai propun organizarea unui referendum consultativ în ce priveşte denumirea limbii de stat (moldovenască sau română) şi privind statutul juridic al limbii ruse (de comunicare interetnică sau de stat). În felul acesta ei cred că se va pune capăt discuţiilor din societate pe marginea subiectelor menţionate.

În ce priveşte situaţia preşedintelui (?) UCM, Vasile Tarlev, deocamdată nu este clar. El a lipsit de la conferinţa de presă deoarece "este într-o deplasare", cum a spus Petrache. Câteva circumstanţe generează un şir de întrebări. Petrache şi Mereuţă au venit la conferinţa de presă practic fără întârziere, dar au intrat în sala respectivă cu o întârziere de circa 10 minute. Nu este clar ce sau pe cine au aşteptat ei. La întrebarea dacă Tarlev va conduce lista UCM la alegerile anticipate, răspunsul a fost "deocamdată nu ştim, pentru că nu s-a luat o decizie în acest sens".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Lista candidaţilor AMN provoacă scandal. Oleg Cernei intenţionează să părăsesască formaţiunea?!

2009-06-18T10:32:00.006+03:00

Lista candidaţilor Alianţei Moldova Noastră provoacă scandaluri de proporţii în interiorul formaţiunii. Mai mulţi lideri regionali, precum şi activişti de la Centru, sunt nemulţumiţi de modul în care a fost întocmită lista. Consilierul municipal Oleg Cernei, care în alegerile parlametnare precedente s-a arătat nemulţumit de modul în care s-a elaborat lista candidaţilior şi care de această dată a ajuns tocmai pe locul 78, intenţionează să se despartă de AMN. Despre aceasta mi-au comunicat persoane din anturajul alesului local. În precedenta campanie electorală, Cernei a acuzat liderul formaţiunii de faptul că ar "comercializa locurile pe listă". Acest sentiment cică ar fi şi mai profund la Cernei, motiv din care ar dori să spună PA formaţiunii în cauză. Aceştia afirmă că unii fruntaşi ai AMN (de exemplu Ivan Guţu, Victor Osipov) "nici nu mai intră pe la sediul partidului". Supăraţi sunt şi Susarenco, Cimpoi. De asemenea, deranjaţi de cele întâmplate sunt preşedinţii raioanelor Cahul, Nisporeni, Teleneşti. Aceleaşi surse afirmă că în AMN se duce acum "o luptă între cei vechi şi cei noi, între patrioţi şi statalişti". Nu se exclude şi o modificare în topul listei, Veaceslav Untilă de pe locul 2 să fie schimbat cu Leonid Bujor de pe locul 3. "Aceste mişcări sunt legate de pregătirea congresului AMN din octombrie", a mai spus sursa citată.

În concluzie se poate doar de exprimat regretul cu cele ce se întâmplă şi de menţionat faptul că aceste mişcări pot lăsa AMN în afara Parlamentului.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Marian Lupu la conferinţa PD: din acest moment preiau managementul...

2009-06-17T16:08:00.006+03:00

Marian Lupu şi echipa acestuia (când a fost ea creată?) a preluat Partidul Democrat. În primii 10 pe lista PD la alegerile parlamentare anticipate, doar 4 sunt membri mai vechi ai partidului, iar locurile acestora sunt în a doua jumătate (vedeţi aici lista primilor 16 candidaţi). La întâlnirea de astăzi cu presa a actualului preşedinte al PD, Dumitru Diacov, şi a viitorului preşedinte al formaţiunii, Marian Lupu, ex-spicherul Parlamentului, plecat recent din Partidul Comuniştilor, a spus că "din acest moment preiau managementul conferinţei de presă..." (în condiţiile când alături era preşedintele în funcţie al partidului). În metalimbaj aceasta înseamnă "de acum încolo eu sunt şeful".

Deşi nu este clar când şi cum s-a format "echipa lui Lupu" (pentru cine au votat aceştea la 5 aprilie, pentru PCRM pe listele căruia figura Lupu sau pentru alte formaţiuni?), cert e că s-au adunat oameni de calitate, profesionişti în ceea ce fac, cu reuşite în diferite domenii. Acum, din partidele de opoziţie, există deja două formaţiuni care au echipe comparabile, ce pot fi puse pe cântar. Cel mai probabil, între acestea se va duce o luptă pentru "alegătorul centrist". Una dintre formaţiunile de la care PD ar putea lua cele mai multe voturi cred că este, nu PCRM, ci AMN (plus PSD şi UCM, parţial PLD). Cu oameni de felul lui Igor Corman sau Andrei Popov este greu de crezut că va fi convins electoratul PCRM să-şi dea votul pentru PD. Este important şi care va fi mesajul noii echipe (Lupu spunea că aceasta, inclusiv sloganul, e o chestiune de tehnologie, ceea ce politicienilor nu li se recomandă să declare în public).

De unde credeţi că va "rupe" cel mai mult PD?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Pe cine avantajează experimentul cu alegerile la mijloc de săptămână?

2009-06-17T11:36:00.003+03:00

Pe nimeni, aş răspunde eu. Am citit mai multe comentarii şi declaraţii referitor la ziua alegerilor la mijloc de săptămână şi majoritatea au scăpat un lucru care mie mi se pare esenţial. Anume acest element cred că pune într-o situaţie dezavantajoasă, cât de straniu ar suna, anume partidul de guvernământ. Mai întâi de toate, voi trece în revistă câteva argumente folosite în comentarii şi declaraţii precum că ziua respectivă ar fi una de bun augur pentru PCRM:

1. în zi de lucru votează doar pensionarii, care sunt alegători fideli ai PCRM. Acest raţionament este unul corect, doar că nu mai este valabil în condiţia în care data de 29 iulie a fost decretată ca zi liberă. În plus, la sate în muncile agricole sunt implicaţi şi pensionarii, iar pentru aceştia "ziua de odihnă" este doar ziua în care este sărbătoare relogioasă. "O zi de vară hrăneşte un an", ne spun mereu ţăranii noştri.

2. prin stabilirea zilei alegerilor la mijloc de săptămână, PCRM doreşte să reducă prezenţa la vot a alegătorilor moldoveni de peste hotare. Haideţi să judecăm în baza cifrelor votanzilor peste hotare. La scrutinul din 5 aprilie, în cele peste 30 de secţii de votare deschise peste hotarele ţării au votat circa 16 mii de moldoveni, dintre care peste 4,400, adică circa 1/4, în România. Din totalul celor care s-au prezentat la vot pe 5 aprilie, numărul celor care au votat peste hotare este sub 1%. Deci, despre care influenţă se poate vorbi în acest caz? Cunoaştem bine că majoritatea din cei care au votat pe 5 aprilie la cele două secţii de votare din România sunt studenţi, care, pe timp de vară, revin acasă şi vor participa (probabil) activ la alegerile din 29 iulie. În plus, în condiţiile crizei economice care a afectat toate statele în care lucrează moldovenii, din păcate, mulţi concetăţeni de-ai noştri sunt fără serviciu. Deci, în zi lucrătoare sau de sărbătoare, ei oricum nu muncesc şi pot merge la secţia de votare. Judecând în baza prezenţei la vot din 5 aprilie (duminică), nu am atestat cozi imense la secţiile de votare deschise peste hotarele ţării.

De ce cred că într-o anumită măsură este defavorabilă PCRM (am fost surprins de stabilirea datei alegerilor în această zi, anume din raţiuni electorale, decizie care ar putea să coste PCRM câteva procente)?

Potrivit datelor exit-poll-ului din 5 aprilie 2009, din cei 44,7% (potrivit sondajului la ieşirea de la urne) care au votat pentru PCRM, 63% sunt alegători din mediul rural. Aceiaşi structură a votanzilor o arată orice sondaj de opinie publică. Deci, persoanele de la sate sunt alegătorul fidel al PCRM. Potrivit statisticii oficiale, peste jumătate din persoanele apte de muncă sunt implicate în lucrări agricole, iar populaţia rurală în "satul Europei" este de circa 55%. Potrivit datelor oficiale, prezenţa la vot pe ţară este mult mai mare în localităţile rurale, decât la oraşe (la sate votează între 50 şi 85%, pe când la oraşe prezenţa este de 35-50%). Ce fac ţăranii într-o zi de muncă vara? Cei care sunt de la sat ştiu foarte bine. Ţăranii sunt pe deeal, inclusiv persoanele în vârstă (pensionarii de la oraş sunt mai puţin ocupaţi, iar sărmanii de la sat lucrează pe câmp până nu se mai pot mişca). De exemplu, ţăranii din nordul Moldovei care lucrează la cultivarea/prelucrarea tutunului ies din casă la ora 4,30 sau 5.00 dimineaţa şi revin seara, după 19.00-20.00. Credeţi că ei mai au chef de a merge la vot? Cu atât mai mult că sunt "sătui deja de atâtea alegeri".

Cât priveşte prezenţa la vot în urbe, într-o zi liberă, fie şi la mijloc de săptămână, ea nu poate fi influenţată decât de concedii (plecări la odihnă), dezamăgire, indiferenţă etc.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PL, PLD şi AMN merg cu liste proprii la alegerile parlamentare

2009-06-15T16:10:00.003+03:00

PL, PLD şi AMN vor merge cu liste proprii la alegerile parlamentare anticipate. Despre aceasta liderii acestor formaţiuni au anunţat astăzi la o conferinţă de presă. Motivul principal este faptul că doar în felul acesta cele trei partide vor avea reprezentanţi în toate organele electorale, respectiv, vor putea contracara posibila fraudare a alegerilor. Mihai Ghimpu, preşedintele PL, a mai spus că şi îndemnurile de pe forumuri, pe Internet, e ca partidele respective să meargă de sine stătător la alegeri. PL îşi va păstra aproape intactă lista candidaţilor, AMN spune că nu va face schimbări importante, iar PLD va păstra primii 15 pe listă, actualmente deputaţi. Deşi merg separat, ei spun că vor avea acţiuni comune, în special ce ţin de monitorizarea posibililor fraude.

Cele trei partide au semnat o "foaie de parcurs" lansată cu mai bine de o lună în urmă de către un şir de ONG-uri. Totodată, ele au chemat întreaga societate la consens şi au propus crearea unui Consiliu naţional anti-criză, dar din care nu ar trebui să facă parte PCRM. "Altfel îşi pierde valoarea", a spus Ghimpu.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Prag redus de la 6 la 5%. Care vor fi efectele?

2009-06-15T10:57:00.004+03:00

Parlamentul a adoptat astăzi modificările la Codul electoral prin care se reduce pragul electoral de la 6 la 5% şi, totodată, se reduce pragul pentru validarea alegerilor de la minimum 1/2 din alegătorii înscrişi în lista electorală la cel puţin 1/3+1. Pe cine avantajează aceste modificări?

În cazul pragului electoral beneficiari direcţi nu există. Tangenţial această modificare are atât elemente pozitive, cât şi negative pentru câteva partide.

elemente pozitive ale pragului de 5% vs 6%

PCRM - 1. Reducerea cu un procent a pragului electoral scoate de pe agendă discuţiile referitor la "pragul nedemocratic... de inspiraţie rusă", care era evidenţiat atât de opoziţie, de societatea civilă şi sugerat de către oficialităţile europene. 5% este un prag existent în mai multe state din UE, prin urmare acuzaţiile că pragul electoral existent ar fi "nedemocratic" nu mai au niciun temei.

2. Prin reducerea pragului electoral PCRM oferă posibilitatea ca în viitorul Parlament să ajungă şi alte forţe politice mai cooperante cu actualul partid de guvernământ, în eventualitatea alegerii unui candidat al comuniştilor la funcţia de şef al statului. E valabil pentru formaţiunile de centru-stânga sau PPCD.

3. Prin reducerea pragului electoral, fie şi cu un singur procent, se pot stimula ambiţiile şi speranţele unor partide de pe spectrul de centru-dreapta, care au participat la alegerile anterioare, să mai încerce şi la alegerile anticipate. Astfel, putem avea un număr aproape egal de concurenţi electorali în raport cu 5 aprilie, care "în sondajele reale trec pragul electoral". Aceasta înseamnă dispersarea electoratului pe segmentul de centru-dreapta, voturi "furate" de la actualele partide parlamentare de opoziţie, resturi electorale care, preponderent, ajung la PCRM (ca formaţiune ce va acumula cele mai multe voturi), confuzie în rândul alegătorilor indecişi, dezbateri electorale plictisitoare şi "diluate" etc.

Din opoziţia parlamentară cel mai avantajat este AMN. Luând în calcul "trend"-ul negativ al acestei formaţiuni (28,53% la alegerile parlamentare din 2005, când era principalul partid din cadrul BMD, 16,77% la alegerile din 2007 în consiliile raionale şi 5 9,77% la scrutinul din 5 aprilie 2009), precum şi radicalizarea societăţii după evenimentele din 7 aprilie, când preferinţele alegătorilor migrează spre poluri (AMN poate fi calificată drept cea mai "centristă" formaţiune din actualul legislativ), reducerea la 5% a pragului sporeşte şansele AMN să ajungă în Parlament dacă merge cu liste proprii.

Opoziţia extraparlamentară, în special polul social-democrat (dacă va exista) poate fi unul dintre beneficiarii reducerii pragului electoral. Eventual poate miza pe accederea în parlament formaţiunea social-democrată lista căreia va fi condusă de Marian Lupu. Teoretic mai poate spera să ajungă în Parlament şi PPCD (are nevoie de încă 2% pentru a trece pragul, ceea ce e destul de foarte complicat de realizat).

elemente negative

PCRM 1. prin reducerea pragului electoral se reduc şi mandatele obţinute de formaţiunea majoritară în baza resturilor electorale. Aceasta ar putea costa PCRM cel puţin un mandat.

2. Accederea în Parlament a unei formaţiuni de centru-stânga ar putea contribui la reducerea influenţei PCRM pe acest segment electoral. Prin urmare, numărul actual al deputaţilor PCRM ar putea fi mai mic.

Opoziţia parlamentară ar putea fi "prejudiciată" de participarea la alegeri a unui număr mare de partide de pe spectrul de centru-dreapta, ceea ce ar costa cele trei partide parlamentare câteva procente.

Reducerea pragului de validare a alegerilor are drept scop asigurarea unei garanţii că scrutinul (care va avea loc, cel mai probabil, pe 26 iulie) va fi validat, astfel evitându-se alegerile repetate. Alegerile repetate nu sunt benefice, în mod direct sau indirect, nimănui şi motive sunt mai multe. Aici puteţi citi o analiza anterioară referitor la factorii posibili care pot influenţa alegerile anticipate.

Cât priveşte caracterul democratic sau non-democratic al reducerii pragului de validare a alegerilor, e o discuţia mai mult teoretică. În multe state cu democraţie avansată lipseşte un atare prag. De exemplu, în SUA alegerile pot fi validate şi dacă la scrutin se prezintă doi alegători. Totodată, lipsa ori reducerea acestui prag scade din gradul de reprezentativitate a organului deliberativ. În România, de exemplu, se discută intens despre cât de reprezentativ este Parlamentul (ambele camere), în condiţiile în care participarea la alegeri este foarte scăzută (chiar sub 1/3). La alegerile europarlamentare desfăşurate recent, rata de participare a fost de 43,55%, în unele state fiind sub 30%.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

În Moldova sunt posibile explozii sociale?!

2009-06-11T18:37:00.004+03:00

În R. Moldova pot apărea în lunile următoare explozii sociale motivate, în special, de diferenţa mare între creşterea economică din 2008 şi descreşterea PIB pe care o înregistrăm în acest an. La un training avut astăzi (la Kiev) s-a vorbit despre o legitate, care duce la generarea unor conflicte sociale. Astfel, dacă diferenţa între creşterea şi descreşterea economică este mai mare de 10%, posibilitatea apariţiei acestor clivaje sociale, care pot lua chiar formă deschisă (proteste şi chiar acţiuni violente).
Potrivit statisticii oficiale, în 2007 creşterea economică în Moldova a fost de 4%, în 2008 creşterea a fost de 7,2%, iar conform prognozelor FMI, în 2009 Moldova va înregistra o descreştere de 4,3%. Apare o diferenţă de 10,1%, ceea ce ar trebui să pună în pericol Guvernul de la Chişinău. Criza politică prin care trece ţara noastră doar catalizează apariţia acestor conflicte sociale. Cele întâmplate la 7 aprilie şi după a fost o manifestare a crizei politice, dar care, pe fundalul descreşterii economice, poate alimenta puternic clivajele sociale. În calitate de catalizator al aceloraşi clivaje sociale este şi polarizarea societăţii.
Tot astăzi am atestat şi un alt fenomen, de altfel negativ, existent în Moldova. Fenomenul se numeşte "atomizarea societăţii" (a nu se încurca cu polarizare, deşi parcă semantic ar fi dintr-o categorie...). Un element caracteristic acestei stări de fapt este lipsa liderilor sociali. Poate cineva să numească un lider social actual în R. Moldova? Noi nu am putut. Pentru că interesele sunt prea dispersate, iar politicul predomină asupra socialului.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Noutatea despre plecarea lui Lupu din PCRM m-a prins în drum spre Kiev. Lucrurile devin şi mai interesante

2009-06-10T16:51:00.005+03:00

La intrarea în oraşul Kiev am aflat de la un coleg despre părăsirea PCRM de către Marian Lupu. Nu am crezut până nu am verificat informaţia. Situaţia devine mai interesantă. Într-un interviu pentru Imedia spuneam că acum nu este momentul oportun pentru acest pas al lui Lupu (vedeţi aici). Şansele ca acesta să ajungă în Parlament pe listele unui alt partid (sau grup de partide) nu sunt foarte mari, indiferent de popularitatea înaltă a acestuia (efectul Tarlev). E prea puţin timp ca alegătorii să-l perceapă pe Lupu ca reprezentant al altui partid decât cel comunist. Iar dacă ajunge în Parlament va trebui, cel mai probabil, să negocieze tot cu PCRM. Totuşi, el ar putea rupe de la PCRM de la 1 la 4-5%.
Aici vedeţi explicaţia lui Voronin de ce Lupu a părăsit PCRM.
Să vedem cum vor evolua evenimentele.

UPDATE Marian Lupu va conduce lista candidaţilor PD la viitoarele parlamentare. Cel puţin aşa informează Ştirea Zilei (vedeţi aici). Dumitru Diacov a recunoscut, pentru Unimedia, încă o săptămână şi ceva în urmă faptul că ar fi negociat cu Lupu acest lucru, deşi a încercat să se pronunţe voalat, ceea ce înseamnă că practic totul e decis, dar "aşteptaţi momentul".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Primăvară europeană cu probleme asiatice

2009-06-08T17:33:00.001+03:00

Atenţia Uniuni Europene (UE) faţă de Republica Moldova creşte direct proporţional cu numărul de probleme din ţara noastră. Situaţia post-electorală din această primăvară ne-a demonstrat încă o dată că europenii pot fi sensibilizaţi în mod special de situaţiile conflictuale. Logica acestor reacţii este simplă: UE are nevoie de stabilitate la frontierele sale şi încearcă să intervină de orice dată este necesară detensionarea relaţiilor între doi sau mai mulţi subiecţi. Aşa a fost şi, de exemplu, în cazul războiului ruso-georgian din august 2008, în „războaiele gazelor” din Rusia şi Ucraina (2006; 2009), precum şi în crizele politice din Ucraina (2006-2008) şi Georgia (2007; 2009). Bruxelles-ul dispune de mecanisme şi instrumente pentru antrenarea în reglementarea diferendelor de orice ordin (mai puţin cu caracter militar), de la bune oficii, la politici regionale şi finanţare comunitară. Din cauza faptului că UE înseamnă 27 de state-membre cu interese cât mai diverse, uneori eficienţa implicării acesteia este redusă. Inclusiv din acest considerend mai mulţi cetăţeni moldoveni s-au declarat nemulţumiţi de modul în care europenii au încercat să gestioneze situaţia de după alegeri din Moldova.
Pe parcursul lunilor aprilie-mai 2009, am avut parte de o atenţie sporită din partea UE, deşi motive pentru bucurie sunt prea puţine, deoarece interesul a fost motivat de probleme care au un caracter mai mult asiatic, decât european. Opoziţia a acuzat partidul de guvernămînt de fraudare a alegerilor, pe 6 aprilie tinerii au ieşit în stradă să protesteze paşnic „contra fraudei”, iar acţiunile de masă din 7 aprilie au degenerat în acţiuni violente soldate cu devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Au urmat acţiuni represive şi disproporţionate din partea poliţiei, reţinerea şi maltratarea a zeci de persoane. Puterea a învinuit liderii a cîteva partide de opoziţie, precum şi România, de tentativă de lovitură de stat. Societatea moldovenească s-a extremizat, sporind gradul de agresivitate la toate nivelele – de la cetăţeanul simplu la elita politică, mass media. Dialogul dintre Putere şi Opoziţie se reduce la declaraţii şi agresiuni reciproce, antagonismul ridicîndu-se la cote maxime, fapt care, cel mai probabil, va provoca alegeri parlamentare anticipate în plină criză economică. Raportul dintre Republica Moldova şi România s-a deteriorat semnificativ. Nici vorbă de negocieri şi consens, care sunt valori europene, iar toleranţa şi empatia actorilor politici este apropiată de gradul zero.
Pe acest fundal negativ, UE a întreprins mai multe tentative ad-hoc de aplanare a conflictului, încercînd, deocamdată fără rezultat, să aducă părţile la masa de tratative. În această perioadă, Chişinăul a fost vizitat de Mirek Topolanek, premierul Cehiei, ţară care prezidează UE, Javier Solana, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă, care ulterior a mai avut şi o convorbire telefonică cu preşedintele moldovean în exerciţiu, Vladimir Voronin. Reacţii la cele întîmplate în Moldova a avut şi Benita Ferrero-Waldner, comisar UE pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinatate, iar Reprezentantul Special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei s-a aflat în capitala noastră mai multe zile, în care s-a întîlnit de mai multe ori atît cu reprezentanţii partidului de guvernămînt, cît şi cu cei ai opoziţiei, societatea civilă. Situaţia din Moldova a fost şi obiectul unor declaraţii din partea preşedinţiei UE, a miniştrilor de externe din Franţa, Cehia şi Suedia (troica UE). Pe 24 aprilie şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o Rezoluţie privitoare la situaţia din Moldova, ca urmare a documentării la faţa locului a mai multor emisari ai Consiliului Europei. În lunile aprilie-mai, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European a avut cinci reuniuni la care s-a discutat situaţia din Republica Moldova. În perioada 26-29 aprilie, Moldova a fost vizitată şi de o delegaţie a Parlamentului European, care s-a documentat la faţa locului cu situaţia post-electorală, pentru a pregăti un proiect de Rezoluţie al acestui for. Ca urmare a vizitei de documentare a eurodeputaţilor în R. Moldova, precum şi a dezbaterilor în comisia de specialitate, pe 7 mai Parlamentul European a aprobat Rezoluţia referitoare la situaţia din Republica Moldova. (http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P6-TA-2009-0384&language=RO )
În ziua în care eurodeputaţii, reuniţi în şedinţă plenară la Strasbourg (Franţa), au discutat şi au aprobat documentul care ia în vizor situaţia din ţara noastră, la Praga (Cehia) s-a înregistrat un alt eveniment care are legături directe cu perspectiva europeană a Moldovei, dar şi anumite tangenţe cu starea post-electorală de la noi, despre care vom menţiona pe parcurs. Reprezentanţii oficiali ai 27 de state-membre ale UE şi din 6 state ale vecinătăţii estice a UE, alături de oficialităţi ce reprezintă instituţiile comunitare (Comisia Europeană şi Consiliul European) au semnat Declaraţia de la Praga privind lansarea oficială a Parteneriatului Estic, propus de Comisia Europeană la iniţiativa Poloniei şi Suediei. Anume la aceste evenimente, consumate pe 7 mai 2009, ne vom referi detaliat în continuare.
Rezoluţia Parlamentului European – o radiografie a evenimentelor de la Chişinău
Aprobarea de către Parlamentul European a Rezoluţiei din 7 mai referitoare la Republica Moldova scoate în evidenţă cîteva elemente. Mai întîi de toate, deputaţii europeni au demonstrat că sînt bine informaţi despre situaţia din ţara noastră şi că nu sunt influenţaţi de declaraţii sau „realităţi virtuale”. În document sunt punctate toate problemele ce figurează pe ordinea de zi în spaţiul pruto-nistrean şi se propun soluţii practice pentru depăşirea acestora. Rezoluţia subliniază în primul său punct „importanţa unei relaţii mai apropiate între UE şi Republica Moldova” dar şi „necesitatea de a colabora în vederea ridicării gradului de stabilitate, securitate şi prosperitate pe continentul european şi a prevenirii apariţiei unor noi linii de demarcaţie”. Prin urmare, anume grija europenilor faţă de „stabilitate şi securitate” în preajma frontierelor sale este piatra de temelie a documentului în cauză.
Rezoluţia insistă asupra respectării statului de drept şi a drepturilor omului, condamnînd ferm toate devierile şi încălcările în acest sens înregistrate după alegerile parlamentare. În această ordine de idei a fost exprimată îngrijorarea vizavi de „arestările ilegale şi arbitrare, de numeroasele încălcări ale drepturilor omului ale persoanelor arestate, îndeosebi în ceea ce priveşte dreptul la viaţă, dreptul de a nu fi supus abuzului fizic, torturii, tratamentelor inumane, degradante sau punitive, dreptul la libertate şi la securitate, dreptul la justiţie şi dreptul la libertatea de adunare, de asociere şi la liberă exprimare”. Parlamentul European a solicitat „lansarea unei investigații speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rele tratamente în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice”, iar responsabilii de brutalitate şi violenţe îndreptate împotriva persoanelor reţinute „să fie aduşi în faţa justiţiei”. De asemenea, s-a propus crearea unei comisii independente de investigaţie a evenimentelor post-electorale, cu participarea experţilor din partea UE şi Consiliului Europei.
Pentru depăşirea situaţiei conflictuale, parlamentarii europeni insistă asupra instituirii unui „dialog naţional, cu participarea guvernului şi a partidelor de opoziţie”, care ar conduce la „ameliorare semnificativă a procedurilor democratice şi a funcţionării instituţiilor democratice din Republica Moldova”. Dialogul constructiv, cu implicarea societăţii civile şi a organismelor internaţionale reprezintă, potrivit Parlamentului European, „singura cale pentru a depăşi situaţia” în care se află ţara noastră. Consensul între guvern şi opoziţie e necesar şi pentru a îmbunătăţi procesul electoral, ne sugerează aleşii din Legislativul European, care, de asemenea, evidenţiază şi importanţa sistemului judiciar şi al mass media. Eurodeputaţii recomandă Comisiei Europene şi Consiliului European să dea dovadă de o implicare mai activă în gestionarea situaţiei din Republica Moldova.
Un subiect aparte al Rezoluţiei se referă la relaţiile moldo-române. Parlamentul European a deplâns decizia Chişinăului de expulzare a ambasadorului român şi de a introduce obligativitatea vizelor pentru cetăţenii României, stat-membru al UE. Ei au solicitat autorităţilor moldoveneşti să abolească vizele pentru români, care sunt, totodată, şi cetăţeni europeni. La capitolul „libertatea de circulaţie” este şi solicitarea adresată Consiliului şi Comisiei, de a revizui sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare.
Observăm că la aproape o lună de la aprobarea documentului, niciunul dintre punctele acesteia nu a fost respectat, situaţia rămănînd neschimbată. Pînă în prezent nu a fost creată o comisie independentă de investigaţie a situaţiei post-electorale, iar vinovaţii de încălcarea drepturilor omului nu au fost traşi la răspundere. Nici reprezentanţii puterii şi nici cei ai opoziţiei nu au făcut paşi serioşi pentru deblocarea situaţiei şi reluarea dialogului, iar cît priveşte relaţiile moldo-române, ele continuă să degradeze.
Lipsa acţiunilor din partea puterii poate fi explicată şi prin nemulţumirea ei faţă de conţinutul Rezoluţiei. Iniţial reprezentantul Moldovei la Consiliul Europei şi Parlamentul European (Strasbourg), Eugenia Kistruga a refuzat să participe la dezbaterile din cadrul Parlamentului European referitoare la situaţia din Moldova, ulterior şi preşedintele Comisiei parlamentare pentru politica externă şi integrarea europeană, Grigore Petrenco a evitat să participe la şedinţa la care s-a aprobat textul Rezoluţiei. Mai mult, Petrenco a supus unei critici dure Rezoluţia, care „abordează unilateral situaţia din Republica Moldova”. (http://omg.md/Content.aspx?id=2948&lang=1) El a numit acest document drept „insultă la adresa poporului Republicii Moldova”, declarînd că Rezoluţia "aduce autorităţilor constituţionale ale ţării acuzaţii grave şi nefondate, şi nu contribuie la îmbunătăţirea climatului politic din Republica Moldova”.
În timp ce reprezentanţii puterii de la Chişinău au criticat textul documentului, cele trei partide parlamentare de opoziţie (Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa „Moldova Noastră”) au salutat Rezoluţia, declarînd că aceasta este „o primă angajare serioasă a UE în ceea ce se întîmplă în Republica Moldova”. (http://www.europalibera.org/content/article/1624518.html) Reprezentanţii acestor formaţiuni au participat la sesiunea de la Strasbourg la care s-a discutat şi aprobat documentul respectiv.
Aprobarea unui conţinut de Rezoluţie defavorabil Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a mai scos în evidenţă un fapt. În 2007 PCRM a aderat la grupul politic Stînga Europeană. Mai mulţi observatori politici au atenţionat atunci asupra greşelii tactice a PCRM, explicînd că Stînga Europeană are o influenţă minimă în Parlamentul European, în timp ce grupul Socialiştilor, la care ar fi putut adera comuniştii moldoveni, are a două ca mărime reprezentare în acest for. Solidaritatea bazată pe afiliere politică s-a demonstrat şi în cazul grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa din Parlamentul European, care a susţinut opoziţia liberală de la Chişinău (AMN este afiliată acestui grup politic). Prin urmare, dacă PCRM ar fi făcut parte din grupul Socialiştilor, putem presupune că tonul acestei Rezoluţii ar fi fost altul.

Parteneriatul Estic – optimism rezervat
Rezoluţia Parlamentului European, în preambulul său, face trimitere şi la Parteneriatul Estic, o iniţiativă a UE care are menirea de a crea o mai mare stabilitate şi o mai bună guvernare inclusiv în Republica Moldova. Lansarea Parteneriatului Estic a avut loc pe fundalul unor crize politice în Moldova, Georgia, dar şi în situaţie de incertitudine politică în Ucraina, fapt care ar fi trebuit să-i sporească importanţa. Însă summit-ul de la Praga, din 7 mai, la care a fost semnată declaraţia de lansare a Parteneriatului Estic, a fost sub aşteptări. Evenimentul s-a transformat într-o simplă ceremonie, cu o atenţie scăzută. Despre importanţa acestuia putem judeca în baza prezenţei oficialilor. Astfel, de la reuniune au lipsit „greii” europeni, aşa cum ar fi preşedintele Franţei, premierul britanic, cel italian şi cel spaniol. (http://www.unimedia.md/?mod=news&id=10732 ) Dintre cei mai influenţi lideri ai Europei a fost prezent doar cancelarul german Angela Merkel.
Nivelul de reprezentare al Republicii Moldova este similar cu cel al Belarusului, ţara care nu şi-a exprimat niciodată dorinţa de a adera la UE. Din partea Chişinăului Declaraţia de la Praga a fost semnată de către Andrei Stratan, prim-vicepremier, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în timp ce alte 4 state est-europene vecine UE (Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia) au fost reprezentate de către preşedinţii acestora. Trimiterea la summit a ministrului de externe, care, cu puţin timp înainte de aceasta, a calificat Parteneriatul Estic ca „integrare în UE prin munţii Ararat” (Caucaz) şi care în ajunul reuniunii din capitala Cehiei a fost la Moscova, demonstrează reticenţa Moldovei faţă de această iniţiativă.

a) sarcinile Parteneriatului Estic
În Declaraţia de la Praga (http://www.eu2009.cz/scripts/file.php?id=46526&down=yes ; http://www.delmda.ec.europa.eu/whatsnew/pdf/declaratia_comuna.pdf ) se stabileşte că scopul principal al Parteneriatului Estic este „de a crea condiţii necesare pentru a accelera asocierea politică şi a continua integrarea economică între Uniunea Europeană şi ţările partenere interesate”. Deşi Parteneriatul Estic nu prevede acordarea unei perspective de aderare la UE, prin Declaraţia de la Praga se dă clar de înţeles că acesta este un instrument pentru pregătirea asocierii politice, ca etapă definitorie în procesul de integrare europeană. Altfel spus, informal acest aranjament regional poate juca rolul pe care l-a avut în deceniul trecut Grupul de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria), de anticameră a UE. Pornind de la abordările individuale ale celor 6 state est-europene, ţările respective pot avea acces, prin Parteneriatul Estic, la toate cele patru libertăţi ale UE: libertatea de deplasare a persoanelor, a mărfurilor, a capitalului şi a serviciilor. Într-o situaţie similară se află acum, în raport cu UE, astfel de state ca Norvegia, Elveţia, Islanda (ultima înclinând să adere la UE) etc. Este de înţeles de ce UE evită deocamdată să spună pe şleau că est-europenii sunt aşteptaţi în Marea Familie Europeană. De vină se face „oboseala extinderii”, care a provocat creşterea numărului euroscepticilor şi torpilarea proiectului Tratatului Constituţional (prin votul popular din Olanda şi Franţa), apoi respingerea Acordului de la Lisabona (de către irlandezi). După ultimul val de extindere (2004, 2007), UE trece printr-o criză instituţională, care încă nu a fost depăşită. Şi criza economică mondială îşi are un impact negativ asupra perceperii europenilor referitoare la „politica uşilor deschise”. Dar să luăm pe rând ce oferă Parteneriatul Estic.

Prin acest instrumetn, Uniunea Europeană intenţionează să „exporte” valorile, principiile şi normele sale la vecinii din Est. În documentul semnat în capitala Cehiei se spune că Parteneriatul Estic „va oferi un impuls suplimentar pentru dezvoltarea economică şi socială regională a ţărilor partenere”, ceea ce „va facilita o bună guvernare, inclusiv în sectorul financiar, va promova dezvoltarea regională şi coeziunea socială şi va ajuta ţărilor partenere să reducă disparităţile socio-economice”. Reducerea discrepanţei (la nivel instituţional, normativ, social-economic) dintre statele non-membre ale UE şi cele comunitare ar face mult mai uşor posibila aderare a acestora la UE. De exemplu, nimeni acum nu pune la îndoială faptul că dacă Islanda va adera la UE dacă va decide acest lucru prin referendum.

Parteneriatul Estic scoate de pe agenda publică întrebarea ce formă va avea viitorul document juridic RM-UE, pe care urmează să-l negociem în cel mai scurt timp. Acesta va fi un Acord de Asociere, care va prevedea „crearea sau obiectivul de a crea zone vaste şi comprehensive de liber schimb, ...liberalizarea completă a regimului de vize, ...consolidarea securităţii energetice prin intermediul cooperării în domeniul asigurării şi tranzitului pe termen lung al energiei” etc. În cadrul unei întrevederi pe 7 mai, la Praga, între şeful diplomaţiei moldoveneşti, Andrei Stratan şi Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, oficialitatea de la Bruxelles a declarat că „odată ce în Moldova va fi constituit noul guvern, părţile vor iniţia consultări pentru a lansa cît mai curînd posibil negocierile oficiale asupra noului acord moldo-comunitar...”. (http://www.mfa.gov.md/noutati/473439/ ) Recent preşedintele moldovean în exerciţiu a anunţat că, dacă va ieşua alegerea repetată a şefului statului, Parlamentul va fi dizolvat doar după ce va aproba un nou Guvern. Alegerile parlamentare anticipate ar putea avea loc la finele verii sau începutul toamnei. Deocamdată nu este clar dacă UE va fi dispus să îneapă negocierile privind noul cadru juridic cu guvernul ce va fi numit în cel mai scurt timp sau va aştepta stabilizarea situaţiei politice de la Chişinău. Cert e că pînă în prezent Comisia Europeană nu a elaborat mandatul de negocieri cu Republica Moldoa deşi anterior anunţa că o va face pînă la finele anului 2008. La fel de sigur este că semnarea Acordului de Asociere va fi condiţionat de renunţarea de către Moldova la vizele pentru cetăţenii români. (http://www.azi.md/ro/story/3247)
În prima jumătate a acestui an UE realiează în Moldova un studiu de fezabilitate pentru a afla în ce măsură ţara noastră este pregătită pentru un Acord de liber schimb aprofundat şi coprehensibil. Un studiu similar a fost efectuat de europeni cu aproximativ 5 ani în urmă, iar concluziile spuneau că economia moldovenească la acel moment nu era pregătită să facă faţă unei zone de liber schimb cu UE. Referitor la securitatea energetică, Moldova ar putea adera, până la finele anului curent, la Carta energetică europeană. Negocierile în acest sens sunt deja la etapa de finalizare.
Cît priveşte subiectul vizelor pentru călătoria în spaţiul comunitar, Parteneriatul Estic prevede „paşi succesivi, începînd cu facilitarea eliberarii vizelor, urmată de eliminarea taxei de viză şi înfiinţarea unui număr mai mare de consulate şi centre de eliberare a vizelor în regiune”, iar ulterior „eliminarea vizelor şi deschiderea punctuală a pietei muncii din UE”. Spre deosebire de alte state est-europene care fac parte din acest aranjament regional, Moldova şi Ucraina sunt mai avansate în această privinţă. Ambele state au semnate acorduri de Readmisie şi de facilitare a regimului de vize (deşi ultimul document se îndeplineşte cu dificultate). La Chişinău a fost deschis, în aprilie 2007, primul Centru european comun de eliberare a vizelor, care a devenit un exemplu preluat şi de alte state din Balcanii de Vest. Ucraina a început la finele anului trecut negocierile privind anularea regimului de vize cu UE, sperînd că va realiza acest deziderat pînă în 2012.

b) cadrul instituţional de cooperare
Pe lîngă oportunităţile oferite de Parteneriatul Estic prin deschiderea UE faţă de cele 6 state din partea răsăriteană a continentului, această iniţiativă aduce noutăţi şi în ce priveşte mecanismul de cooperare. Odată la doi ani, iar în caz de necesitate şi mai des, se vor desfăşura reuniunile şefilor de stat sau de guvern „27+6”. Este prima dată cînd se implementează o astfel de formulă de dialog regional. La aceste reuniuni se vor pune în discuţie atît chestiunile de principiu ce ţin de dezvoltarea proiectelor în cadrul Parteneriatului Estic, dar şi alte chestiuni regionale. Anual vor fi organizate întruniri ale miniştrilor afacerilor externe. În scurt timp după summit-ul de la Praga s-a decis crearea Adunării Parlamentare „UE-Parteneriatul Estic” (EURONEAST). (http://omg.md/Content.aspx?id=3130&lang=1) Adunarea Parlamentară va fi creată din 120 de membri, dintre care 60 de reprezentanţi ai Parlamentului European şi cîte 10 reprezentanţi parlamentari din fiecare ţară implicată în program. Aceasta se va concentra asupra realizării proiectelor practice. Prin intermediul EURONEAST, se vor promova standarde şi practicile UE în activitatea organelor legislative din cele şase ţări post-sovietice, care sunt parte la program şi adaptarea legislaţiei naţionale ale acestora la cea a comunităţii europene. EURONEAST îşi va putea începe activitatea din toamna curentă, deoarece doar după alegerile în Parlamentul European, care vor avea loc în luna iunie, vor putea fi delegaţi membri în cadrul noii structuri.
În cadrul Parteneriatului Estic există patru platforme tematice, organizate în prezent de către Comisia Europeană şi care vor oferi undă verde sesiunilor cu orientarea specifică şi vor încuraja discuţii libere şi deschise, ce se vor baza pe principalele domenii de cooperare, şi anume democraţie, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţă cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică şi contactele între oameni. Întrunirea iniţială a celor patru platforme tematice va avea loc în luna iunie 2009. Fiecare platformă va adopta un set de obiective principale şi realiste care ar trebui să fie actualizate periodic, printr-un program de lucru corespunzător, şi va revizui progresele realizate. Întâlnirile vor avea loc cel puţin de două ori pe an, la nivel de înalţi funcţionari angajaţi în activitatea reformatoare în domeniile relevante de politici. Platformele vor prezenta un raport la reuniunile anuale ale miniştrilor de Externe. De asemenea, în cadrul iniţiativei respective va fi creat Forumul societăţii civile, care va realiza proiecte comune în diferite domenii.
După summit-ul de la Praga, ministrul moldovean de Externe a oferit un interviu pentru Agenţia de presă de stat „Moldpres” în care exprimă un mesaj mai pozitiv referitor la Parteneriatul Estic. (http://www.moldpres.md/default.asp?Lang=ro&ID=109522) El a declarat că „negocierea noului Acord şi simplificarea în continuare a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni sînt priorităţi imediate în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană”, iar dimensiunea bilaterală a Parteneriatului Estic „prevede unele mecanisme pentru realizarea acestora pe care noi urmează să le valorificăm la maxim”. „Participarea ţării noastre în cadrul iniţiativei Parteneriatului Estic nu înseamnă că Moldova nu va putea obţine o recunoaştere a perspectivei de aderare într-un viitor. Ba mai mult, Moldova are cele mai mari şanse ca să facă parte dintr-un viitor val de extindere a UE. Sîntem un stat european”, se arată optimist ministrul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene.

Concluzii
Chişinăul ar putea să beneficieze ca urmare a sporirii atenţiei Bruxelles-ului faţă de ţara noastră, dacă va demonstra că îşi doreşte o apropiere adevărată de UE şi va realiza recomandările adresate de către europeni, inclusiv cele formulate în Rezoluţia Parlamentului European din 7 mai. Din păcate, deocamdată nicio recomandare formulată în Rezoluţie sau în mesajele oficialităţilor comunitare nu a fost îndeplinită. La punerea în practică a sugestiilor europenilor trebuie să contribuie atît reprezentanţii puterii, cît şi cei din opoziţie, dar şi societatea civilă, care ar putea servi drept verigă de legătură între cele două părţi. Pentru acasta este nevoie de dialog instituţionalizat şi permanent, mediat, pe alocuri, de emisari europeni.
Interesul UE de a avea la graniţa sa o atmosferă de stabilitate coincide cu doleanţa societăţii moldoveneşti, aşa că pornind de la aceasta noi putem miza pe suport comunitar la stabilizarea situaţiei politice şi social-economice din ţară, în spirit european. În aceiaşi ordine de idei putem privi şi Parteneriatul Estic, care reprezintă o nouă deschidere a UE inclusiv pentru Republica Moldova. Acest instrument de cooperare regională ne poate asigura o apropiere graduală de UE, astfel ca după cîţiva ani de realizare a proiectelor comune să putem spera la obţinerea statutului de ţară-candidat. Parteneriatul Estic va facilita considerabil negocierea noului cadru juridic moldo-comunitar, care va fi Acord de Asociere. De modul în care Moldova va realiza în lunile următoare recomandările UE va depinde foarte mult conţinutul viitorului document juridic. Crucial în acest sens vor fi alegerile parlamentare anticipate, care ar trebui să fie libere şi corecte.
Moldova, împreună cu alte state ce fac parte din Parteneriatul Estic, în special Ucraina, ar trebui să participe la elaborarea şi realizarea unor proiecte concrete în baza acestui parteneriat. Acum este necesară generarea ideilor, proces la care trebuie să participe atît instituţiile statale, inclusiv administraţia publică locală, cît şi sectorul asociativ. Noile oportunităţi trebuie valorificate pe deplin. Chiar dacă prezenţa noastră în cadrul acestui proiect alături de state caucaziene şi Belarus ar putea provoca un anumit deranj, Chişinăul, împreună cu Kievul, ar putea servi drept exemplu şi locomotivă pentru integrarea europeană a celorlalte state est-europene. E bine să fii dat exemplu altor state, dar pentru aceasta trebuie să continuăm în ritm accelerat reformele interne şi să păstrăm cursul spre UE.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PD ar putea să nu participe la alegerile anticipate dacă nu va avea siguranţă că ajunge în Parlament

2009-06-08T14:28:00.003+03:00

Partidul Democrat din Moldova nu va participa la alegerile anticipate dacă nu va avea siguranţa că va ajunge în Parlament. Despre aceasta au anunţat astăzi la o conferinţă de presă liderul PD, Dumitru Diacov şi prim-vicepreşedintele democraţilor, Oleg Serebrian. Aceştia au insistat asupra ideii că cele trei partide liberale aflate acum în Parlament să creeze o listă comună, după care să invite şi partidele extraparlamentare să participe pe aceasta ori să o susţină. Oleg Serebrian a dat de înţeles că PD ar susţine o şi o listă comună "între cel puţin două partide parlamentare" (AMN şi PLD). Liderii PD au recunoscut că discută acum cu mai multe partide, inclusiv AMN şi PLD.

O altă variantă ar fi participarea pe o listă comună a social-democraţilor, însă liderii PD s-au arătat sceptici în această privinţă. Diacov s-a arătat nemulţumit de afirmaţia lui Braghiş privind participarea pe lista comună a PSD şi de "graba" cu care Moldova Unită a anunţat despre participarea pe lista comună a PSD. Diacov şi Serebrian au spus că discută şi cu "anumite persoane din UCM", precizând că în această formaţiune există şi persoane cu care nu ar dori să fie pe aceiaşi listă.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Popularii europeni şi-au păstrat calitatea de lider în Parlamentul European

2009-06-08T09:33:00.002+03:00

Partidul Popular European a obţinut, potrivit datelor preliminare, cele mai multe mandate la alegerile Parlamentare desfăşurate la finele săptămânii trecute în cele 27 de state-membre ale UE, deşi cu aproximativ 1% mai puţin decât în 2004. Aceştea au acumulat 267 de mandate, urmat de socialiştii europeni cu 169 mandate, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni - 81 mandate, verzii - 51 etc (vedeţi aici datele integrale). Socialiştii au scăzut cu circa 6% comparativ cu 2004, liberal-democraţii europeni au rămas aproximativ la acelaşi nivel, iar verzii sunt în creştere cu circa 2%. Independenţii sau reprezentanţii altor formaţiuni politice au crescut procentual cu circa 9 la sută. Dacă în 2004 numărul eurodeputaţilor era de 785, acum cifra este de 736. Începând cu actualul legislativ european s-a schibmat şi modalitatea de salarizare a eurodeputaţilor. Până în prezent ei primeau salarii diferite (cu diferenţă de câteva mii de euro) din partea statelor pe care le reprezentau. Noii deputaţi europeni vor avea salarii fixe de aproape 7 mii de euro lunar, achitate din bugetul UE.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PLD şi PD vor merge pe o listă comună la anticipate? UPDATE 15.40

2009-06-05T09:53:00.003+03:00

Săptămâna aceasta Oleg Serebrian, prim-vicepreşedinte al PD, a declarat, într-un interviu pentru "Timpul" (vedeţi aici) că " Există câteva scheme posibile de participare a PDM în comun cu alte formaţiuni pe o listă comună, dar consider că cea mai firească ar fi asocierea cu PLDM - mai exact, reunificarea celor două formaţiuni". Solicitat să comenteze aceste afirmaţii, liderul PLD, Vlad Filat a spus că "în PD sunt mulţi oameni compatibili cu PLD, mai puţin liderul acestei formaţiuni" (Dumitru Diacov). Amintesc că Vlad Filat a părăsit PD în toamna lui 2007, fiind însoţit de mai mulţi membri ai formaţiunii conduse de Diacov, creând ulterior PLD. Filat a mai afirmat că se pare că liderul PD "este gata să ia o decizie matură", dând de înţeles că acesta s-ar retrage din prim-planul politic. În asemenea situaţii nu este exclusă fuzionarea PD şi PLD, a mai dat de înţeles Filat, care a precizat că deocamdată nu există negocieri în acest sens, dar sunt anumite discuţii.

Anterior liderul PD a declarat că formaţiunea sa nu va participa de sine stătător la alegerile anticipate şi că este în discuţii pentru a participa pe o listă comună cu PSD şi UCM. Diacov a mai spus că a propus liderilor acestor formaţiuni social-democrate ca să nu apară în fruntea viitoarei liste şi să identifice o persoană nouă care va conduce lista comună.

UPDATE 15.40 Oleg Serebrian admite că ar putea părăsi PD (sursa www.jurnal.md)

În cazul în care Partidul Democrat va decide să meargă la anticipate împreună cu Uniunea Centristă sau cu Partidul Social Democrat, vicepreşedintele PD, Oleg Serebrian ar putea părăsi formaţiunea. Politicianul a făcut această declaraţie în cadrul talk-showului „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Serebrian susţine că gestul lui, în acest caz, ar putea fi urmat de multă altă lume din PD.

„Cei care cred că adunarea acestor trei partide (PD, PSD, UCRM – n.r.) le va da un rezultat care să permită trecerea în Parlament, cred că greşesc. Eu cred că mai degrabă se va produce o diminuare pentru că multă lume din interiorul PD nu va accepta să fie în aceeaşi formulă cu formaţiuni politice care au avut mesaje antinaţionale şi antieuropene. PD ar avea mai multe şanse să discute cu partidele parlamentare care sunt reprezentate actualmente în Parlament”, a spus Serebrian, precizând că şansele unei coaliţii de centru-stânga înaintea alegerilor din aprilie 2009 ar fi fost mult mai mari. „Dacă totuşi PD decide să meargă în alegeri împreună cu PSD şi UCM, multă lume va pleca din partid, inclusiv eu”, a mai specificat vicepreşedinte PD.

El susţine că social – democraţii au un obiectiv moral de a diminua rolul comuniştilor în R. Moldova, dar acest lucru se va întâmpla în 2013. „În R. Moldova trebuie să existe un partid puternic conservator, unul social-democrat şi unul liberal şi cred că spre asta ne îndreptăm”, a conchis politicianul.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Urechean s-a întâlnit la Moscova cu Karamalak zis Bulgaru?

2009-06-04T12:38:00.003+03:00

Vladimir Voronin a declarat ieri, după eşuarea repetată a alegerii şefului statului, că în destabilizarea situaţiei politice din Republica Moldova sînt implicate forţe străine, care au provocat evenimentele post-electorale precum şi alegerile parlamentare anticipate. El a spus că ştie " întreg programul vizitei lui Urechean la Moscova". Liderul AMN, Searfim Urechean a fost zilele acestea la Moscova, revenind în ţară în ajunul votării repetate a şefului statului. El a spus că a fost în capitala rusă în vizită la un prieten, care şi-a sărbătorit ziua de naştere.

Astăzi această poveste a fost dezvoltată de către liderul PPCD, Iurie Roşca. Într-o conferinţă de presă, Roşca şi-a pus întrebarea "ce a discutat Urechean în hotelul Marriott de la Moscova, la ora 1 noaptea, când s-a întâlnit cu Karamalak (zis "Bulgaru") şi cu alte persoane". Preşedintele PPCD a evitat să spună şi ce alte persoane au mai fost, precizând că alte nume va da pe viitor deoarece "campania electorală este înainte". El a mai dat de înţeles că acest Karamalak, dat în căutare internaţională pentru mai multe infracţiuni comise, l-ar fi prevenit pe Urechean să nu voteze nicio candidatură la funcţia de preşedinte al R. Moldova. (declaraţia a fost ceva de felul "iar fi dat de înţeles că ar fi mai bine pentru sănătatea şubredă a lui Urechean să nu voteze").

Serafim Urechean deocamdată nu a comentat aceste acuzaţii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Lupu păcălit de Ursu. Ex-spicherul Parlamentului a intrat într-o "zonă de reflecţie" separată de PCRM

2009-06-04T10:16:00.003+03:00

Neînţelegerea (?) recentă de la Europa Liberă referitoare la plecarea (posibila plecare) a lui Marian Lupu din PCRM (vedeţi aici) a stârnit multe valuri în societatea moldovenească. Lupu a negat vehement aceste informaţii şi a acuzat postul de radio de faptul că încearcă să manipuleze şi să facă presiuni asupra lui (de remarcat că Europa Liberă este un post de radio finanţat de Guvernul SUA, iar ştirea apărută avea semnătura jurnalistei Valentina Ursu. Ieri Europa Liberă şi-a cerut scuze de la Lupu /vedeţi aici/). Totuşi, acesta nu a negat integral informaţiile respective, declarând presei că la moment se află "într-o zonă de reflecţie" privind viitorul său politic. Dacă e să descifrăm aceste cuvinte e un fel de a spune "dacă nu am anumite garanţii că voi fi preşedinte al ţării, vă spun PA!".

Ieri, în timpul şedinţei de la Palat, am urmărit comportamentul lui Marian Lupu pe parcursul a câteva ore. El a fost mereu distant de liderii PCRM. Doar uneori discuta cu alţi deputaţi PCRM, dar şi cu mai mulţi deputaţi din Opoziţie. Cu preşedintele Voronin a discutat doar când cel din urmă s-a aşezat, în sală, alături de el şi Victor Stepaniuc. De departe, discuţiile acestora nu păreau nicicum foarte calme. Lupu deseori era cu gândurile în altă parte şi foarte supărat. Liderul PCRM a dat de înţeles că supărarea lui Lupu este pentru că "poate îi foame omului" (era ora aproximativ 14.30 când a fost dată această apreciere). Voronin a mai spus că Lupu este parte a echipei şi după alegerile anticipate va fi propus în calitate de premier.

Va rămâne sau nu Lupu în PCRM? Dacă pleacă, unde va ajunge? Şi care va fi efectul posibilei despărţiri?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ne aşteaptă încă două scrutine parlamentare?!

2009-06-03T15:02:00.008+03:00

În această vară cel mai probabil vom avea nu unu, ci două scrutine Parlamentare. Alegerile parlamentare anticipate vor avea loc pe 26 iulie sau 2 august. Luând în calcul că vara este perioada estivală în Moldova şi mulţi cetăţeni de-ai noştri pleacă la odihnă peste hotare, precum şi faptul că la alegerile anticipate, de regulă, participă mai puţini alegători, sunt mari şansele ca acest scrutin să nu fie validat. Potrivit art. 91 Cod Electoral, pentru validarea alegerilor este necesară o prezenţă la vot de cel puţin 1/2 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Dacă alegerile nu sunt validate, timp de două săptămâni se organizează alegeri repetate. Cele din urmă, potrivit art. 93 Cod Electoral, sunt validate dacă prezenţa este de cel puţin 1/3. Putem presupune că repetatele totuşi vor aduna la vot peste 33% din alegători. Pe cine avantajează această situaţie? Vladimir Voronin a declarat astăzi că PCRM va avea în viitorul Parlament 80% din mandate. Şi opoziţia s-a arătat sigură în victoria ei la anticipate.

Pentru a da răspuns la întrebarea de mai sus trebuie să luăm în calcul un şir de variabile:

1. Evenimentele din 7 aprilie şi propaganda masivă care a urmat a dus la creşterea popularităţii PCRM şi reducerea, per ansamblu, a ratingului opoziţiei (doar un singur partid din opoziţie a beneficiat din aceasta). Anume evenimentele respective ("atac asupra Moldovei") vor fi chintesenţa viitoarelor alegeri. Deja intuiesc mesajele electorale ale PCRM şi ale unor formaţiuni de opoziţie.

2. Vara, aşa cum spuneam, este perioada vacanţei, a concediilor, când mulţi moldoveni pleacă la odihnă peste hotare (e vorba de mii de oameni). Cei mai mulţi turişti moldoveni sunt persoane cu venituri medii şi ridicate, cu vârste cuprinse între 18-50 ani. Aceştia, judecând în baza sondajelor de opinie publică, sunt, majoritar, votanţi ai partidelor de opoziţie.

3. Plecarea la muncă peste hotare a studenţilor este un fenomen firesc pentru moldoveni. Tinerii vor să câştige bani pentru a achita contractele de studii şi pentru plata căminului/gazdei/chiriei. Doar prin programul "work and travel" în SUA pleacă pe vară 3-4 mii de tineri. Aceştia sunt, potrivit sondajelor de opinie publică şi a rezultatelor exitt-poll-urilor, votanţi ai opoziţiei în proporţie de circa 70%.

4. Revenirea în ţară a gastarbeiterilor din cauza efectelor crizei mondiale sau în vacanţă. Numărul celor reveniţi poate fi de ordinul a câteva mii. Însă contează din ce ţară revin aceştia. Potrivit unui sondaj IPP din toamna lui 2008, moldovenii care lucrează în statele UE sunt votanţi ai opoziţiei, iar cei din statele CSI sunt alegători ai PCRM.

5. Revenirea în vacanţă a câteva mii de studenţi moldoveni aflaţi la studii peste hotare. Aceştia sunt votanţi fideli ai opoziţiei.

6. Schimbul natural al alegătorilor, deşi este necesmnificativ, dar, totuşi, avantajează opoziţia. De la 5 aprilie până la viitorul scrutin mai multe persoane în vârstă vor trece în lumea celor drepţi, iar mai mulţi tineri vor fi incluşi în listele electorale pentru că în această perioadă au atins vârsta de 18 ani.

7. Efectele crizei economice se fac tot mai resimţite şi în R. Moldova, iar aceasta dezavantajează partidul aflat la guvernare. O bancă este în pragul falimentului, fapt care a afectat foarte mulţi oameni. Multe afaceri se închid sau îşi reduc activitatea, respectiv creşte şomajul şi scade salariul. Unii bugetari deja primesc salariul cu întârziere, iar studenţii nu-şi primesc bursele. Investiţiile străine au scăzut dramatic etc. etc. etc.

8. Îngheţurile din primăvara şi seceta din acest an afectează grav agricultorii, într-o ţară în care aproape 60% din populaţia activă este implicată în sectorul agrar. Insatisfacţia agricultorilor poate fi exploatată împotriva partidului de guvernământ.

9. Scăderea remitenţelor influenţează negativ bugetul mai multor familii de moldoveni, care erau dependenţi de aceşti bani. Iar omul când este nemulţumit, acuză, de regulă, cei aflaţi la conducere.

10. Comportamentul mass media, în special al celei publice, va juca un rol important în viitoarele alegeri. Este puţin probabil ca să intervină schimbări esenţiale în acest sens. La fel ca şi în cazul implicării factorului administrativ. Această situaţia avantajează PCRM şi dezavantajează opoziţia.

11. Formula de participare la alegeri va conta la fel de mult. O listă comună a opoziţie este exclusă, deşi am putea asista la anumite regrupări de forţe.

12. Comportamentul lui Marian Lupu ar putea influenţa rezultatul alegerilor cu câteva procente. Totuşi, înclin să cred că el va figura pe lista PCRM.

13. Atitudinea şi comportamentul unor actori internaţionali: Rusia, UE, România, SUA.

14. Calitatea campaniei de comunicare a concurenţilor electorali (ingeniozitatea, creativitatea, coerenţa, fermitatea etc.).

15. Suportul financiar al concurenţilor.

16. Va fi sau nu alegeri repetate. Alegerile repetate, la care vor participa un număr şi mai mic de alegători, avantajează PCRM, formaţiune care are cel mai stabil electoral, conform sondajelor de opinie publică.

Sunt şi alţi factori care pot influenţa rezultatul alegerilor. Despre aceştia mai târziu. Totuşi, în final, nu este exclus că vom ajunge la situaţia în care suntem acum. PCRM să deţină majoritate guvernamentală, dar nu şi mai mult de 61 de mandate pentru a alege de sine stătătător preşedintele şi vor fi necesare negocieri. Nu este exclus că PCRM va acumula peste 61 de mandate. Chiar dacă opoziţia acumulează o majoritate guvernamentală, este de domeniul fantasticului că aceştia vor acumula peste 61 de mandate. Aceasta înseamnă iarăşi negocieri cu PCRM. Cerc vicios.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Marian Lupu părăseşte PCRM ? Europa Liberă dezinformează?

2009-06-02T19:49:00.006+03:00

Fostul speaker anunta ca se va abtine de la vot la alegerea presedintelui tarii

Marian Lupu, fostul presedinte al parlamentului, a anuntat ca pleacã din PCRM si se va alatura unui partid de opozitie.Intr-un interviu în exclusivitate, acordat Europei Libere (vedeţi aici), Marian Lupu a declarat ca PCRM nu se poate conforma principiilor democratice si nu poate fi reformat din interior.

Cat priveste votul de miercuri, din parlament, pentru alegerea presedintelui tarii, Marian Lupu a declarat ca se va abtine de la vot daca vreun parlamentar al opozitie se hotaraste totusi sa voteze candidatul partidului comunistilor.

Majoritatea comunista are 60 de voturi, cu 1 mai putin decat numãrul necesar pentru alegerea presedintelui tarii. In cazul in care maine scrutinul se va solda cu un nou esec, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. In aceastã perspectiva, a declarat Marian Lupu Europei Libere, a discutat deja cu Partidul Social Democrat si Partidul Democrat, pentru care ar putea candida.

UPDATE 20.03
Marian Lupu a negat această informaţie, fiind solicitat de PRO TV Chişinău să comenteze. El a spus că nu are de ce pleca din PCRM. Interesant cum o astfel de informaţie a apărut la Europa Liberă... Luând în calcul faptul că autoarea informaţiei este prietenă cu Marian Lupu, nu este exclus că "bomba" a fost coordonată cu ex-spicherul Parlamentului, înaintea votării şefului statului. Lupu îşi doreşte să fie preşedinte al RM... Ieri (luni) printre ziarişti se zvonea că Marian Lupu va face marţi (astăzi) conferinţă de presă pentru a anunţa despre părăsirea PCRM. Stranii coincidenţe.

UPDATE 20.45 Europa Liberă a transferat în arhiva de pe site-ul său ştirea respectivă.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European pe Twitter

2009-06-02T18:00:00.000+03:00

În perspectiva alegerilor europene din 4-7 iunie, Parlamentul European a creat un cont Twitter, disponibil în cele 22 de limbi oficiale ale Uniunii, pentru a urmări pregătirile pentru vot în întreaga Europă. Acest cont special pentru alegeri va cuprinde informaţii, ştiri informale cu privire la pregătirile pentru votul din 4-7 iunie, ca şi actualizări regulate ale reportajelor legate de ceea ce mulţi numesc "duminica rezultatelor" - 7 iunie.

Iniţiat abia cu trei ani în urmă, serviciul de micro-blogging Twitter vă permite să postaţi şi să partajaţi idei, ştiri şi experienţe cu prietenii şi cu toţi cei care aleg să vă urmărească. V-ar surâde ideea de a urmări alegerile pe Twitter ? Ne puteţi găsi pe "EU_Elections_RO" !

Mai multe informaţii:

Contul Twitter al Parlamentului European

http://twitter.com/EU_Elections_RO

Pagina dedicată alegerilor europene

http://www.europarl.europa.eu/elections2009/default.htm?language=ro

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Clinton îi răspunde lui Voronin din numele lui Obama

2009-06-01T14:25:00.002+03:00

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a primit un mesaj semnat de Secretarul de Stat al SUA, Hillary Rodham Clinton.

În mesaj se menţionează:

"Vă mulţumesc pentru scrisoarea Dumneavoastră din 15 aprilie. Preşedintele Obama m-a împuternicit să Vă răspund în numele lui.

Noi în SUA împărtăşim viziunile Dumneavoastră referitoare la o Moldovă democratică şi unitară, protejată în limitele hotarelor recunoscute la nivel internaţional şi aflată în proces de realizare a opţiunilor de integrare europeană.

Apreciez opiniile Dumneavoastră cu privire la alegerile din Moldova şi consecinţele acestora. Noi condamnăm violenţele care au avut loc în zilele imediat următoare scrutinului parlamentar, fapt pe care Ambasada SUA în Republica Moldova şi Departamentul de Stat l-au declarat public. Noi credem că Guvernul Republicii Moldova ar trebui să analizeze atît îngrijorările, care au apărut cu privire la desfăşurarea alegerilor, cît şi modul în care au fost tratate persoanele reţinute, jurnaliştii şi reprezentanţii societăţii civile în urma violenţelor. O explicaţie completă va consolida încrederea în instituţiile democratice ale Moldovei.

Statele Unite ale Americii vor continua să susţină dezvoltarea democraţiei în Moldova. Noi apreciem Moldova ca pe un partener şi susţinem aspiraţiile ţării Dumneavoastră de a trăi într-o Europă unită".

Sursa: serviciul de presă al Preşedinţiei RM

PS În mesaj nu se spune dacă SUA recunosc alegerile parlametnare din 5 aprilie. De ce nu a fost semnat mesajul de preşedintele american, dacă acestuia i s-a adresat omologul său moldovean? Sintagma "apreciez opiniile Dvoastră..." înseamnă, în limbaj diplomatic, că "nu prea sunt de acord, dar iau în seamă şi poziţia ta". În plus, se dă clar de înţeles că Guvernul trebuie să "analizeze îngrijorările" atât cele legate de alegeri, cât şi din perioada post-electorală.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cum parazitează regimul de la Tiraspol (inspiraţii din Evul Mediu)

2009-06-01T09:47:00.002+03:00

Dacă îţi faci o graniţă la vreo intersecţie de drumuri, câştigul îţi este asigurat, în special dacă frontiera este ilegală şi nerecunoscută de nimeni. Această schemă hrăneşte multe suflete ale "grănicerilor, vameşilor şi serviciului de migraţie" ai "statului" cu faimosul nume PMR (RMN - Republica Moldovenească (care moldovenească?) Nistreană). Şmecherii de la ceea ce ei numesc "graniţă" au pus la cale o schemă foarte interesantă de corupere "aproape legală". O regulă pe care nu am întâlnit-o nicărieri în lume, dar care separatiştii o folosesc eficient pentru îmbogăţirea şi menţinerea regimului. În Evul Mediu Europa era foarte pestriţă. Sute de state-pitici. Dar cu frontieră şi "taxe vamale". După acelaşi principiu lucrează şi regimul de la Tiraspol.

Zilnic zeci şi poate sute de cetăţeni moldoveni, dar şi ai altor state, devin victime ale şmecheriei transnistrene. La intrarea pe teritoriul regiunii "cetăţenii străini", adică cei care nu deţin cetăţenie transnistreană şi care nu au viză de domiciliu în această zonă, completează o "fişă migraţională". În acest pretins document trebuie să indici data intrării şi data ieşirii. Şmecherii de la punctul vamal îţi mai scriu, cu pixul, mărunt şi jos în fişa respectivă, ora când trebuie să părăseşti teritoriul "RMN". De exemplu, dacă eşti la postul respectiv la ora 12.00 a zilei de astăzi şi indici că revii la Chişinău pe 2 iunie, ei îţi notează în fişa respectivă ora 12.00 data de 2 iunie. Aceasta înseamnă că dacă părăseşti acest teritoriu mai târziu de ora 12.00 a zilei de 2 iunie, eşti "întors" pentru a achita la Zberbank o amendă "pentru încălcarea regimului de şedere pe teritoriul Transnistriei". Suma acestei amende este de 54 sau 55 de ruble nistrene, adică 65-70 lei moldoveneşti. Foarte mulţi oameni nu cunosc despre această "regulă" şi "întârzie" cu vreo 1-5 ore. Ieri am asistat la un asemenea caz, când două persoane au fost date jos din microbuz pentru a fi sancţionate. Astfel de cazuri sunt foarte des (am nimerit şi eu în situaţia respectivă). Bineînţeles că nimănui nu-i este convenabil să revină în Transnistria pentru a achita suma respecgivă la bancă. Cu atât mai mult că duminica aceasta este închisă. Deci, cauţi soluţii. Şi soluţia este...să achiţi "amenda" pe loc. Dacă ştii, achiţi doar 50 de lei (o "taxă" pe care ei o acceptă). Dacă nu...plăteşti întreaga sumă cerută. Fără a primi în schimb vreo confirmare a plăţii respective. E o schemă semilegiferată. Cred că mai puţin de 1% din cei opriţi la "vamă" pentru această "încălcare" se întorc pentru a achita "taxa" la bancă. Regimul ştie bine despre aceasta, dar tolerează pentru că aşa se hrănesc familiile celor care lucrează acolo. Aceasta este doar una din puţinele scheme care funcţionează acolo.

Interesant este şi faptul că în Regulamentul migraţiei al Transnistriei NU se pomeneşte nicăieri despre regula cu ora indicată. L-am citit cu atenţie, atunci când am nimerit eu într-o asemenea situaţie. Doar că este inutil să încerci să demonstrezi ceva. La ei legile şi aşa nu funcţionează.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Se pregăteşte o reformă constituţională: vom fi republică parlamentară autentică

2009-05-28T16:17:00.002+03:00

În sfârşit s-a recunoscut că Moldova NU este o republică parlamentară, aşa cum se tot vorbeşte (în mod eronat). Astăzi, ex-spicherul Marian Lupu a declarat presei că e necesară o discuţie publică referitoare la reformarea constituţională. "În prezent avem o republică semiparlamentară sau semiprezidenţială. Noi trebuie să decidem dacă revenim la republica prezidenţială, o facem parlamentară sau o păstrăm semiprezidenţială ori semiparlamentară. Trebuie consultată societatea, inclusiv prin referendum", a spus Lupu.

Ulterior Vladimir Voronin a declarat că are deja pregătit pachetul de proiecte privind reforma constituţională pentru transformarea ţării într-o republică parlamentară. În 2000 Parlamentul a modificat Constituţia la capitolul dedicat modalităţii de alegere a şefului statului (de către Legislativ şi nu prin vot direct). În campania electorală PPCD a venit cu iniţiativa de a continua reforma constituţională pentru a duce la capăt cele începute în 2000. Pe net puteţi găsi proiectul propus de PPCD şi care, cel mai probabil, va inspira propunerile PCRM.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Клиент (почти) созрел !(?) Urechean vrea negocieri cu PCRM

2009-05-28T14:52:00.010+03:00

Comuniştii (până recent atei) au făcut astăzi apel la divinitate şi au amânat până pe 3 iunie şedinţa Parlamentului în cadrul căreia urmează să se aleagă preşedintele ţării. Liderul fracţiunii parlamentare a PCRM, Maria Postoico a motivat solicitarea de a amâna şedinţa prin faptul că astăzi este marcată sărbătoarea creştină Înălţarea Domnului şi nu e cazul de a provoca scandaluri. Explicaţia dată ulterior de preşedintele Parlamentului, Vladimir Voronin, preşedinte al R. Moldova în exerciţiu, a fost mai aproape de adevăr: "avem nevoie de timp suplimentar pentru consultaţii cu opoziţia".

Ziua de astăzi a adus câteva noutăţi importante, în pofida faptului că deocamdată nu s-a ales şeful statului. Amânarea şedinţei este motivată de faptul că PCRM deocamdată nu are voturile necesare (cel puţin unu) pentru a alege preşedintele ţării. Amânarea cu aproape o săptămână a şedinţei lasă loc atât pentru consultaţii, dar mai mult pentru presiune psihologică. La finele şedinţei de astăzi, care a durat vreo 6 minute, Vladimir Voronin a invitat la şedinţa fracţiunii PCRM "fracţiunea dlui Urechean". Însă aceştia nu au participat. De ce doar fracţiunea AMN, condusă de Serafim Urechean?

"Клиент созрел !" sunt cuvintele din renumita comedie sovietică "Briliantovaia Ruka". La Începutul şedinţei de astăzi, Urechean a spus presei că fracţiunea sa a decis să acorde deplină libertate deputaţilor din AMN să se comporte aşa cum doresc (să voteze sau nu). La finele şedinţei, el a făcut mai multe declaraţii care au pus jurnaliştii pe gânduri. Urechean a criticat PCRM pentru faptul că nu doreşte să negocieze, întrebându-se retoric "unde-i comisia de negociatori a PCRM, creată încă duminică. Unde-i Postoico, Tkaciuc şi Ţurcan?". El a mai afirmat că a propus depăşirea situaţiei şi găsirea unui compromis încă în seara de 7 aprilie, cu condiţia că Voronin îşi retrage acuzaţiile la adresa opoziţiei, precum că ar fi "fascişti" ar fi organizat "lovitura de stat". O altă declaraţie mi s-a părut cea mai importantă, dar care a fost trecută cu vederea de către majoritatea presei. Liderul AMN a spus că încă la şedinţa de săptămâna trecută, reprezentantul fracţiunii sale, Iurie Colesnic a transmis o cerinţă de bază pentru ca Moldova Noastră să participe la alegerea preşedintelui ţării: "Voronin să se retragă din orice funcţie publică". "Astăzi dacă Voronin demisiona şi alegeam un preşedinte al Parlamentului din partea opoziţiei, încă în 20 de minute alegeam şi preşedintele ţării", a spus Urechean. Astăzi avem două candidaturi, ambele înaintate de PCRM. Prin urmare, AMN ar fi gata să voteze pentru un candidat al PCRM la funcţia de şef al statului, dacă funcţia de spicher revine opoziţiei. Totuşi, ulterior Urechean a fost întrebat suplimentar dacă preşedintele ţării ar trebui să revină opoziţiei şi el a spus: "Da! de ce nu?" Spunând şi că va fi el preşedinte al ţării. Urechean a spus că PCRM împinge societatea în alegeri anticipate, pentru ca să obţină majoritatea constituţională.

Din 2005 AMN insista că este unicul partid care nu-şi trădează alegătorii. "Urechean garantează!" a fost unul din sloganurile electorale ale formaţiunii. :))

Dacă săptămâna trecută după eşuarea alegerii şefului statului, în faţa presei au ieşit împreună toţi cei trei lideri ai opoziţiei, Urechean, Ghimpu şi Filat, astăzi aceştia au ieşit separat (Ghimpu a părăsit sala fără să fie prins de presă, el a făcut declaraţii doar înaintea şedinţei).

Filat şi Ghimpu au reiterat că nu vor participa la votarea preşedintelui ţării şi că doresc alegeri anticipate.

Conform legislaţiei, data de 4 iunie este limita până la care Parlamentul trebui să aleagă preşedintele ţării. În sens contrar, şeful statului dizolvă Legislativul şi anunţă alegeri parlamentare anticipate.

Voronin a declarat că cei doi candidaţi la funcţia de preşedinte al ţării vor rămâne.

Ceva mai târziu voi plasa pe blog informaţii referitoare la reforma constituţională pe care o vor propune comuniştii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

A fi sau a nu fi?... se întreba Shakespeare despre preşedintele moldovean

2009-05-28T09:24:00.003+03:00

Întrebarea shakespeareană va primi un răspuns în circa două ore. Majoritatea covârşitoare a cititorilor blogului (88%) sunt de părere că astăzi, la alegerile repetate ale şefului statului, niciun candidat din cei doi nu va reuşi să acumuleze numărul necesar de voturi (cel puţin 61) şi se vor provoca alegeri parlamentare anticipate. Potrivit art. 76 Cod Electoral al R. Moldova, în cazul dizolvării Parlamentului prin decret prezidenţial, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a decretului. Deci, eventuala campanie electorală nouă va fi mai scurtă (cea ordinară se desfăşoară pe parcursul a 60 de zile). Luând în calcul aceşti termeni, precum şi afirmaţiile preşedintelui ţării în exerciţiu că Parlamentul actual nu va fi dizolvat până nu va fi desemnat un nou Guvern care va avea funcţii depline (acum este un Guvern tehnic), alegerile anticipate ar putea avea loc în august sau începutul lui septembrie. Într-un materila anterior (vedeţi aici) am avansat ipoteza că scrutinul va avea loc pe 30 august. Se vehiculează şi data de 6 septembrie. Plec în şedinţa parlamentară după informaţii şi curiozităţi...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Testează-ţi votul la europarlamentare !

2009-05-27T17:58:00.002+03:00

Fundatia MRC, cu sprijinul financiar al Guvernelor Islandei, Principatului
Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic
European (SEE) (www.eeagrants.org), a lansat a treia editie a aplicatiei online
Testeaza-ti Votul! pe pagina de internet www.testvot.eu.

Dupa succesul aplicatiei Testeaza-ti Votul! pentru alegerile parlamentare din
Noiembrie 2008, si a celor parlamentare din Republica Moldova din Aprilie 2009,
noua aplicatie Testeaza-ti Votul pentru Europarlamentare! cuprinde un chestionar
cu 40 de intrebari care reflecta temele majore de dezbatere in UE relevante si
pentru Romania. Orice persoana care acceseaza pagina de internet www.testvot.eu
poate sa raspunda la chestionar, precizind gradul de acord sau dezacord cu cele
40 de afirmatii. La final, utilizatorul va primi o analiza grafica si textuala
detaliata care indica gradul de apropiere a principalelor 5 partide fata de
optiunile alegatorului.

Proiectul ofera alegatorilor oportunitatea de a reflecta asupra unor probleme
importante ale societatii, si de a cauta mai multe informatii despre aceste teme
si atitudinile partidelor. Proiectul nu incearca sa influenteze votul
cetatenilor, ci este un mijloc de a afla mai mult despre cei care candideaza.

Testeaza-ti Votul! ii ajuta pe alegatori sa identifice partidele cele mai
apropiate fata de viziunea lor din punct de vedere programatic pe probleme din
domeniile economic, politic si social. In acest fel, alegatorii vor putea sa
obtina mai usor informatii din programele electorale ale partidelor astfel incit
sa voteze informat, si sa nu mai acorde un vot in alb partidelor.

Lipsa de interes a partidelor politice din Romania pentru campania pentru
alegerile europarlamentare, precum si lipsa de interes a partidelor pentru a
raspunde la cele 40 de intrebari Testeaza-ti Votul! a facut imposibila obtinerea
unei pozitii oficiale fata de aceste probleme importante, reflectind o
incapacitate a partidelor de a isi face cunoscute pozitiile pe chestiuni de
substanta si de a considera cetateanul un partener capabil sa inteleaga si sa
judece.

Unele partide au lansat foarte tarziu programele electorale, alte partide, precum
si candidatii independenti nu au facut publica nici o oferta de program
electoral. Dupa lupte "seculare" care au durat aproape o luna, am reusit sa
obtinem pozitia oficiala a unor partide (UDMR, PDL). Toate celelalte partide si
candidatii independenti nu au raspuns solicitarilor noastre. Repetatele contacte,
la nivel central, sau la nivelul europarlamentarilor care mai doresc inca un
mandat in Parlamentul European, au fost ignorate sau amanate. Am fost astfel
nevoiti sa apelam la experti independenti pentru evaluarea pozitiilor partidelor
fata de cele 40 de probleme, si sa folosim declaratiile publice si programele
electorale (acolo unde acestea exista) pentru a deduce opinia partidelor, pentru
fiecare intrebare. Ramane intrebarea alegatorilor "Eu cu cine votez". Nu ne
propunem sa le spunem alegatorilor cu cine sa voteze, insa incercam sa ii ajutam
sa voteze informat.

Chestionarul folosit de Fundatia MRC pentru Testeaza-ti Votul pentru
Europarlamentare! este partial comun cu cel folosit de partenerii Fundatiei MRC
in consortiul european Votematch Europe 2009 (www.votematch.eu), dar contine si
teme de interes national pentru Romania.

Fundatia MRC este un think tank fondat in 2003, fara apartenenta sau afiliere
ideologica si politica, al carui scop este dezvoltarea cercetarii de calitate in
domeniul stiintelor politice si imbunatatirea calitatii democratiei din Romania.

Pentru mai multe detalii va rugam sa il contactati pe Aurelian Muntean, la
telefon 0740 130310 sau la adresa de e-mail mrc@median-rc.ro.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Două organizaţii conduse de Gabriel Stati s-au pronunţat ÎMPOTRIVA alegerilor parlamentare anticipate

2009-05-27T14:20:00.002+03:00

Uniunea Internaţională de Tineret şi Federaţia de Lupte "Voievod", în fruntea cărora era multimilionarul Gabriel Stati (vedeţi aici), arestat după evenimentele din 7 aprilie, s-au pronunţat astăzi împotriva alegerilor parlamentare anticipate. Acestea sunt de părere că opoziţia ar trebui să participe la alegerea şefului statului, iar în schimb să primeacă câteva fotolii ministeriale în viitorul guvern. Mai multe citiţi aici şi aici (surse diferite).

Să ne aşteptăm la o apropiată eliberare a lui Gabriel Stati şi a pazei lui de corp, Aurel Marinescu?

Înseamnă aceasta că anumiţi deputaţi din opoziţie, care sunt în legături strânse cu Stati, vor vota joi, 28 mai, pentru candidatura PCRM la funcţia de şef al statului?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Echipa lui Eduard Muşuc a aderat la PCRM

2009-05-26T13:34:00.002+03:00

Ex-acţionarul principal al ziarului "Timpul" şi fostul director economic al acestei publicaţii anticomuniste, Eduard Muşuc, respectiv Igor Lupulciuc, au depus cerere de aderare la Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Fostul lider PSD, ulterior secretar general, Ed. Muşuc, însoţit de mai mulţi ex-fruntaşi social democraţi, printre care şi viceprimarul de Chişinău Ig. Lupulciuc, au anunţat, astăzi, despre faptul că aderă la PCRM. Cererile de intrare în partid au fost depuse luni, 25 mai. Printre persoanele care au părăsit PSD-ul şi au aderat la PCRM figurează şi avocatul Ghenadie Tatar.

În finalul conferinţei de presă de astăzi, la care s-a anunţat despre aceasta, Dumitru Godoroja, ex-deputat PSD, unul dintre apropiaţii liderului social-democrat Dumitru Braghiş, a aruncat cu ouă spre foştii colegi şi a fugit. (aici vedeţi explicaţia lui Hodoroja de ce a făcut aceasta).

Eduard Muşuc a declarat că nu a discutat cu liderul PCRM despre o posibilă schimbare a denumirii şi a doctrinei respectivei formaţiuni. El crede că, de fapt, doctrina actuală a PCRM este una social-democrată ori socialistă, pe care o împărtăşeşte şi el. Muşuc a ezitat să spună ce ar vrea să schimbe în interiorul PCRM sau ce reforme ar trebui petrecute în ţară. Totodată, a spus că mai rămâne de părerea că preşedintele ţării trebuie ales prin vot direct de către populaţie, în timp ce PCRM este pentru alegerea şefului statului de către Parlament.

Muşuc a mai dat de înţeles că la finele anului trecut, Dumitru Braghiş ar fi solicitat mai multe întrevederi cu preşedintele Vladimir Voronin şi chiar s-ar fi întâlnit cu acesta la Preşedinţie. Nu a precizat despre ce au discutat cei doi.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană

2009-05-25T17:55:00.002+03:00

Asociaţia ADEPT a lansat, la finele săptămânii trecute, două studii: "Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană" (autor: Igor Boţan) şi "Reforma justiţiei în contextul implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova" (autor Alexandru Cocîrţă).

Studiul "Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană" oferă o descriere detaliată a evenimentelor de după conflictul militar din 1992 pînă în prezent şi analizează elementele-cheie în evoluţia procesului de reglementare transnistreană. La partea dedicată concluziilor şi recomandărilor sînt evidenţiate cauzele existenţei acestui "conflict îngheţat" pe parcursul a 17 ani, precum şi viziunea autorului privind soluţia acestuia, care trebuie să fie una "europeană". Versiunea pdf a acestei lucrări o puteţi descărca aici.

Studiul "Reforma justiţiei în contextul implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova" reprezintă o analiză a problemelor şi provăcărilor cu care se confruntă sistemul judiciar moldovenesc. Lucrarea punctează punctele nevralgice în reforma justiţiei şi prezintă soluţii pentru depăşirea acestora, în special pentru fundamentarea principiului independenţei justiţiei.

Versiunea electronică a acesteia o puteţi vedea aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Eduard Muşuc aderă la PCRM?

2009-05-25T16:06:00.002+03:00

Eduard Muşuc va adera la PCRM? Recent fostul său şef, Dumitru Braghiş, preşedinte al PSD, a declarat că Eduard Muşuc ar avea misiune din partea PCRM să disutrugă PSD-ul pentru a pregăti transformarea PCRM într-un partid social-democrat. Săptămâna trecută, liderul PD, Dumitru Diacov, a admis că la eventualele alegeri parlamentare anticipate Eduard Muşuc ar putea să figureze pe listele PCRM. Diacov a exclus orice relaţii cu Muşuc.

Marţi va fi organizată o conferinţă de presă în care "ex-membrii conducerii PSD îşi (vor) anunţă (a) opţiunea politică viitoare, inclusiv în contextul posibilelor alegeri anticipate".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Andrei Neguţa va acumula 0 voturi?

2009-05-22T15:51:00.002+03:00

Propunerea lui Andrei Neguţa în calitate de candidat la funcţia de şef al statului provoacă un şir de întrebări dar şi intrigi. Spre deosebire de medicul Groppa, Ambasadorul Neguţa este o figură importantă în PCRM. El a făcut parte din conducerea supremă a PCRM, a deţinut preşedinţia Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrarea europeană, a fost reprezentant al RM la Consiliul Europei. E posibil ca Ambasadorul în Rusia să obţină 0 (zero) voturi? Neguţa se mai deosebeşte de Groppa, dar şi de Greceanâi prin faptul că este membru al PCRM. Comuniştii vor vota un non-membru al PCRM în devafoarea unui membru de frunte? Este greu de crezut şi faptul că pentru Zinaida Greceanâi, prim-ministru în exerciţiu, nu va vota niciun comunist, pentru a-şi acorda toate voturile lui Neguţa. Lucrurile devin încurcate...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Fanteziile unor jurnalişti români nu au limite...

2009-05-22T12:12:00.003+03:00

Presa românească reflectă ciudat situaţia din R. Moldova. Ei fac tot posibilul să evadeze din realitate şi să o dea pe "senzaţii" şi "emoţii". Astăzi am citit un editorial din Ziua şi m-am amuzat, până unde poate merge fantezia unor jurnalişti (exagerează şi cei din RM, şi din Rusia etc.). Din editorialul semnat de Cristian Unteanu (citiţi aici) , care face trimitere la surse "oficiale" aflate "sub semnul unei confidentialitati absolute", aflu că în Moldova se pregătesc să vină circa 100 de tancuri ruseşti T-80 (nu se precizează pe unde o să vină tancurile, prin România sau prin Ucraina, ori poate pe Dunăre, prin portul Giurgiuleşti...) şi "doua escadrile de avioane de lupta (o escadrila insemnand 12-18 avioane), una de Mig-29 la Marculesti si alta de Suhoi-27 la Tiraspol.". Cica reparaţia aeroportului militar de la Mărculeşti (Floreşti) ar fi începută anume în scopul de a primi avioanele ruseşti. Aceste trupe vin în Moldova nu pur şi simplu, ci să atace România :)))

După evenimentele din 7 aprilie, unele instituţii de presă scriau că cică Tiraspolul a trimis tancuri la Chişinău ca să înăbuşe protestele.

Mai rămâne să spunem că Moscova ne va împrumuta 5 focoase nucleare şi 3 sateliţi spion, 2 submarine şi un portavion.

Oare cine crede într-un eventual război între Rusia şi o ţară membră a NATO? Mda....fanteziile depăşesc orice limită...Dar scandal produc. Şi multe probleme...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Diacov, Tarlev şi Braghiş ar putea candida pe o listă comună la eventualele alegeri parlamentare anticipate

2009-05-21T15:12:00.005+03:00

Partidul Democrat, Uniunea Centristă din Moldova şi Partidul Social Democrat ar putea merge la eventualele alegeri parlamentare pe o listă comună. Pe aceiaşi listă ar putea figura şi reprezentanţii altor formaţiuni de orientare social-democrată. Despre aceasta a anunţat astăzi, la o conferinţă de presă, Dumitru Diacov, preşedintele PD. El a mai afirmat că deja a purtat discuţii de "tatonare" a acestei idei cu liderii "tuturor partidelor". Totodată, Diacov a spus că deocamdată nu este clară formula în care ar putea participa la alegeri pe lista comună, spunând că "formula, adică rânza e cea mai mare problemă la moldoveni". Despre necesitatea candidatării pe o listă comună a partidelor de centru-stânga a vorbit recent şi liderul PSD, Dumitru Braghiş, la fel ca şi preşedintele Partidului "Moldova Unită".

Dumitru Diacov a mai spus că Eduard Muşuc, ex-secretar general al PSD, care a părăsit această formaţiune, ar putea să figureze, la viitoarele alegeri anticipate, pe lista PCRM. El a declarat că nu-şi doreşte niciun fel de colaborare cu Muşuc şi că l-ar fi avertizat pe Braghiş, în 2007, despre "pericolul" care ar veni din partea lui Eduard Muşuc.

Liderul PD spune că anticipatele ar putea fi evitate dacă PCRM ar da posibilitate opoziţiei să înainteze un candidat propriu la funcţia de preşedinte al ţării, dar care trebuie să fie apolitic, din mediul academic sau societatea civilă. Aceasta candidatură ar putea fi obiectul negocierilor între putere şi opoziţie, spune Diacov. El a mai afirmat că, în cazul în care Marian Lupu ar fi renunţat la calitatea de membru al PCRM, atunci acesta ar putea fi "un candidat la funcţia de preşedinte al ţării, acceptabil pentru negocieri".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Schimbare de accente: de la integrare europeană şi reglementarea transnistreană la consolidarea statalităţii

2009-05-20T15:25:00.005+03:00

Discursul de astăzi al candidatului la funcţia de preşedinte al R. Moldova, Zinaida Greceanâi, pentru care au votat ulterior 60 din cei 60 de deputaţi care au participat la alegeri (nu i-a ajuns un vot pentru a fi aleasă), a pus în evidenţă modificarea unor accente în politica partidului de guvernământ. Dacă în discursurile anterioare ale reprezentanţilor puterii în prim plan era integrarea europeană şi regrelementarea transnistreană (uneori locurile se schimbau), acum s-a evidenţiat destul de pronunţat scopul principal "consolidarea statalităţii, independenţei şi suveranităţii R. Moldova". Spre deosebire de integrarea europeană, pomenită o singură dată în discurs, consolidarea statalităţii a fost pomenită de 3-4 ori, inclusiv în debutul alocuţiunii.

Schimbarea accentelor a venit după evenimentele din 7 aprilie, când conducerea de la Chişinău a acuzat România de faptul că ar fi pus la cale "o lovitură de stat în R. Moldova". Au urmat şi alte acuzaţii la adresa statului vecin, cu replici din partea Bucureştiului. Ultimele schimburi de focuri între "fraţi" a fost declaraţia preşedintelui român Traian Băsescu despre complicitatea cu Ribbentrop-Molotov a oricărui preşedinte al României care va semna Tratatul de frontieră cu R. Moldova, respectiv, Declaraţia Guvernului moldovean care face apel la UE să oprească "pornirile distructive" ale României.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul încearcă astăzi să aleagă preşedintele ţării

2009-05-20T09:22:00.001+03:00

Parlamentul va încerca miercuri, 20 mai, să aleagă preşedintele republicii. În buletinele de vot figurează numele a două candidaturi, Zinaida Greceanîi şi Stanislav Groppa, ambele înaintate de deputaţi comunişti. Pentru alegerea şefului statului sunt necesare cel puţin trei cincimi din totalul deputaţilor, adică 61 de parlamentari din cei 101 care formează legislativul. Cea mai mare fracţiune existentă în actualul Parlament, cea a Partidului Comuniştilor din R. Moldova, are 60 de mandate. Cele trei partide de opoziţie – Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa „Moldova Noastră”, care au în total 41 de deputaţi, au anunţat că nu vor participa la procesul de alegere a preşedintelui ţării, pentru a provoca în felul acesta alegeri parlamentare anticipate. În cazul în care nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează, în termen de cel mult 3 zile, un al doilea tur de scrutin.

Dacă nici în acest caz nu se alege preşedintele, se vor organiza alegeri repetate. Alegerile repetate au loc în termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales preşedintele. Dacă şi după alegerile repetate şeful statului nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu va dizolva Parlamentul şi va stabili data unor noi alegeri. În condiţiile în care un candidat este ales, Parlamentul adoptă o hotărîre prin care confirmă alegerea, document ce este transmis de îndată Curţii Constituţionale, împreună cu actele comisiei speciale. Curtea Constituţională, în termen de trei zile de la primirea documentelor, le examinează şi validează sau invalidează alegerea preşedintelui R. Moldova.

Pentru alegerea şefului statului, Legislativul a creat, săptămîna trecută, o comisie specială, din care fac parte doar deputaţi comunişti. Parlamentarii din opoziţie au refuzat să participe la activitatea acestei comisii. În confirmitate cu decizia acestei comisii speciale, marţi, 19 mai, au fost tipărite 101 buletine de vot cu numele celor doi candidaţi la preşedinţie. De asemenea, a fost stabilită procedura de vot, care se va desfăşura în holul de la etajul doi al Palatului Republicii. Votarea preşedintelui ţării poartă un caracter secret. Pentru propunerea unui candidat la această funcţie este necesară susţinerea din partea a cel puţin 15 deputaţi.

Candidatura Zinaida Greceanîi, prim-ministru în exerciţiu, a fost înaintată de către 33 de deputaţi din PCRM, iar cea a medicului Stanislav Groppa, de către 15 deputaţi din acelaşi partid. În conformitate cu articolul 3 al Legii privind procedura de alegere a preşedintelui R. Moldova, în funcţia de şef al statului poate fi ales orice cetăţean moldovean cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul R. Moldova nu mai puţin de 10 ani, posedă limba de stat şi întruneşte condiţiile respectivei legi.

Potrivit legii, fiecărui candidat i se acordă dreptul de a se adresa Parlamentului cu o scurtă alocuţiune şi de a răspunde la întrebările deputaţilor. De asemenea, reprezentantul grupului de deputaţi care a desemnat candidatul la funcţia de preşedinte al R. Moldova are dreptul de a lua cuvîntul în susţinerea candidatului. Deputaţii votează ştergînd cu o linie din buletinul de vot numele candidaţilor contra cărora votează. Comisia specială pentru alegerea preşedintelui ţării a decis că Zinaida Greceanîi va figura în buletinele de vot pentru scrutinul din 20 mai cu numărul 1, iar Stanislav Groppa – cu numărul 2.

Parlamentul alege şeful statului din 2000, după ce în vara acelui an a fost modificată procedura de alegere a preşedintelui ţării. Trei tentative de alegere a preşedintelui, în decembrie 2000, au ieşuat fiind declanşate alegeri parlamentare anticipate. Pe 4 aprilie 2001 în calitate de preşedinte al republicii a fost ales, cu 71 de voturi ale PCRM, liderul acestei formaţiuni, Vladimir Voronin. Exact 4 ani mai tîrziu, pe 4 aprilie 2005, Vladimir Voronin este reales în această funcţie cu 75 de voturi ale comuniştilor, creştin-democraţilor, democraţilor şi social-liberalilor.

Datele biografice ale celor doi candidaţi le puteţi afla pe www.alegeri.md.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

"Trădarea patriotică" - şansa R. Moldova?

2009-05-19T10:47:00.002+03:00

Mâine urmează să se încerce alegerea preşedintelui R. Moldova. Deocamdată nu este clar dacă se va reuşi aceasta. Referitor la acest eveniment, Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT a scris o analiză, pe care o reproduc parţial.

1. Trădarea patriotică – şansa Republicii Moldova?

Alegerile prezidenţiale ordinare, fixate pentru 20 mai 2009, reprezintă un test extrem de serios pentru societatea moldovenească. De fapt, potrivit Legii privind procedura alegerii preşedintelui Republicii Moldova, alegerile urmau să aibă loc pînă la expirarea mandatului şefului statului – 7 aprilie 2009. Guvernanţii au numit data alegerilor parlamentare de manieră ca mandatul şefului statului să fie extins cel puţin cu două luni. Totuşi, data de 7 aprilie a devenit una de referinţă pentru istoria politică a Republicii Moldova. Revolta, însoţită de vandalizarea clădirilor principalelor instituţii publice – Parlamentului şi Preşedinţiei, au o semnificaţie mult mai profundă decît reducerea la un banal accident politic, soldat cu importante pierderi materiale.

Deocamdată, polarizarea clasei politice şi divizarea societăţii ridică bariere suplimentarea în calea stabilirii noii configuraţii de personal în organele puterii de stat ca urmare a parlamentarelor din 5 aprilie 2009. În consecinţă, instituţiile europene se văd nevoite să intervină cu îndemnuri adresate puterii şi opoziţiei de a relua dialogul politic în vederea depăşirii crizei politice. Ele nici nu pot proceda altfel faţă de un stat al cărui suveranitate o respectă, impunînd sau ameninţînd cu ceva. Mesajul instituţiilor europene este cît se poate de clar – Republica Moldova este ţara cetăţenilor care o populează, aceşti cetăţeni şi clasa politică pe care au format-o trebuie să rezolve problemele cu care se confruntă. Cu toate acestea, la o lună şi jumătate de la tristul eveniment de referinţă, constatăm că nu există nici un fel de dialog politic, lucru care se poate solda cu un blocaj instituţional extrem de periculos – nealegerea şefului statului cu 3/5 din voturile parlamentarilor aleşi.

Toţi actorii politici moldoveni şi majoritatea cetăţenilor înţeleg perfect pericolul blocajului instituţional, care poate surveni în cîteva săptămîni, agravînd şi mai mult efectele plierii crizei politice pe cea economico-financiară. În pofida acestei înţelegeri singura posibilitate de evitare a blocajului este percepută drept una eminamente "corupţională". O astfel de concluzie a fost făcută după declaraţiile şeful statului, care au urmat imediat după încheierea votării la 5 aprilie şi care a precedat revolta ce a izbucnit două zile mai tîrziu. Este vorba despre faptul că Vladimir Voronin menţionase că nu va negocia cu opoziţia, adică cu liderii ei, care reprezintă instituţiile opoziţiei, ci cu deputaţii ajunşi în Parlament pe listele formaţiunilor de opoziţie. Din acel moment, presa care simpatizează cu opoziţia vorbeşte despre "votul de aur", pe care vreun "trădător" dintre deputaţii de opoziţie ar putea să-l dea în favoarea candidatului comunist la funcţia de şef al statului, fie contra unor eventuale remunerări cu bani sau funcţii publice, fie pentru a i se clasa dosarele penale, deschise din abundenţă unor deputaţi din opoziţie. Evident, preşedintele Voronin s-a referit la manifestarea "patriotismului" eventualilor "trădători", a căror fapte reprobabile de dinaintea eventualei manifestări de "patriotism" au fost trecute prin "purgatoriul" presei afiliate PCRM.

În aceste circumstanţe, fiind îndemnată de către instituţiile europene şi reprezentanţii acesteia să se angajeze într-un dialog politic cu puterea pentru depăşirea crizei politice, opoziţia este în dilemă deoarece, în calitatea de preşedinte al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin a declarat clar şi răspicat că nu are ce discuta cu partidele de opoziţie, iar în calitatea sa de preşedinte al Republicii Moldova, în special după întîlnirile cu demnitarii europeni, acelaşi Vladimir Voronin îndemnă opoziţia să participe la dialogul politic. Nu este o dilemă falsă, dat fiind faptul că şi după îndemnurile şefului statului la dialog politic, propaganda PCRM mai continuă să asocieze liderii opoziţiei cu "cînii turbaţi" şi "duşmanii statalităţii". Comportamentul PCRM sugerează că acesta nu se teme de alegerile anticipate, ba chiar şi le doreşte. De ce s-ar teme dacă Rusia şi-a exprimat clar suportul pentru PCRM, iar UE demonstrează un comportament de evitare a ameninţării sau pedepsirii guvernării de la Chişinău pentru derapaje anti-democratice. Astfel, PCRM face aluzii că nu va renunţa la metodele sale electorale şi că ar putea chiar obţine o majoritatea constituţională la parlamentarele anticipate. Numai că socoteala de acasă nu întotdeauna se potriveşte cu cea din tîrg.

2. Boicotul – arma opoziţiei împotriva abuzurilor puterii

În lumina celor expuse mau sus, merită menţionat faptul că amendamentele constituţionale din 5 iulie 2000 impun, de fapt, necesitatea stabilirii unui consens între putere şi opoziţie, întrucît este foarte dificil ca vreo formaţiune politică să poată obţine constant mai mult de 3/5 de mandate în Parlament, pentru a putea alege şeful statului de una singură, fără cooperarea cu alte formaţiuni. Astfel, s-a dovedit că cea mai puternică pîrghie din dotarea formaţiunilor parlamentare este boicotul şi ameninţarea cu blocarea procedurii de alegere a preşedintelui ţării – toate cele patru tentative de alegere a şefului statului, începînd cu anul 2000, au fost marcate de aplicarea blocajului. La alegerile prezidenţiale din decembrie 2000, blocarea alegerilor s-a soldat cu dizolvarea Parlamentului incapabil de consens şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate.

Continuarea analizei o puteţi citi aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!