PCRM se va scinda după alegeri ?

duminică, 1 noiembrie 2009

Viitorul cadru juridic RM-UE: Moldova stat asociat UE

Policy Brief scris pentru Asociaţia pentru Democraţie Participativă


Introducere

În septembrie 2009 la Chişinău a fost instituit un nou Guvern, format din reprezentanţi ai patru formaţiuni politice (Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova şi Alianţa „Moldova Noastră”) membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Programul noului Guvern, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, stabileşte drept prioritate de bază a Executivului central integrarea europeană a Republicii Moldova. La doar circa o săptămână de la inaugurarea Cabinetului de Miniştri condus de Vlad Filat, acesta, însoţit de viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au efectuat o vizită de două zile la Bruxelles. Această primă vizită peste hotare în calitate de prim-ministru în limbajul diplomatic înseamnă fixarea obiectivelor strategice de politică externă. Noua conducere de la Chişinău îşi stabileşte obiective îndrăzneţe
în raport cu Uniunea Europeană, iar oficialităţile europene dau semnale de încurajare a aspiraţiilor autorităţilor moldoveneşti.
Anul 2009 este un an de cotitură în relaţiile moldo-comunitare şi aceasta nu din cauza schimbărilor politice intervenite în ţara noastră, care doar catalizează anumite procese. După circa doi ani de aşteptare din partea Chişinăului şi circa jumătate de an de aşteptare din partea Comisiei Europene, cea din urmă a primit, la începutul acestei veri, undă verde în ce priveşte începerea negocierilor privind noul acord juridic cu Republica Moldova. Parteneriatul Estic lansat pe 7 mai 2009 de către UE şi care cuprinde inclusiv ţara noastră prevede semnarea cu statele non-UE din acest aranjament regional a unor acorduri de asociere. În urma vizitei premierului moldovean la Bruxelles a devenit clar că tratativele dintre Guvernul moldovean şi Comisia Europeană referitoare la viitorul acord cu UE vor începe până la finele anului curent. Acest lucru a fost remarcat şi de către Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate la întrevederea cu Vlad Filat. Startul acestor negocieri a fost dat în luna octombrie anul curent, în timp ce negocierile propriu zise vor începe pe 12 ianuarie 2010. De asemenea, în viitorul apropiat Guvernul Republicii Moldova intenţionează să iniţieze şi alte tratative cu UE, inclusiv cele privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi liberalizarea regimului de vize până la anularea acestuia. În prezent, documentul politico-juridic care reglementează relaţiilor moldo-comunitare este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), expirat în 2008 dar prelungit mutual până la intrarea în vigoare a unui nou document. În aceeaşi condiţie se află şi un alt document tehnico-politic – Planul de Acţiuni RM-UE, care după ce a expirat în 2008 este prelungit pentru o perioadă indefinită.
Actualul cadru juridic RM-UE
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. În aprilie 2004 la Bruxelles a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene cu statele lor membre şi Republica Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, APC a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În 2007 a fost semnat un alt Protocol adiţional la acest document, după aderarea, la 1 ianuarie a acelui an, a României şi Bulgariei la UE. De remarcat că ,APC are un cadru stabilit de Comunitatea Europeană încă în negocierile cu URSS, ulterior UE a dus tratative şi a semnat astfel de documente cu statele exsovietice. APC asigură baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru:
• consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;
• dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase [1].
Potrivit APC, părţile recurg la valorile comune pe care le împărtăşesc şi stabilesc înţelegerea de a
promova pacea şi securitatea în întreaga lume. Totodată, părţile consimt să rezolve neînţelegerile apărute pe cale paşnică pentru ca atât principiile democratice şi drepturile omului, cât şi principiile economiei de piaţă să susţină politicile lor interne şi externe şi să constituie un element esenţial pentru Acordul de Parteneriat şi Cooperare. Părţile acordă una alteia clauza Naţiunii Cele Mai Favorizate şi limitează posibilităţile de impunere a restricţiilor la import şi export. APC de asemenea prevede că în baza progresului înregistrat de Moldova pe calea reformelor orientate spre economia de piaţă, va fi luată în consideraţie posibilitatea începerii negocierilor pentru stabilirea Zonei de Comerţ Liber (ZCL). Una din concluziile studiului comun al Comisiei Europene şi Guvernului de la Chişinău asupra efectelor ZCL (elaborat în 1999) sugerează ca ZCL să fie introdusă atunci când condiţiile normative, administrative şi economice din Moldova îi vor permite să beneficieze pe deplin din instituirea acestei zone[2].
În conformitate cu APC, relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană sunt instituţionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile de promovarea dialogului politic şi monitorizarea implementării acestui document: Consiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE şi Subcomitetele de Cooperare RM-UE şi Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
APC nu pomeneşte nimic despre perspectiva asocierii politice, cu atât mai mult, despre aderarea la UE. Esenţa unor astfel de documente, aşa cum se remarcase mai sus, este similară pentru mai multe state exsovietice, inclusiv Rusia, care nu şi-a propus niciodată integrarea europeană. Din acelaşi considerent, în cadrul Directoratului general pentru Relaţii Externe al UE a fost creat un birou pentru Europa de Est, responsabil pentru Moldova, Ucraina, Belarus, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.
Pentru a încuraja bunele relaţii dintre UE şi ţările vecine, în 2004 Comisia Europeană a lansat Politica Europeană de Vecinătate (PEV). În conformitate cu strategia de securitate europeană, această politică a fost elaborată pentru a asigura prosperitatea, stabilitatea şi securitatea tuturor părţilor implicate. Din PEV fac parte 15 state şi Autoritatea Palestiniană, inclusiv 6 din Estul Europei, care acum se regăsesc în Parteneriatul Estic. În cadrul PEV, Republica Moldova a semnat pe 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de Acţiuni RM-UE [3]. Planul de Acţiuni RM-UE, prevăzut iniţial pentru trei ani, este un document care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea acestor obiective.
Implementarea Planului de Acţiuni urmărea să avanseze semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiuni urma să creeze condiţii pentru avansarea relaţiilor cu UE. Planul de Acţiuni RM-UE a expirat în 2008, însă ultimul Raport de progres al Comisiei Europene, din aprilie 2009, referitor la implementarea acestui document spune că mai există restanţe într-un şir de domenii problematice. Aceste „cozi” au contribuit la faptul ca Planul de Acţiuni să se considere valabil şi în prezent, aceasta în pofida faptului că Republica Moldova a întreprins eforturi pentru lansarea pe 2 parcursul anilor 2007-2008 a discuţiilor asupra avansării cadrului juridic existent prin obţinerea unui statut diferit de acel a unui stat vecin. Diferite oficialităţi europene au promis în prima jumătate a anului 2008 că până la finele acelui an Comisia Europeană va definitiva mandatul de negociere cu Republica Moldova, însă acest lucru a fost posibil doar în 2009.
Pe lângă cele două documente-cadru, Republica Moldova şi UE mai au un şir de acte normative ce reglementează relaţiile bilaterale, care reies din APC şi Planul de Acţiuni. Printre acestea poate fi menţionat sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome (ATP)[4], acordat unilateral ţării noastre de către Comisia Europeană. În conformitate cu ATP, intrat în vigoare la începutul anului 2008, Republica Moldova poate exporta pe piaţa europeană aproape 12 mii de categorii de mărfuri fără taxe vamale. Asimetria acestuia constă în faptul că produsele din statele-membre ale UE importante în ţara noastră sunt impozitate, pe când mărfurile moldoveneşti exportate în spaţiul comunitar nu sunt supuse taxelor vamale. Republica Moldova în felul acesta a devenit prima ţară din CSI care dispune de astfel de beneficii în raport cu UE.
De asemenea, pot fi trecute în revistă Acordul de readmisie şi Acordul privind facilitatea eliberării vizelor, semnate în 2007 şi intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. O altă iniţiativă europeană la care participă Moldova este Parteneriatul de Mobilitate, care îşi propune să reducă fenomenul migraţiei ilegale în spaţiul UE şi care vine în rezultatul noilor directive lansate de către Comisia Europeană, privind:
• Abordarea Globală a Migraţiei a regiunilor vecinătate din estul şi sud-estul UE;
• Politica Europeană cuprinzătoare în domeniul migraţiei[5].
Republică Moldova a fost aleasă împreună cu Republica Capului Verde drept ţară pilot pentru
implementarea Parteneriatului de Mobilitate. Declaraţia Comună RM-UE privind Parteneriatul de Mobilitate a fost semnată la 5 iunie 2008, la Luxemburg în cadrul reuniunii Consiliului Miniştrilor de Justiţie şi Afacerilor Interne ai UE. Proiectele aferente Parteneriatului de Mobilitate RM-UE, care vin în întâmpinarea cerinţelor părţii moldoveneşti, ţin de următoarele domenii:
• Consolidarea relaţiilor cu diaspora;
• Promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni;
• Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei;
• Investirea remitenţelor;
• Gestionarea frontierei şi securitatea documentelor;
• Asigurarea protecţiei sociale;
• Cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.
Viitoarea relaţie contractuală RM-UE – o etapă calitativ nouă
În mai 2009, la Summitul de la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un nou aranjament de cooperare regională în formatul „27+6” (statele-membre ale UE + şase state non-UE din estul Europei, inclusiv Moldova). Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor relaţii aprofundate între UE şi cele şase state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, având la bază o abordare individuală[6]. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare la UE.
Pe 15 iunie 2009, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) de la Luxemburg au fost adoptate Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin 3 adoptarea mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat şi Cooperare, dar şi să accentueze necesitatea respectării valorilor şi principiilor democratice de către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Concluziile CAGRE [7] se rezumă la următoarele:
• UE confirmă angajamentul de a consolida relaţiile cu Moldova, în baza valorilor şi principiilor
comune, inclusiv şi în cadrul Parteneriatului Estic, şi adoptă mandatul de negociere a noului
acord moldo-comunitar. Negocierile vor începe când circumstanţele vor permite acest lucru, însă
abia după ce Republica Moldova va asigura un tratament egal tuturor cetăţenilor UE şi va
respecta principiul relaţiilor de bună vecinătate;
• UE va acorda un suport consolidat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor politice şi
economice orientate spre consolidarea democraţiei şi bunei guvernări, statului de drept, libertăţii
mass-media şi respectării drepturilor şi libertăţilor omului. În acest sens, va fi lansat şi un "pachet cuprinzător" pentru suportul democraţiei;
• Consiliul este preocupat de abuzurile în domeniul drepturilor omului care au avut loc după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi de înrăutăţirea libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media. În acest context, Consiliul cere realizarea unor investigaţii imparţiale şi eficiente asupra violării drepturilor omului, precum şi a evenimentelor din 7 aprilie, în comun cu societatea civilă şi experţi internaţionali, şi îndeamnă Republica Moldova să asigure un acces egal la mass-media pentru toate partidele politice, o alocare transparentă a licenţelor media şi să se abţină de la intimidarea massmedia independente, ONG-urilor şi partidelor politice;
• Consiliul subliniază necesitatea unui dialog politic constructiv în situaţia politică existentă în
Republica Moldova şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să asigure desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv prin cooperarea cu OSCE/ODIHR şi cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei;
În textul de mai sus este subliniat faptul că negocierile vor începe după ce Chişinăul va aboli regimul de vize impus în aprilie 2009 faţă de cetăţenii români, care sunt şi cetăţeni europeni. În septembrie anul curent, regimul de vize a fost abolit de către noua conducere a Republicii Moldova, această decizie figurînd printre primele luate de către guvernarea AIE.
În declaraţiile pentru presă, reprezentanţii AIE speră ca Acordul de Asociere cu UE va fi semnat în 2010, ceea ce este destul de optimist, dacă e să privim la experienţa statelor din Balcanii de Vest care au negociat astfel de documente, dar şi a Ucrainei. Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a admis că acest document ar putea fi semnat chiar până la finele anului curent sau la începutul anului 2010, ceea ce nu este real. Durata negocierilor statelor din Balcanii de Vest privind Acordurile de Stabilizare şi Asociere, a fost de circa 2,5-3 ani. Ucraina negociază Acordul de Asociere de circa 3 ani, sperînd că îl va semna la finele anului curent. Prin urmare, ţinta de a negocia Acordul de Asociere RM-UE în doar un singur an este ambiţioasă, dar poate fi şi periculoasă din perspectiva consistenţei documentului.
Negocierile propriu zise pe marginea Acordului de Asociere vor începe pe 12 ianuarie 2010. Pe de o parte, există premise reale ca negocierile să aibă o durată mai scurtă, iar pe de altă parte, proverbul că „graba strică treaba” ar putea fi adevărat şi în cazul nostru. Una dintre premisele ca
tratativele să decurgă mult mai rapid în raport cu Ucraina este faptul că ţara vecină a tot insistat doi ani la rând ca noul document juridic să ia forma unui Acord de Asociere, iar în cazul Moldovei acest fapt este clar din start, graţie Parteneriatului Estic. În acest sens trebuie să remarcăm faptul că spre deosebire de Acordurile de Stabilizare şi Asociere semnate de statele din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere semnate în cadrul Parteneriatului Estic nu vor oferi o perspectivă de aderare la UE. Anume din acest punct de vedere este cazul să fim mai cumpătaţi atunci când lansăm termeni finali pentru semnarea Acordului de Asociere. Mai mult timp pentru tratative poate însemna şi mai multe argumente pentru fixarea în document a perspectivei de aderare. Pornind de la faptul că profunzimea reformelor este oricând un atu important în apropierea de UE, Guvernul condus de Vlad Filat are toate şansele ca în următoarele luni să demonstreze partenerilor europeni că Republica Moldova se democratizează în regim accelerat. Analizând programul de guvernare al Guvernului Filat, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democratizare, Bunăstare” [8], observăm că printre activităţile prioritare ale acestui Executiv sînt depăşirea dificultăţilor în domeniile problematice indicate în rapoartele de progres ale Comisiei Europene. Guvernul intenţionează să perfecţioneze sistemul de protecţie a drepturilor omului; să reformeze justiţia; să consolideze sistemul naţional de integritate şi de luptă împotriva corupţiei; să contribuie la liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare; să descentralizeze puterea şi să asigure autonomia locală. Anume la aceste capitole Moldova are restanţe în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.
În cazul unor bune relaţii ale conducerii de la Chişinău cu partenerii din cadrul UE, inclusiv cancelarii din mai multe state europene, ţara noastră ar putea să beneficieze de un lobby puternic din partea anumitor state-prietene în vederea acordării perspectivei de aderare, care urmează să fie fixată în Acordul de Asociere. Conjunctura în cadrul UE ar putea să devină mai favorabilă unei deschideri mai puternice către UE după ce irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, urmând ca acest document să mai fie ratificat de Cehia, respectiv să fie pus în aplicare. Implementarea Tratatului de la Lisabona va contribui la depăşirea crizei instituţionale prin care trece UE în ultimii ani. În 2010 se speră că statele europene vor depăşi criza economică, astfel ca recesiunea din 2008-2009 să treacă în ascensiune economică, ceea ce contribuie la sporirea optimismului atât în rândul guvernanţilor, cît şi a populaţiei de rând. O nouă creştere economică la nivel european ar putea reduce efectele aşa-numitei „oboseli a extinderii”, iar ca rezultat să fie reluate discuţiile despre „politica uşilor deschise” a UE.
Timp mai este necesar şi pentru pregătirea unei echipe de experţi care urmează să negocieze pe domenii Acordul de Asociere. Guvernul precedent afirma că a pregătit deja 110 experţi naţionali care vor participa la negocierile viitorului cadru juridic cu UE. Este important ca noul Executiv să ţină cont de persoanele instruite anterior în vederea purtării tratativelor, în cazul în care pregătirea acestora este una temeinică. În aceeaşi ordine de idei, Moldova trebuie să beneficieze de întreg suportul şi expertiza pe care le pot oferi statele recent aderate la UE, cele care se află acum în proces de aderare sau care au semnat deja Acorduri de Asociere. Nu mai puţin important este atragerea în acest proces a societăţii civile, cel puţin la nivel de consultanţă.
Noul guvern va avea nevoie de timp şi pentru elaborarea, respectiv, punerea în practică a unei strategii de comunicare externă, prin care ar convinge opinia publică din cadrul UE, dar, în special, elita politică din ţările europene în ce priveşte oportunitatea unei deschideri mai mari faţă de Moldova, până la acceptarea ţării noastre în calitate de potenţial candidat pentru aderare. Totodată, este necesar de perfecţionat Strategia de comunicare (internă) privind integrarea europeană şi realizarea ei, astfel ca şi societatea moldovenească să fie mai pregătită pentru provocările şi costurile apropierii de UE.
Este remarcabil faptul că în programul de guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” este stabilit drept obiectiv obţinerea statutului de candidat pentru aderare la UE. Unii reprezentanţi ai AIE cred că semnarea unui astfel de acord ce ar prevede statutul de ţară candidat poate fi realizat la finalul mandatului de 4 ani al actualului Guvern, ceea ce este un optimism exagerat, dar nu şi fantastic. Îndeplinirea acestui deziderat depinde de conţinutul Acordului de Asociere, de calitatea şi viteza reformelor interne în Moldova etc. Printre acţiunile prioritare ale Guvernului Filat în vederea integrării europene mai figurează:
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber
Schimb Aprofundat şi Cuprinzător;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încât să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.
Semnarea unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE este prevăzută şi de strategia dezvoltării Parteneriatului Estic. În prima jumătate a anului curent, Comisia Europeană urma să desfăşoare un studiu pentru a afla în ce măsură Moldova este pregătită pentru o Zonă de Liber Schimb cu UE. Deocamdată concluziile acestui studiu nu sunt cunoscute. Vecina noastră Ucraina intenţiona să semneze acest document în acest an, dar se pare că evenimentul ar putea avea loc la începutul lui 2010, în plină campanie electorală în această ţară.
Şi liberalizarea sistemului de vize este unul din obiectivele dezvoltării Parteneriatului Estic. Comisia Europeană a remarcat că statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova, pot beneficia de un regim liberalizat de vize, până la excluderea totală a acestora într-un viitor îndepărtat. Actualul Guvern de la Chişinău şi-a stabilit drept obiectiv semnarea în 2012 a unui acord de abolire a vizelor pentru moldovenii care vor călători în UE, similar cu obiectivul Ucrainei, ţară care a demarat deja negocierile în acest sens în vara lui 2009. Noi putem negocia mai uşor în acest sens datorită includerii noastre în Parteneriatul de Mobilitate, despre care s-a scris mai sus. Despre „implementarea condiţiilor necesare” pentru lansarea dialogului vizând regimul de vize, premierul moldovean Vlad Filat a discutat, în cadrul vizitei la Bruxelles în perioada 29-30 septembrie, cu Vicepreşedintele Comisei Europene, Comisarul pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jacques Barrot. Pentru a ajunge mai uşor la un acord de abolire a vizelor, Moldova trebuie să respecte fidel Acordul de Readmisie şi să securizeze frontiera de est, iar aici apare problema segmentului transnistrean al graniţei moldo-ucrainene. Soluţii în acest sens pot fi găsite de comun acord cu Ucraina şi UE, prin intermediul EUBAM.
În cel mai apropiat timp Moldova urmează să adere la Tratatul Comunităţii Energetice (TEC). În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu prim-ministrul Vlad Filat, Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs a constatat încheierea negocierilor Republicii Moldova asupra TEC şi perspectiva aderării Republicii Moldova la TEC în 2010 [9]. În acest sens, Piebalgs a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a sprijini eforturile Guvernului Republicii Moldova în diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie electrică şi gaze naturale, dezvoltarea sectorului energiei renovabile şi promovarea obiectivului eficienţei consumului energiei.

Concluzii şi recomandări
le puteţi citi aici.

Surse:
[1] Tendinţe şi realizări de Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană http://www.mfa.gov.md/
integrarea-europeana/tendinte-si-realizari/.
[2] Raport pe Ţară. Moldova, 2004. http://www.mfa.gov.md/img/docs/politica_europeana_de_vecinatate_ro.pdf.
[3] Planul de Acţiuni UE-RM, http://www.europa.md/primary.php?d=rom_harta&m=Planul%20de%20actiuni%
20UE-RM.
[4] Preferinţe Comerciale Autonome, http://www.mec.gov.md/files/documents/Preferinte%20comerciale%
20autonome%20info%20generala.pdf.
[5] Parteneriatul de mobilitate RM-UE, www.mfa.gov.md/img/docs/BI_MP_nr1_md_final.pdf.
[6] Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?, http://www.edemocracy.
md/comments/political/200903312/.
[7] Guvernare şi democraţie în Moldova // e-journal, an.VII, nr. 139, 1–15 iunie 2009, http://www.edemocracy.
md/e-journal/20090615/#4.
[8] Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare”, http://www.gov.md.
[9] Premierul Vladimir Filat a avut, la Bruxelles, întrevederi cu oficiali europeni, http://www.moldpres.md/
default.asp?Lang=ro&ID=118103.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!