PCRM se va scinda după alegeri ?

joi, 28 mai 2009

Se pregăteşte o reformă constituţională: vom fi republică parlamentară autentică

   În sfârşit s-a recunoscut că Moldova NU este o republică parlamentară, aşa cum se tot vorbeşte (în mod eronat). Astăzi, ex-spicherul Marian Lupu a declarat presei că e necesară o discuţie publică referitoare la reformarea constituţională. "În prezent avem o republică semiparlamentară sau semiprezidenţială. Noi trebuie să decidem dacă revenim la republica prezidenţială, o facem parlamentară sau o păstrăm semiprezidenţială ori semiparlamentară. Trebuie consultată societatea, inclusiv prin referendum", a spus Lupu. 

   Ulterior Vladimir Voronin a declarat că are deja pregătit pachetul de proiecte privind reforma constituţională pentru transformarea ţării într-o republică parlamentară. În 2000 Parlamentul a modificat Constituţia la capitolul dedicat modalităţii de alegere a şefului statului (de către Legislativ şi nu prin vot direct). În campania electorală PPCD a venit cu iniţiativa de a continua reforma constituţională pentru a duce la capăt cele începute în 2000. Pe net puteţi găsi proiectul propus de PPCD şi care, cel mai probabil, va inspira propunerile PCRM. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Клиент (почти) созрел !(?) Urechean vrea negocieri cu PCRM

          Comuniştii (până recent atei) au făcut astăzi apel la divinitate şi au amânat până pe 3 iunie şedinţa Parlamentului în cadrul căreia urmează să se aleagă preşedintele ţării. Liderul fracţiunii parlamentare a PCRM, Maria Postoico a motivat solicitarea de a amâna şedinţa prin faptul că astăzi este marcată sărbătoarea creştină Înălţarea Domnului şi nu e cazul de a provoca scandaluri. Explicaţia dată ulterior de preşedintele Parlamentului, Vladimir Voronin, preşedinte al R. Moldova în exerciţiu, a fost mai aproape de adevăr: "avem nevoie de timp suplimentar pentru consultaţii cu opoziţia". 

    Ziua de astăzi a adus câteva noutăţi importante, în pofida faptului că deocamdată nu s-a ales şeful statului. Amânarea şedinţei este motivată de faptul că PCRM deocamdată nu are voturile necesare (cel puţin unu) pentru a alege preşedintele ţării. Amânarea cu aproape o săptămână a şedinţei lasă loc atât pentru consultaţii, dar mai mult pentru presiune psihologică. La finele şedinţei de astăzi, care a durat vreo 6 minute, Vladimir Voronin a invitat la şedinţa fracţiunii PCRM "fracţiunea dlui Urechean". Însă aceştia nu au participat. De ce doar fracţiunea AMN, condusă de Serafim Urechean? 

 "Клиент созрел !" sunt cuvintele din renumita comedie sovietică "Briliantovaia Ruka". La Începutul şedinţei de astăzi, Urechean a spus presei că fracţiunea sa a decis să acorde deplină libertate deputaţilor din AMN să se comporte aşa cum doresc (să voteze sau nu). La finele şedinţei, el a făcut mai multe declaraţii care au pus jurnaliştii pe gânduri. Urechean a criticat PCRM pentru faptul că nu doreşte să negocieze, întrebându-se retoric "unde-i comisia de negociatori a PCRM, creată încă duminică. Unde-i Postoico, Tkaciuc şi Ţurcan?". El a mai afirmat că a propus depăşirea situaţiei şi găsirea unui compromis încă în seara de 7 aprilie, cu condiţia că Voronin îşi retrage acuzaţiile la adresa opoziţiei, precum că ar fi "fascişti" ar fi organizat "lovitura de stat". O altă declaraţie mi s-a părut cea mai importantă, dar care a fost trecută cu vederea de către majoritatea presei. Liderul AMN a spus că încă la şedinţa de săptămâna trecută, reprezentantul fracţiunii sale, Iurie Colesnic a transmis o cerinţă de bază pentru ca Moldova Noastră să participe la alegerea preşedintelui ţării: "Voronin să se retragă din orice funcţie publică". "Astăzi dacă Voronin demisiona şi alegeam un preşedinte al Parlamentului din partea opoziţiei, încă în 20 de minute alegeam şi preşedintele ţării", a spus Urechean. Astăzi avem două candidaturi, ambele înaintate de PCRM. Prin urmare, AMN ar fi gata să voteze pentru un candidat al PCRM la funcţia de şef al statului, dacă funcţia de spicher revine opoziţiei. Totuşi, ulterior Urechean a fost întrebat suplimentar dacă preşedintele ţării ar trebui să revină opoziţiei şi el a spus: "Da! de ce nu?" Spunând şi că va fi el preşedinte al ţării. Urechean a spus că PCRM împinge societatea în alegeri anticipate, pentru ca să obţină majoritatea constituţională. 

   Din 2005 AMN insista că este unicul partid care nu-şi trădează alegătorii. "Urechean garantează!" a fost unul din sloganurile electorale ale formaţiunii. :)) 

      Dacă săptămâna trecută după eşuarea alegerii şefului statului, în faţa presei au ieşit împreună toţi cei trei lideri ai opoziţiei, Urechean, Ghimpu şi Filat, astăzi aceştia au ieşit separat (Ghimpu a părăsit sala fără să fie prins de presă, el a făcut declaraţii doar înaintea şedinţei). 

    Filat şi Ghimpu au reiterat că nu vor participa la votarea preşedintelui ţării şi că doresc alegeri anticipate. 

     Conform legislaţiei, data de 4 iunie este limita până la care Parlamentul trebui să aleagă preşedintele ţării. În sens contrar, şeful statului dizolvă Legislativul şi anunţă alegeri parlamentare anticipate. 

Voronin a declarat că cei doi candidaţi la funcţia de preşedinte al ţării vor rămâne. 

     Ceva mai târziu voi plasa pe blog informaţii referitoare la reforma constituţională pe care o vor propune comuniştii. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

A fi sau a nu fi?... se întreba Shakespeare despre preşedintele moldovean

     Întrebarea shakespeareană va primi un răspuns în circa două ore. Majoritatea covârşitoare a cititorilor blogului (88%) sunt de părere că astăzi, la alegerile repetate ale şefului statului, niciun candidat din cei doi nu va reuşi să acumuleze numărul necesar de voturi (cel puţin 61) şi se vor provoca alegeri parlamentare anticipate. Potrivit art. 76 Cod Electoral al R. Moldova, în cazul dizolvării Parlamentului prin decret prezidenţial, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a decretului. Deci, eventuala campanie electorală nouă va fi mai scurtă (cea ordinară se desfăşoară pe parcursul a 60 de zile). Luând în calcul aceşti termeni, precum şi afirmaţiile preşedintelui ţării în exerciţiu că Parlamentul actual nu va fi dizolvat până nu va fi desemnat un nou Guvern care va avea funcţii depline (acum este un Guvern tehnic), alegerile anticipate ar putea avea loc în august sau începutul lui septembrie. Într-un materila anterior (vedeţi aici) am avansat ipoteza că scrutinul va avea loc pe 30 august. Se vehiculează şi data de 6 septembrie. Plec în şedinţa parlamentară după informaţii şi curiozităţi...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 27 mai 2009

Testează-ţi votul la europarlamentare !

Fundatia MRC, cu sprijinul financiar al Guvernelor Islandei, Principatului
Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic
European (SEE) (www.eeagrants.org), a lansat a treia editie a aplicatiei online
Testeaza-ti Votul! pe pagina de internet www.testvot.eu.

Dupa succesul aplicatiei Testeaza-ti Votul! pentru alegerile parlamentare din
Noiembrie 2008, si a celor parlamentare din Republica Moldova din Aprilie 2009,
noua aplicatie Testeaza-ti Votul pentru Europarlamentare! cuprinde un chestionar
cu 40 de intrebari care reflecta temele majore de dezbatere in UE relevante si
pentru Romania. Orice persoana care acceseaza pagina de internet www.testvot.eu
poate sa raspunda la chestionar, precizind gradul de acord sau dezacord cu cele
40 de afirmatii. La final, utilizatorul va primi o analiza grafica si textuala
detaliata care indica gradul de apropiere a principalelor 5 partide fata de
optiunile alegatorului.

Proiectul ofera alegatorilor oportunitatea de a reflecta asupra unor probleme
importante ale societatii, si de a cauta mai multe informatii despre aceste teme
si atitudinile partidelor. Proiectul nu incearca sa influenteze votul
cetatenilor, ci este un mijloc de a afla mai mult despre cei care candideaza.

Testeaza-ti Votul! ii ajuta pe alegatori sa identifice partidele cele mai
apropiate fata de viziunea lor din punct de vedere programatic pe probleme din
domeniile economic, politic si social. In acest fel, alegatorii vor putea sa
obtina mai usor informatii din programele electorale ale partidelor astfel incit
sa voteze informat, si sa nu mai acorde un vot in alb partidelor.

Lipsa de interes a partidelor politice din Romania pentru campania pentru
alegerile europarlamentare, precum si lipsa de interes a partidelor pentru a
raspunde la cele 40 de intrebari Testeaza-ti Votul! a facut imposibila obtinerea
unei pozitii oficiale fata de aceste probleme importante, reflectind o
incapacitate a partidelor de a isi face cunoscute pozitiile pe chestiuni de
substanta si de a considera cetateanul un partener capabil sa inteleaga si sa
judece.

Unele partide au lansat foarte tarziu programele electorale, alte partide, precum
si candidatii independenti nu au facut publica nici o oferta de program
electoral. Dupa lupte "seculare" care au durat aproape o luna, am reusit sa
obtinem pozitia oficiala a unor partide (UDMR, PDL). Toate celelalte partide si
candidatii independenti nu au raspuns solicitarilor noastre. Repetatele contacte,
la nivel central, sau la nivelul europarlamentarilor care mai doresc inca un
mandat in Parlamentul European, au fost ignorate sau amanate. Am fost astfel
nevoiti sa apelam la experti independenti pentru evaluarea pozitiilor partidelor
fata de cele 40 de probleme, si sa folosim declaratiile publice si programele
electorale (acolo unde acestea exista) pentru a deduce opinia partidelor, pentru
fiecare intrebare. Ramane intrebarea alegatorilor "Eu cu cine votez". Nu ne
propunem sa le spunem alegatorilor cu cine sa voteze, insa incercam sa ii ajutam
sa voteze informat.

Chestionarul folosit de Fundatia MRC pentru Testeaza-ti Votul pentru
Europarlamentare! este partial comun cu cel folosit de partenerii Fundatiei MRC
in consortiul european Votematch Europe 2009 (www.votematch.eu), dar contine si
teme de interes national pentru Romania.

Fundatia MRC este un think tank fondat in 2003, fara apartenenta sau afiliere
ideologica si politica, al carui scop este dezvoltarea cercetarii de calitate in
domeniul stiintelor politice si imbunatatirea calitatii democratiei din Romania.

Pentru mai multe detalii va rugam sa il contactati pe Aurelian Muntean, la
telefon 0740 130310 sau la adresa de e-mail mrc@median-rc.ro.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Două organizaţii conduse de Gabriel Stati s-au pronunţat ÎMPOTRIVA alegerilor parlamentare anticipate

    Uniunea Internaţională de Tineret şi Federaţia de Lupte "Voievod", în fruntea cărora era multimilionarul Gabriel Stati (vedeţi aici), arestat după evenimentele din 7 aprilie, s-au pronunţat astăzi împotriva alegerilor parlamentare anticipate. Acestea sunt de părere că opoziţia ar trebui să participe la alegerea şefului statului, iar în schimb să primeacă câteva fotolii ministeriale în viitorul guvern. Mai multe citiţi aici şi aici (surse diferite). 

    Să ne aşteptăm la o apropiată eliberare a lui Gabriel Stati şi a pazei lui de corp, Aurel Marinescu?

   Înseamnă aceasta că anumiţi deputaţi din opoziţie, care sunt în legături strânse cu Stati, vor vota joi, 28 mai, pentru candidatura PCRM la funcţia de şef al statului?  

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 26 mai 2009

Echipa lui Eduard Muşuc a aderat la PCRM

    Ex-acţionarul principal al ziarului "Timpul" şi fostul director economic al acestei publicaţii anticomuniste, Eduard Muşuc, respectiv Igor Lupulciuc, au depus cerere de aderare la Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Fostul lider PSD, ulterior secretar general, Ed. Muşuc, însoţit de mai mulţi ex-fruntaşi social democraţi, printre care şi viceprimarul de Chişinău Ig. Lupulciuc, au anunţat, astăzi, despre faptul că aderă la PCRM. Cererile de intrare în partid au fost depuse luni, 25 mai. Printre persoanele care au părăsit PSD-ul şi au aderat la PCRM figurează şi avocatul Ghenadie Tatar. 

  În finalul conferinţei de presă de astăzi, la care s-a anunţat despre aceasta, Dumitru Godoroja, ex-deputat PSD, unul dintre apropiaţii liderului social-democrat Dumitru Braghiş, a aruncat cu ouă spre foştii colegi şi a fugit. (aici vedeţi explicaţia lui Hodoroja de ce a făcut aceasta).

   Eduard Muşuc a declarat că nu a discutat cu liderul PCRM despre o posibilă schimbare a denumirii şi a doctrinei respectivei formaţiuni. El crede că, de fapt, doctrina actuală a PCRM este una social-democrată ori socialistă, pe care o împărtăşeşte şi el. Muşuc a ezitat să spună ce ar vrea să schimbe în interiorul PCRM sau ce reforme ar trebui petrecute în ţară. Totodată, a spus că mai rămâne de părerea că preşedintele ţării trebuie ales prin vot direct de către populaţie, în timp ce PCRM este pentru alegerea şefului statului de către Parlament. 

  Muşuc a mai dat de înţeles că la finele anului trecut, Dumitru Braghiş ar fi solicitat mai multe întrevederi cu preşedintele Vladimir Voronin şi chiar s-ar fi întâlnit cu acesta la Preşedinţie. Nu a precizat despre ce au discutat cei doi. 

      Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 25 mai 2009

Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană

    Asociaţia ADEPT a lansat, la finele săptămânii trecute, două studii: "Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană" (autor: Igor Boţan) şi "Reforma justiţiei în contextul implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova" (autor Alexandru Cocîrţă). 

 Studiul "Reglementarea transnistreană: o soluţie europeană" oferă o descriere detaliată a evenimentelor de după conflictul militar din 1992 pînă în prezent şi analizează elementele-cheie în evoluţia procesului de reglementare transnistreană. La partea dedicată concluziilor şi recomandărilor sînt evidenţiate cauzele existenţei acestui "conflict îngheţat" pe parcursul a 17 ani, precum şi viziunea autorului privind soluţia acestuia, care trebuie să fie una "europeană". Versiunea pdf a acestei lucrări o puteţi descărca aici. 

Studiul "Reforma justiţiei în contextul implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova" reprezintă o analiză a problemelor şi provăcărilor cu care se confruntă sistemul judiciar moldovenesc. Lucrarea punctează punctele nevralgice în reforma justiţiei şi prezintă soluţii pentru depăşirea acestora, în special pentru fundamentarea principiului independenţei justiţiei. 

Versiunea electronică a acesteia o puteţi vedea aici

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Eduard Muşuc aderă la PCRM?

   Eduard Muşuc va adera la PCRM? Recent fostul său şef, Dumitru Braghiş, preşedinte al PSD, a declarat că Eduard Muşuc ar avea misiune din partea PCRM să disutrugă PSD-ul pentru a pregăti transformarea PCRM într-un partid social-democrat. Săptămâna trecută, liderul PD, Dumitru Diacov, a admis că la eventualele alegeri parlamentare anticipate Eduard Muşuc ar putea să figureze pe listele PCRM. Diacov a exclus orice relaţii cu Muşuc. 

Marţi va fi organizată o conferinţă de presă în care "ex-membrii conducerii PSD îşi (vor) anunţă (a) opţiunea politică viitoare, inclusiv în contextul posibilelor alegeri anticipate".

 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 22 mai 2009

Andrei Neguţa va acumula 0 voturi?

Propunerea lui Andrei Neguţa în calitate de candidat la funcţia de şef al statului provoacă un şir de întrebări dar şi intrigi. Spre deosebire de medicul Groppa, Ambasadorul Neguţa este o figură importantă în PCRM. El a făcut parte din conducerea supremă a PCRM, a deţinut preşedinţia Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrarea europeană, a fost reprezentant al RM la Consiliul Europei. E posibil ca Ambasadorul în Rusia să obţină 0 (zero) voturi? Neguţa se mai deosebeşte de Groppa, dar şi de Greceanâi prin faptul că este membru al PCRM. Comuniştii vor vota un non-membru al PCRM în devafoarea unui membru de frunte? Este greu de crezut şi faptul că pentru Zinaida Greceanâi, prim-ministru în exerciţiu, nu va vota niciun comunist, pentru a-şi acorda toate voturile lui Neguţa. Lucrurile devin încurcate... 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Fanteziile unor jurnalişti români nu au limite...

Presa românească reflectă ciudat situaţia din R. Moldova. Ei fac tot posibilul să evadeze din realitate şi să o dea pe "senzaţii" şi "emoţii". Astăzi am citit un editorial din Ziua şi m-am amuzat, până unde poate merge fantezia unor jurnalişti (exagerează şi cei din RM, şi din Rusia etc.). Din editorialul semnat de Cristian Unteanu (citiţi aici) , care face trimitere la surse "oficiale" aflate "sub semnul unei confidentialitati absolute", aflu că în Moldova se pregătesc să vină circa 100 de tancuri ruseşti T-80 (nu se precizează pe unde o să vină tancurile, prin România sau prin Ucraina, ori poate pe Dunăre, prin portul Giurgiuleşti...) şi "doua escadrile de avioane de lupta (o escadrila insemnand 12-18 avioane), una de Mig-29 la Marculesti si alta de Suhoi-27 la Tiraspol.". Cica reparaţia aeroportului militar de la Mărculeşti (Floreşti) ar fi începută anume în scopul de a primi avioanele ruseşti. Aceste trupe vin în Moldova nu pur şi simplu, ci să atace România :))) 

   După evenimentele din 7 aprilie, unele instituţii de presă scriau că cică Tiraspolul a trimis tancuri la Chişinău ca să înăbuşe protestele. 

Mai rămâne să spunem că Moscova ne va împrumuta 5 focoase nucleare şi 3 sateliţi spion, 2 submarine şi un portavion. 

Oare cine crede într-un eventual război între Rusia şi o ţară membră a NATO? Mda....fanteziile depăşesc orice limită...Dar scandal produc. Şi multe probleme...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 21 mai 2009

Diacov, Tarlev şi Braghiş ar putea candida pe o listă comună la eventualele alegeri parlamentare anticipate

Partidul Democrat, Uniunea Centristă din Moldova şi Partidul Social Democrat ar putea merge la eventualele alegeri parlamentare pe o listă comună. Pe aceiaşi listă ar putea figura şi reprezentanţii altor formaţiuni de orientare social-democrată. Despre aceasta a anunţat astăzi, la o conferinţă de presă, Dumitru Diacov, preşedintele PD. El a mai afirmat că deja a purtat discuţii de "tatonare" a acestei idei cu liderii "tuturor partidelor". Totodată, Diacov a spus că deocamdată nu este clară formula în care ar putea participa la alegeri pe lista comună, spunând că "formula, adică rânza e cea mai mare problemă la moldoveni". Despre necesitatea candidatării pe o listă comună a partidelor de centru-stânga a vorbit recent şi liderul PSD, Dumitru Braghiş, la fel ca şi preşedintele Partidului "Moldova Unită". 

Dumitru Diacov a mai spus că Eduard Muşuc, ex-secretar general al PSD, care a părăsit această formaţiune, ar putea să figureze, la viitoarele alegeri anticipate, pe lista PCRM. El a declarat că nu-şi doreşte niciun fel de colaborare cu Muşuc şi că l-ar fi avertizat pe Braghiş, în 2007, despre "pericolul" care ar veni din partea lui Eduard Muşuc. 

Liderul PD spune că anticipatele ar putea fi evitate dacă PCRM ar da posibilitate opoziţiei să înainteze un candidat propriu la funcţia de preşedinte al ţării, dar care trebuie să fie apolitic, din mediul academic sau societatea civilă. Aceasta candidatură ar putea fi obiectul negocierilor între putere şi opoziţie, spune Diacov. El a mai afirmat că, în cazul în care Marian Lupu ar fi renunţat la calitatea de membru al PCRM, atunci acesta ar putea fi "un candidat la funcţia de preşedinte al ţării, acceptabil pentru negocieri". 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 20 mai 2009

Schimbare de accente: de la integrare europeană şi reglementarea transnistreană la consolidarea statalităţii

Discursul de astăzi al candidatului la funcţia de preşedinte al R. Moldova, Zinaida Greceanâi, pentru care au votat ulterior 60 din cei 60 de deputaţi care au participat la alegeri (nu i-a ajuns un vot pentru a fi aleasă), a pus în evidenţă modificarea unor accente în politica partidului de guvernământ. Dacă în discursurile anterioare ale reprezentanţilor puterii în prim plan era integrarea europeană şi regrelementarea transnistreană (uneori locurile se schimbau), acum s-a evidenţiat destul de pronunţat scopul principal "consolidarea statalităţii, independenţei şi suveranităţii R. Moldova". Spre deosebire de integrarea europeană, pomenită o singură dată în discurs, consolidarea statalităţii a fost pomenită de 3-4 ori, inclusiv în debutul alocuţiunii. 

Schimbarea accentelor a venit după evenimentele din 7 aprilie, când conducerea de la Chişinău a acuzat România de faptul că ar fi pus la cale "o lovitură de stat în R. Moldova". Au urmat şi alte acuzaţii la adresa statului vecin, cu replici din partea Bucureştiului. Ultimele schimburi de focuri între "fraţi" a fost declaraţia preşedintelui român Traian Băsescu despre complicitatea cu Ribbentrop-Molotov a oricărui preşedinte al României care va semna Tratatul de frontieră cu R. Moldova, respectiv, Declaraţia Guvernului moldovean care face apel la UE să oprească "pornirile distructive" ale României. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul încearcă astăzi să aleagă preşedintele ţării

Parlamentul va încerca miercuri, 20 mai, să aleagă preşedintele republicii. În buletinele de vot figurează numele a două candidaturi, Zinaida Greceanîi şi Stanislav Groppa, ambele înaintate de deputaţi comunişti. Pentru alegerea şefului statului sunt necesare cel puţin trei cincimi din totalul deputaţilor, adică 61 de parlamentari din cei 101 care formează legislativul. Cea mai mare fracţiune existentă în actualul Parlament, cea a Partidului Comuniştilor din R. Moldova, are 60 de mandate. Cele trei partide de opoziţie – Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa „Moldova Noastră”, care au în total 41 de deputaţi, au anunţat că nu vor participa la procesul de alegere a preşedintelui ţării, pentru a provoca în felul acesta alegeri parlamentare anticipate. În cazul în care nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează, în termen de cel mult 3 zile, un al doilea tur de scrutin.

Dacă nici în acest caz nu se alege preşedintele, se vor organiza alegeri repetate. Alegerile repetate au loc în termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales preşedintele. Dacă şi după alegerile repetate şeful statului nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu va dizolva Parlamentul şi va stabili data unor noi alegeri. În condiţiile în care un candidat este ales, Parlamentul adoptă o hotărîre prin care confirmă alegerea, document ce este transmis de îndată Curţii Constituţionale, împreună cu actele comisiei speciale. Curtea Constituţională, în termen de trei zile de la primirea documentelor, le examinează şi validează sau invalidează alegerea preşedintelui R. Moldova. 

 Pentru alegerea şefului statului, Legislativul a creat, săptămîna trecută, o comisie specială, din care fac parte doar deputaţi comunişti. Parlamentarii din opoziţie au refuzat să participe la activitatea acestei comisii. În confirmitate cu decizia acestei comisii speciale, marţi, 19 mai, au fost tipărite 101 buletine de vot cu numele celor doi candidaţi la preşedinţie. De asemenea, a fost stabilită procedura de vot, care se va desfăşura în holul de la etajul doi al Palatului Republicii. Votarea preşedintelui ţării poartă un caracter secret. Pentru propunerea unui candidat la această funcţie este necesară susţinerea din partea a cel puţin 15 deputaţi. 

 Candidatura Zinaida Greceanîi, prim-ministru în exerciţiu, a fost înaintată de către 33 de deputaţi din PCRM, iar cea a medicului Stanislav Groppa, de către 15 deputaţi din acelaşi partid. În conformitate cu articolul 3 al Legii privind procedura de alegere a preşedintelui R. Moldova, în funcţia de şef al statului poate fi ales orice cetăţean moldovean cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul R. Moldova nu mai puţin de 10 ani, posedă limba de stat şi întruneşte condiţiile respectivei legi. 

 Potrivit legii, fiecărui candidat i se acordă dreptul de a se adresa Parlamentului cu o scurtă alocuţiune şi de a răspunde la întrebările deputaţilor. De asemenea, reprezentantul grupului de deputaţi care a desemnat candidatul la funcţia de preşedinte al R. Moldova are dreptul de a lua cuvîntul în susţinerea candidatului. Deputaţii votează ştergînd cu o linie din buletinul de vot numele candidaţilor contra cărora votează. Comisia specială pentru alegerea preşedintelui ţării a decis că Zinaida Greceanîi va figura în buletinele de vot pentru scrutinul din 20 mai cu numărul 1, iar Stanislav Groppa – cu numărul 2. 

 Parlamentul alege şeful statului din 2000, după ce în vara acelui an a fost modificată procedura de alegere a preşedintelui ţării. Trei tentative de alegere a preşedintelui, în decembrie 2000, au ieşuat fiind declanşate alegeri parlamentare anticipate. Pe 4 aprilie 2001 în calitate de preşedinte al republicii a fost ales, cu 71 de voturi ale PCRM, liderul acestei formaţiuni, Vladimir Voronin. Exact 4 ani mai tîrziu, pe 4 aprilie 2005, Vladimir Voronin este reales în această funcţie cu 75 de voturi ale comuniştilor, creştin-democraţilor, democraţilor şi social-liberalilor. 

Datele biografice ale celor doi candidaţi le puteţi afla pe www.alegeri.md.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 19 mai 2009

"Trădarea patriotică" - şansa R. Moldova?

   Mâine urmează să se încerce alegerea preşedintelui R. Moldova. Deocamdată nu este clar dacă se va reuşi aceasta. Referitor la acest eveniment, Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT a scris o analiză, pe care o reproduc parţial. 

1. Trădarea patriotică – şansa Republicii Moldova?

Alegerile prezidenţiale ordinare, fixate pentru 20 mai 2009, reprezintă un test extrem de serios pentru societatea moldovenească. De fapt, potrivit Legii privind procedura alegerii preşedintelui Republicii Moldova, alegerile urmau să aibă loc pînă la expirarea mandatului şefului statului – 7 aprilie 2009. Guvernanţii au numit data alegerilor parlamentare de manieră ca mandatul şefului statului să fie extins cel puţin cu două luni. Totuşi, data de 7 aprilie a devenit una de referinţă pentru istoria politică a Republicii Moldova. Revolta, însoţită de vandalizarea clădirilor principalelor instituţii publice – Parlamentului şi Preşedinţiei, au o semnificaţie mult mai profundă decît reducerea la un banal accident politic, soldat cu importante pierderi materiale.

Deocamdată, polarizarea clasei politice şi divizarea societăţii ridică bariere suplimentarea în calea stabilirii noii configuraţii de personal în organele puterii de stat ca urmare a parlamentarelor din 5 aprilie 2009. În consecinţă, instituţiile europene se văd nevoite să intervină cu îndemnuri adresate puterii şi opoziţiei de a relua dialogul politic în vederea depăşirii crizei politice. Ele nici nu pot proceda altfel faţă de un stat al cărui suveranitate o respectă, impunînd sau ameninţînd cu ceva. Mesajul instituţiilor europene este cît se poate de clar – Republica Moldova este ţara cetăţenilor care o populează, aceşti cetăţeni şi clasa politică pe care au format-o trebuie să rezolve problemele cu care se confruntă. Cu toate acestea, la o lună şi jumătate de la tristul eveniment de referinţă, constatăm că nu există nici un fel de dialog politic, lucru care se poate solda cu un blocaj instituţional extrem de periculos – nealegerea şefului statului cu 3/5 din voturile parlamentarilor aleşi.

Toţi actorii politici moldoveni şi majoritatea cetăţenilor înţeleg perfect pericolul blocajului instituţional, care poate surveni în cîteva săptămîni, agravînd şi mai mult efectele plierii crizei politice pe cea economico-financiară. În pofida acestei înţelegeri singura posibilitate de evitare a blocajului este percepută drept una eminamente "corupţională". O astfel de concluzie a fost făcută după declaraţiile şeful statului, care au urmat imediat după încheierea votării la 5 aprilie şi care a precedat revolta ce a izbucnit două zile mai tîrziu. Este vorba despre faptul că Vladimir Voronin menţionase că nu va negocia cu opoziţia, adică cu liderii ei, care reprezintă instituţiile opoziţiei, ci cu deputaţii ajunşi în Parlament pe listele formaţiunilor de opoziţie. Din acel moment, presa care simpatizează cu opoziţia vorbeşte despre "votul de aur", pe care vreun "trădător" dintre deputaţii de opoziţie ar putea să-l dea în favoarea candidatului comunist la funcţia de şef al statului, fie contra unor eventuale remunerări cu bani sau funcţii publice, fie pentru a i se clasa dosarele penale, deschise din abundenţă unor deputaţi din opoziţie. Evident, preşedintele Voronin s-a referit la manifestarea "patriotismului" eventualilor "trădători", a căror fapte reprobabile de dinaintea eventualei manifestări de "patriotism" au fost trecute prin "purgatoriul" presei afiliate PCRM.

În aceste circumstanţe, fiind îndemnată de către instituţiile europene şi reprezentanţii acesteia să se angajeze într-un dialog politic cu puterea pentru depăşirea crizei politice, opoziţia este în dilemă deoarece, în calitatea de preşedinte al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin a declarat clar şi răspicat că nu are ce discuta cu partidele de opoziţie, iar în calitatea sa de preşedinte al Republicii Moldova, în special după întîlnirile cu demnitarii europeni, acelaşi Vladimir Voronin îndemnă opoziţia să participe la dialogul politic. Nu este o dilemă falsă, dat fiind faptul că şi după îndemnurile şefului statului la dialog politic, propaganda PCRM mai continuă să asocieze liderii opoziţiei cu "cînii turbaţi" şi "duşmanii statalităţii". Comportamentul PCRM sugerează că acesta nu se teme de alegerile anticipate, ba chiar şi le doreşte. De ce s-ar teme dacă Rusia şi-a exprimat clar suportul pentru PCRM, iar UE demonstrează un comportament de evitare a ameninţării sau pedepsirii guvernării de la Chişinău pentru derapaje anti-democratice. Astfel, PCRM face aluzii că nu va renunţa la metodele sale electorale şi că ar putea chiar obţine o majoritatea constituţională la parlamentarele anticipate. Numai că socoteala de acasă nu întotdeauna se potriveşte cu cea din tîrg.

2. Boicotul – arma opoziţiei împotriva abuzurilor puterii

În lumina celor expuse mau sus, merită menţionat faptul că amendamentele constituţionale din 5 iulie 2000 impun, de fapt, necesitatea stabilirii unui consens între putere şi opoziţie, întrucît este foarte dificil ca vreo formaţiune politică să poată obţine constant mai mult de 3/5 de mandate în Parlament, pentru a putea alege şeful statului de una singură, fără cooperarea cu alte formaţiuni. Astfel, s-a dovedit că cea mai puternică pîrghie din dotarea formaţiunilor parlamentare este boicotul şi ameninţarea cu blocarea procedurii de alegere a preşedintelui ţării – toate cele patru tentative de alegere a şefului statului, începînd cu anul 2000, au fost marcate de aplicarea blocajului. La alegerile prezidenţiale din decembrie 2000, blocarea alegerilor s-a soldat cu dizolvarea Parlamentului incapabil de consens şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate.

Continuarea analizei o puteţi citi aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 18 mai 2009

Tbilisi (Georgia) în imagini












Îi mulţumesc lui Victor pentru pozele prezentate şi pentru interesul cu care surprindea orice imagine interesantă. Recomand să citiţi mesajele de la final, pentru că... este schimbată consecutivitatea plasării lor şi a imaginilor. De asemenea, şi prin acest mod vreau să aduc mulţumiri organizatorilor (din Georgia şi Moldova) pentru această călătorie. Georgienii sunt un popor minunat şi foarte ospitalier... (faceţi click pe poze pentru a le mări)

Orăşelul de corturi pe strada centrală, în faţa Parlamentului (care nu mai lucrează de o lună). Sunt în total circa 400 de astfel de curturi (cifra indicată pe ele reprezentă numărul acestui cort). Pe această scenă improvizată, zilnic, la ora 17.00 sau 18.00 se ţin discursuri în cadrul aşa-numitelor "mitinguri informative" transmise în direct la două posturi TV (care au o arie de acoperire doar în preajma Tbilisi). În spate se vede clădirea Parlamentului în care acum sunt doar poliţişti.

În imaginea cu automobilul vechi (de acestea se găsesc multe prin Tbilisi) se vede o parte dintr-un cartier aflat la circa 100 de m. de centrul oraşului şi de Primărie.

Vedeţi şi poza cu imagini dintr-o biserică georgiană veche. 

Alături vedeţi cum arată o stradă din centrul istoric al oraşului. 

Clădirea ce se vede în depărtare cu o cupolă de sticlă este noua reşedinţă a preşedintelui georgian, aflată în construcţie (este doar o parte din ceea ce este clădirea în realitate, costul căreia este de circa 250 mil. USD). 

În preajma pozei cu clădirea preşedintelui este imaginea cu intrarea într-un bloc în strada ce duce spre noua reşedinţă a şefului statului georgian. 

Alături este o poză din cartierul care, la general, arată cam aşa. Acolo trăiesc oameni (ni s-a spus că e cartierul armenilor). 

Imagine cu cea mai mare Biserică din Caucaz. Într-adevăr este imensă şi foarte frumoasă. A fost construită la finele deceniului trecut. 

Din nou imaginea noii reşedinţii a preşedintelui Georgiei, prin obiectivul ce privea din inima celui mai sărac cartier din Tbilisi. 

Tbilisi nocturn.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 13 mai 2009

Georgia - ţara cu o politică foarte emotivă

Astăzi poţi să ai 90% din susţinerea populaţiei, iar mâine cei care te-au idolatrizat vor cere decapitarea ta. În felul acesta poate fi explicată, reducţionist, modul de a se face politică în Georgia, în interpretarea mai multor observatori ai vieţii politice din această ţară. Astăzi am făcut cunoştinţă cu situaţia de pe bulevardul Rustaveli (central) din Tbilisi unde sunt circa 400 de corturi, majoritatea goale, ca simbol al protestelor non-stop ale opoziţiei. Am avut şi discuţii cu protestatarii, dar şi cu persoane care urmăresc "la rece" aceste evenimente. Societatea este foarte polarizată şi este o "spiomanie", în special nocturnă în Tbilisi.

Exemple că politica este foarte emotivă sunt mai multe. Primul preşedinte georgian a fost ales cu peste 90% şi ulterior a fost izgonit cu arma de către propriul popor, ulterior a fost omorât. Cel de-al doilea preşedinte (Şevarnadze) a avut iniţial o susţinere relativ mare, ulterior a fost "detronat" prin "revoluţia rozelor". Ca urmare a acestei revoluţii, la conducere a venit reformatorul şi proocidentalul Mihail Saakaşvili, ales la primul mandat cu circa 90%. Acum opoziţia a scos oamenii în stradă cerând demisia lui Saakaşvili, pe care îl acuză de toate relele din lume. Popularitatea lui Saakaşvili este de circa 15%.
Cunoscătorii vieţii politice georgiene spun că acest fenomen (trecerea de la o extremă la alta) este specifică poporului respectiv. "Georgienii nu acceptă politicieni pragmatici. La noi politicienii se apreciază pentru alte calităţi: este frumos, vorbeşte frumos, are declaraţii interesante etc.", ne-a spus reprezentanta unui ONG din Tbilisi.

Protestatarii din centrul capitalei georgiene îl acuză pe preşedintele ţării (pe care cineva l-a numit "kuritza" /găină/ arătând pe o poză în care el este pus la pământ de paza sa de corp în timpul unui bombardament rusesc în august 2008) de faptul că a edificat un sistem totalitar şi corupt. "Nu avem de lucru. Salariile angajaţilor sunt foarte mici. Medicina este foarte scumpă. E mare sărăcie la noi, iar Saakaşvili îşi construieşte palat de un miliard de dolari, cum nici în SUA nu este", spune un protestatar, care a învăţat povestea "pe de rost". El mai spune că poliţia "regimului" ar fi omorît mai multe persoane, iar pe 6 aprilie a bătut protestatarii. "2000 de poliţişti cu cagule pe faţă stau mereu în clădirea Parlamentului care se află în spatele meu. Ei sunt gata mereu să intervină pentru a ne bate", a spus acesta, precizând că salariile miniştrilor sunt foarte mari (circa 4 mii USD) (ceea ce nu este chiar adevărat, după cum am precizat ulterior). Zilnic, la ora 18.00, în centrul oraşului se adună mai multă lume (din partea a 13 partide de opoziţie, care au pus drapelele proprii pe grupurile de corturi, fabricate identic) pentru "a afla ultimele informaţii şi a pune la cale acţiunile următoare".

În Georgia există trei posturi TV cu acoperire naţională, care fac propagandă pentru putere, inclusiv televiziunea publică (opoziţia a organizat aşa-numitul "coridor al ruşinii" pentru angajaţii acestei televiziuni, care trec zilnic la muncă prin coridorul de oameni, care îi ...înjură şi îi îndeamnă să renunţe la funcţii) şi două posturi TV care fac propagandă pentru opoziţie, dar care emit doar în regiunea capitalei. Şi posturi de radio simpatizante opoziţiei nu prea sunt. Doar ziare.

Despre calitatea opoziţiei georgiene ne-a vorbit o cunoştinţă de la un ONG local. Din spusele acesteia, o mare parte din cei care acum cer demisia lui Saakaşvili au lucrat în echipa acestuia, iar acum îl acuză de toate relele (de parcă doar el a gestionat ţara). La fel, mulţi lideri din opoziţie au un trecut criminal şi, pentru oamenii raţionali (non-emotivi), nu prea prezintă încredere.

Cele întâmplate pe 6 aprilie (altercaţiile între protestatari şi poliţie, soldate cu 18 spitalizaţi) au fost provocate, cum ne spune persoana respectivă, de către un lider din opoziţie, care este "mai mult un om de show, decât politician". Acesta ar fi îndemnat protestatarii să se îndrepte la MAI-ul georgian şi a fost primul care a sărit gardul după care erau poliţiştii. Ulterior.... povestea e clară...Majoritatea liderilor opoziţiei s-au speriat şi au încercat să oprească masele, dar....ca şi la Chişinău....

Ceva mai târziu voi încerca să împărtăşesc impresiile despre oraşul Tbilisi.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 11 mai 2009

Actualul Parlament nu va reuşi alegerea şefului statului - sondaj

  Actualul Parlament, ales la 5 aprilie 2009, nu va reuşi alegerea şefului statului. Cel puţin aşa cred 58% din cei care au participat la sondajul de pe blog. Alte 35% consideră că noul Parlament va reuşi, totuşi, să aleagă viitorul preşedinte al R. Moldova, evitându-se astfel alegerile parlamentare anticipate. 

  Anterior am scris că potenţialul candidat al PCRM la funcţia de preşedinte al ţării va fi Marian Lupu (vedeţi aici). În cazul în care se vor desfăşura alegerile parlamentare anticipate, am admis că cea mai probabilă dată ar putea fi 30 august (vedeţi aici). Persoane apropiate PCRM au afirmat că data eventualelor alegeri anticipate va fi 6 septembrie. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Din Moldova derutată, în Georgia instabilă

    Statele CSI-ste din Estul Europei trec dintr-o criză în alta. Dacă până recent Moldova era privită ca o "oază de stabilitate" (aşa cum era ea), după alegerile parlamentare am intrat şi noi în grupul statelor instabile (Ucraina, care trece dintr-o criză politică în alta /mi-a plăcut o apreciere dată de un oficial european, la finele anului trecut, când ne aflam la Bruxelles cu un grup de colegi din Ucraina. El a spus că "în Ucraina alegerile se desfăşoară democratic. Şi voi (ucrainenii) vreţi să ne demonstraţi aceasta iarăşi şi iarăşi"/; Armanie /proteste violente soldate cu 10 morţi în 2008, după alegerile prezidenţiale/, Georgia /războiul din august 2008 şi protestele opoziţiei, care au degenerat şi în acte de violenţă, plus rebeliunea militară dintr-o unitate militară din Gori/ etc.). 

   Unul din obiectivele principale ale Parteneriatului Estic, lansat săptămâna trecută la summit-ul de la Praga, este edificarea stabilităţii în cele şase state est-europene incluse în acest aranjament regional (Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan). Vom vedea în ce măsură poate fi realizat acest obiectiv. 

    Mâine voi pleca în Georgia, unde voi vedea pe viu evenimentele din aceasta ţară. Reprezentanţi din 5 state est-europene, incluse în Parteneriatul Estic (excepţie făcând Belarus) vor încerca să identifice problemele cu care aceste state se confruntă în procesul de apropiere de UE şi posibile soluţii pentru depăşirea acestor obstacole. Din păcate, s-au acumulat prea multe probleme în acest spaţiu...

Voi încerca să relatez pe blog despre situaţia din Georgia, precum şi impresiile din această ţară pe care o voi vizita pentru prima dată. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

UE îmi placi ! Doar uneori ?

    Atitudinea clasei politice de la Chişinău, dar şi a unei bune părţi a societăţii moldoveneşti, faţă de Uniunea Europeană pe parcursul ultimei luni, ridică un şir de întrebări. Principala întrebare este "cât de sinceri suntem atunci când spunem că vrem aderarea la UE şi că UE ne place şi o respectăm?". După mine, răspunsul ne duce la gândul că suntem farisei. Ne place UE doar atunci când spune ...ce vrem să auzim. Şi nu e cazul doar de UE. Excelăm, ca popor, în această situaţie, când aşteptăm doar să auzim, nu, nu realitatea, ci ce ne place, chiar dacă aceasta deseori este o realitate distorsionată sau chiar minciună curată. Atunci când realitatea nu ne place, o respingem găsind o sumedenie de explicaţii şi argumente, raţionale sau mai puţin.

       Câteva săptămâni după alegeri şi, în special, după evenimentele din 7 aprilie, opoziţia moldovenească şi mulţi cetăţeni care simpatizează opoziţia, au fost supăraţi foc pe UE, reprezentanţii căreia au recunoscut rezultatele alegerilor din 5 aprilie 2009 şi au îndeamnat opoziţia şi puterea să se aşeze la dialog. Partidul de guvernământ radia de bucurie că, uite, UE a recunoscut rezultatele alegerilor şi recomandă opoziţia să meargă la negocieri, iar opoziţia refuză. Reprezentanţii opoziţiei chiar au criticat destul de dur emisarii europeni, care "nu cunosc situaţia reală din Moldova". Reprezentantul Special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei a devenit ţinta diferitor atacuri murdare din partea celor mai europeni dintre europenii din Moldova. Dar şi din România. I s-au amintit păcatele anterioare precum şi faptul că este ...maghiar, respectiv "anti-român". De parcă un reprezentant al UE, indiferent de naţionalitatea acestuia, vorbeşte din nume propriu şi nu din numele celor 27 de state-membre.

   Săptămâna trecută, când Parlamentul European a aprobat o Rezoluţie referitoare la situaţia din R. Moldova, rolurile opoziţiei şi puterii, în raport cu UE, s-au schimbat. Opoziţia a spus că UE "a înţeles perfect care este situaţia din R. Moldova", iar Puterea a anunţat că documentul aprobat este "o ofensă la adresa poporului moldovean". Deci, ceea ce spuneam. UE ne place doar atunci când...spune ce vrem să auzim.  E o variantă moldovenească de "integrare europeană". 

    Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 8 mai 2009

Raport de progres nou, probleme vechi

La 23 aprilie 2009, Comisia Europeană a dat publicităţii Raportul de Progres Republica Moldova, document care reprezientă un raport asupra progresului general înregistrat în implementarea Planului de Acţiuni Moldova – Uniunea Europeană (UE) între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2008. Deşi în documentul prezentat zilele trecute la Bruxelles se spune că „au fost luate în considerare şi evoluţii relevante ce s-au petrecut în afara acestui cadru de timp”, raportul nu conţine aprecieri date situaţiei electorale şi post-electorale din Moldova. Amintim că Planul de Acţiuni RM-UE, semnat în februarie 2005 pentru o perioadă de trei ani, a fost extins de comun acord după luna februarie 2008 pe o perioadă indefinită. Anterior au mai fost prezentate două rapoarte de progres - decembrie 2006 şi aprilie 2008. 

 Analiza comparată a acestor trei documente scoate în evidenţă faptul că principalele probleme menţionate în Raportul de Progres din 2006 (care reflectă situaţia din perioada februarie 2005-noiembrie 2006) se păstrează şi în cele din 2007, respectiv 2008. Aceasta înseamnă că reformele în domeniile problematice decurg anevoios, stagnează sau chiar, sub anumite aspecte, regresează. Cele mai problematice domenii sunt, potrivit documentelor citate: funcţionarea instituţiilor democratice; apărarea drepturilor omului; corupţia; climatul de afaceri. Spre deosebire de rapoartele precedente, cel recent pune accent şi pe înrăutăţirea situaţiei la capitolul legislaţie electorală, care a servit drept cadru juridic pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie anul curent. 

 Înainte de a vorbi despre aspectele negative în aprecierile oficialilor europeni, vom remarca nota relativ pozitivă dată de Comisia Europeană ţării noastre. Astfel, potrivit raportului din 23 aprilie, „Moldova este un partener care a înregistrat progrese substanţiale în guvernare şi reforme pe parcursul ultimilor ani”, precizând că în perioada de raportare evoluţii au fost înregistrate „în domeniile majoritare din cadrul Planului de Acţiuni”. Comisia a menţionat că realizări importante în perioada de raportare sunt şi în reforma sistemului judiciar, asupra căruia se insistă în toţi aceşti ani. Evoluţii pozitive au fost marcate şi în cooperarea cu UE în toate problemele ce ţin de eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, precum şi în alte domenii (comerţ, servicii financiare, migraţie, energie etc.).

 La orice document formulat în mod diplomatic, aşa cum este şi cel examinat, trebuie de concentrat asupra mesajului care urmează după formule gen „totuşi; însă; dar; cu toate acestea; în pofida acestui fapt” etc., care încearcă să focalizeze atenţia asupra problemelor reale, ce necesită o atenţie sporită. După introducerea încurajatoare, în raportul pentru 2008 se menţionează că, cu toate acestea, „Moldova a înregistrat doar progrese limitate în implementarea eficace a unui număr de reforme ce reprezintă priorităţi esenţiale în cadrul Planului de Acţiune al PEV”. „Acestea includ, în special, asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, soluţionarea unor probleme de funcţionare şi reglementare a pieţei şi aplicarea eficientă a strategiilor naţionale în domenii cum ar fi lupta împotriva corupţiei, traficului de droguri şi de fiinţe umane sau în sectoare importante cum ar fi transportul şi energia. Mai mult decât atât, au fost înregistrate regrese în domeniul legii electorale în timp ce alegerile generale au fost programate pentru luna aprilie 2009”, se precizează în comunicarea Comisiei Europene.

 Sub aspect negativ au fost apreciate modificările în legislaţie prin care se interzice deţinerea cetăţeniei duble sau multiple pentru numeroase categorii de funcţionari şi de reprezentanţi aleşi, la fel ca şi ridicarea pragului electoral pentru intrarea forţelor politice în Parlament şi interzicerea alianţelor pre-electorale. Aceste modificări au avut un impact direct asupra recentelor alegeri parlamentare. Comisia Europeană, deşi a salutat perfecţionarea cadrului normativ în domeniul justiţiei, a accentuat că implementarea acestor legi mai rămâne „principala provocare”. Prin urmare, nu este suficient doar adoptarea unor legi care contribuie la reformarea sistemului judiciar, ci aplicarea lor corectă în practică, astfel ca îmbunătăţirea să fie resimţită de cetăţeni. Cât priveşte combaterea corupţiei, au fost atestate anumite progrese şi şi stagnări referitoare la legislaţie. Gradul ridicat de corupţie afectează, spun oficialităţile de la Bruxelles, şi domeniul de afaceri. Nu s-a remarcat nici o acţiune eficientă pentru consolidarea libertăţii de exprimare şi pluralismului mass-media în ţară, evoluţiile lipsind şi în ceea ce priveşte consolidarea instituţională a Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asigurarea independenţei editoriale şi autonomiei instituţionale a Teleradio Moldova. Această remarcă figurează în toate cele trei rapoarte. Nu s-a înregistrat nici un progres privind conformarea cadrului legislativ cu standardele Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale. 

 La capitolul „respectarea drepturilor omului” se spune că în ciuda eforturilor substanţiale întreprinse de autorităţi, maltratarea de către poliţie rămâne a fi un fenomen răspândit, iar condiţiile în încăperile de detenţie şi închisori rămân în continuare să fie o sursă de îngrijorare gravă. Cele întâmplate după evenimentele din 7-8 aprilie 2009, când poliţia a reţinut, după diferite estimări, de la 200 la 300 de persoane, o parte dintre care, potrivit mărturiilor acestora, au fost maltratate, cel mai probabil vor găsi o reflectare negativă în viitorul raport de progres al Comisiei Europene. Actualul document mai atrage atenţia asupra problemelor legate de libertatea de întrunire şi, în special, „implementarea proastă” a legislaţiei în domeniu. 

 Repetarea pe parcursul ultimilor ani, de către Comisia Europeană, în linii generale, a aceloraşi probleme generează întrebarea „de ce se bate pasul pe loc sau chiar se înregistrează involuţii?”. Răspunsul poate fi citit printre rândurile aceloraşi documente. Mai întâi de toate, se subliniază necesitatea „sporirii eforturilor” pentru promovarea reformelor în procesul de integrare europeană. În acest sens, se sugerează că este nevoie de o voinţă politică mai pronunţată pentru realizarea acestor transformări, adică un angajament mai puternic pentru a schimba spre bine esenţa lucrurilor. Un alt aspect menţionat de Comisia Europeană este cel legat de partea financiară (lipsa banilor), care trenează reformele în anumite domenii. De asemenea, nu mai puţin importantă este capacitatea administrativă de a înfăptui reformele. Acest element este privit atât sub aspect cantitativ (criza de specialişti în anumite domenii), cât şi calitativ (profesionalismul scăzut al angajaţilor în domeniu). Dacă finanţele şi capacitatea administrativă sunt factori mai mult obiectivi, atunci voinţa politică poartă un caracter eminamente subiectiv şi care poate fi cel mai uşor de modelat. În condiţiile în care Puterea de la Chişinău va demonstra în fapte că doreşte schimbarea, în special în domeniile problematice, iar efectele vor fi resimţite pozitiv de către societatea moldovenească, atunci putem miza pe suportul UE la depăşirea dificultăţilor ce ţin de finanţare şi capacitate administrativă. Bunele reforme reprezintă un argument esenţial pentru a convinge Bruxelles-ul să acorde mai mulţi bani pentru îmbunătăţirea situaţiei, inclusiv pentru perfecţionarea specialiştilor moldoveni. Această oportunitate devine şi mai reală odată cu lansarea, pe 7 mai 2009, a Parteneriatului Estic, în cadrul căruia Moldova îşi poate aprofunda relaţiile cu UE. Îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate în Planul de Acţiuni RM-UE este şi mai importantă în ajunul începerii negocierilor privind noul acord juridic Moldova-UE. Sarcina de a continua reformele în calea de integrare europeană va reveni noii Puteri care urmează să fie formate la Chişinău după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Noi nu formăm coaliţii de state, noi unim oamenii. Mesaj de Ziua Europei

Mesajul Comisarului Benita Ferrero-Waldner cu prilejul Zilei Europei 2009

"Noi nu formăm coaliţii de state, noi unim oamenii"

Aceste cuvinte istorice ale lui Jean Monnet, unul dintre părinţii noştri fondatori, exprimă într-o singură frază ce a realizat Uniunea Europeană în mai multe decenii. Numai 20 de ani în urmă cortina de fier separa oamenii, fiind o cicatrice a Europei. Astăzi, celebrăm a cincea aniversare a Uniunii Europene extinse şi re-unite, Uniunii a cetăţenilor care au decis în comun, din propria dorinţă, să construiască un viitor comun, bazat pe statul de drept, o piaţă internă unică şi desfiinţarea treptată a frontierelor interne.
Ceea ce am făcut pentru noi înşine - am susţinut şi am consolidat democraţia pentru milioane de oameni - dorim să ajutăm să realizeze şi alţii. Puterea de transformare a Uniunii Europene este o forţă majoră în schimbarea democratică şi economică în ţările vecine şi nu doar în ţările candidate la aderare, dar şi în ţările Europei de Est şi cele mediteraneene, incluse în Politica Europeană de Vecinătate.

Pe parcursul ultimului an noi am fondat Uniunea Mediteraneană cu partenerii noştri mediteraneeni şi am convenit asupra şase proiecte-pilot pentru a aduce beneficii concrete pentru cetăţenii din regiune. În mod similar, am propus un Parteneriat Estic ambiţios cu scopul de a transmite un mesaj durabil de solidaritate, cu sprijin suplimentar şi tangibil pentru reforme democratice şi orientate către dezvoltarea pieţii, reforme de consolidarea statalităţii şi integrităţii teritoriale a ţărilor-partenere.

Aceste modificări aduc noi oportunităţi, dar şi noi responsabilităţi pentru partenerii noştri şi pentru o Europă unită şi globală. Conflictul din vara trecută din Georgia şi disputa gazelor dintre Rusia şi Ucraina, au demonstrat că Europa unită şi capabilă de a acţiona operativ poate fi un garant al stabilităţii, libertăţii şi securităţii într-o lume globalizată. 

Răspundem acestei provocări prin încercarea de a construi un consens la nivel mondial pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm. Acest lucru este cu atât mai adevărat pentru căutările unei soluţii pentru criza globală financiară. Uniunea Europeană nu a devenit doar una dintre forţele motrice pentru formaţiunea G20, care reuneşte toţi actorii-cheie globali şi regionali, dar, de asemenea, a furnizat scheme pentru un răspuns global care a devenit un stimul şi mai ambiţios la nivel mondial pentru a impulsiona economia globală şi a remodela lumea noastră globalizată.

Această criză este, de asemenea o oportunitate, deoarece cotribuie la extinderea viziunilor pentru a veni cu soluţii necesare la nivel mondial. Astfel, am convenit să lucrăm cu partenerii noştri din G20 pentru progresul la Doha, schimbările climaterice, securitate energetică, precum şi să aprovizionăm ţările în curs de dezvoltare lovite grav de scăderea veniturilor din exporturi. 

2009 nu este doar un an de criză. Este, de asemenea, un moment unic în istoria mondială, o oportunitate unică de a colabora în abordarea problemelor globale. O Europă globală şi unită ar trebui să se folosească de acest moment şi să contribuie nu doar la depăşirea provocărilor crizei financiare şi economice globale, dar şi la realizarea unui acord ambiţios şi obligatoriu la Conferinţa de la Copenhaga privind clima de la sfârşitul acestui an.

PS Doritorii de a asculta, odată în plus, Imnul Europei (Oda Bucuriei  preluată din Simfonia a IX-a compusă de Ludwig Van Beethoven), o pot face aici. Graţie serviciului relaţii cu presa (ori cum ar fi sunat el) al Consiliului Europei (a nu se confunda cu Consiliul European), am pe CD Oda Bucuriei interprpretată în 19 moduri, inclusiv versiunea Hip Hop şi Trance (absolvenţii Institutului European îşi amintesc, probabil cu nostalgie, interpretarea acestui imn, în sala hemicycle a Consiliului Europei, la încheierea Universităţilor de Vară pentru Democraţie). Din păcate, nu pot încărca aceste versiuni pe blog. Ştie cineva vreo soluţie?

UPDATE 14.25:  Doritorii să vizioneze un film documentar despre istoria UE şi a Zilei Europei o pot face aici .

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 7 mai 2009

Parlamentul European a aprobat Rezoluţia cu privire la situaţia din R. Moldova

Parlamentul European a adoptat, în data de 7 mai 2009, rezoluţia cu privire la situaţia din Republica Moldova. Dezbaterea pe această temă a avut loc în cadrul sesiunii plenare din aprilie (23 aprilie). Deputaţii europeni subliniază importanţa unei relaţii consolidate între UE şi Republica Moldova şi confirmă necesitatea de a colabora în vederea ridicării gradului de stabilitate, securitate şi prosperitate pe continentul european şi a prevenirii apariţiei unor noi linii de demarcaţie. 

Parlamentul European se exprimă pentru continuarea unui dialog de substanţă, dar acordă o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului. Campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare este condamnată cu fermitate.

Deşi condamnă toate actele de violenţă şi vandalism, Parlamentul European consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional.” Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova. 

Comisia independentă de investigare

Având în vedere tensiunile interne foarte mari existente în Republica Moldova este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare. 

În rezoluţia Parlamentului European se mai solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a lui Gabriel Stati.

Libertatea presei

Deputaţii europeni condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor din opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanţilor opoziţiei. Aceste acţiuni sunt menite să izoleze Republica Moldova de controlul public şi al presei interne şi internaţionale.

Membrii Parlamentului European solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independenţa editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova şi încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV şi a oricăror ameninţări în ceea ce priveşte prelungirea licenţei acestuia, precum şi a îmbunătăţirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esenţiale pentru viitoarele procese electorale şi pentru consolidarea democraţiei în Republica Moldova. 

 

Problematica vizelor

Parlamentul European deplânge ferm decizia autorităţilor moldovene de extrădare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat membru al Uniunii Europene. Discriminarea cetăţenilor UE pe baza originii lor naţionale nu este acceptabilă şi în acest sens se solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit fără vize pentru cetăţenii români.

 

Consiliul şi Comisia ar trebui să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfăşura în condiţii mai bune, fără ca însă cetăţenii moldoveni să profite de un sistem de călătorie şi de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă. 

Raport privind utilizarea fondurilor europene în Republica Moldova

Parlamentul European invită Comisia să garanteze că finanţarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale are o rază mai largă de acţiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului şi în cadrul instrumentului PEV (Politica Europeană de Vecinătate. Comisiei Europene i se solicită să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanţe şi dezvoltării democratice.

 Rolul UE în Republica Moldova

Reafirmând sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, este necesar ca UE să aibă un rol mai puternic în găsirea unei soluţii la problema reprezentată de Transnistria.

 
În vederea menţinerii credibilităţii sale în faţa cetăţenilor moldoveni, UE ar trebui să fie implicată de manieră activă, profundă şi amplă în gestionarea actualei situaţii. Consiliul ar trebui să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii în procesul acestora de reformare, în special în domeniile poliţiei şi justiţiei. 

Potrivit deputaţilor europeni, misiunea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova trebuie consolidată, atât în ceea ce priveşte sfera sa de cuprindere, cât şi mijloacele. 

Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european şi îndeamnă insistent toate forţele politice din Republica Moldova şi partenerii Moldovei să nu abuzeze de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.

 

Vizita în Republica Moldova a delegaţiei ad hoc a Parlamentului European

În perioada 26-29 aprilie, o delegaţie ad hoc a Parlamentului European a vizitat Republica Moldova. Delegaţia a fost condusă de Marianne Mikko (PSE, Estonia), preşedintele delegaţiei PE pentru relaţiile cu Moldova. Din delegaţie au mai făcut parte Marie-Anne Isler-Béguin (Grupul Verzilor/EFA, Franţa), Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, România) şi Karin Resetarits (ALDE, Austria).

 Scopul delegaţiei ad-hoc a fost analizarea evenimentelor post-electorale şi situaţia politică actuală din Republica Moldova.

Programul vizitei a cuprins vizitarea secţiilor de politie din Chişinău şi a închisorii nr.13, deoarece o serie de ONG-uri au atras atenţia asupra violării drepturilor omului şi asupra condiţiilor de detenţie inumane a demonstranţilor.

Membrii Parlamentului European s-au mai întâlnit cu reprezentanţi ai Coaliţiei Civice pentru Alegeri libere şi corecte, cunoscută drept "Coaliţia 2009", ai Alianţei împotriva Torturii, Fundaţiei Soros, filialei din Republica Moldova a Amnesty International, Consiliului Naţional pentru Prevenţia Torturii şi ai ONU (luni, 27 aprilie). Marţi, 28 aprilie, deputaţii europeni au avut întâlniri cu autorităţile din Republica Moldova: ministrul justiţiei, ministrul adjunct pentru afaceri interne şi primarul Chişinăului etc.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Lupu preşedinte?!

După ce a devenit clar în ce funcţii vor fi Vladimir Voronin şi Vladimir Ţurcan (preşedinte al Parlamentului, respectiv, vicepreşedinte), este clar, prin deducţie, cine va fi preşedinte al R. Moldova (cel puţin, candidat la aceastp funcţie). Astfel, în proporţie de 95% candidatura va fi a lui Marian Lupu, iar Zinaida Greceanâi va rămâne premier. 

   Acum devine limpede de ce UE insistă asupra dialogului. Marian Lupu are o imagine pozitivă în Occident, mai puţin în Federaţia Rusă. În cazul în care va fi ales preşedinte al ţării, Lupu ar putea produce anumite surprize, inclusiv pentru PCRM. 

   O altă variantă unde ar putea ajunge Marian Lupu, dar mai puţin probabilă, este funcţia de guvernator al BNM. Iar preşedinte al RM să fie Greceanâi. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Astăzi se lansează oficial Parteneriatul Estic. Optimismul este rezervat...

   M-am bucurat atunci când, un an în urmă, Suedia şi Polonia au lansat ideea Parteneriatului Estic, chiar dacă mi-am exprimat şi un şir de rezerve în privinţa acestei Concepţii. Astăzi, la Praga (Cehia, ţară care prezidează UE) se va desfăşura summit-ul la care va fi lansat oficial Parteneriatul Estic. La reuniune vor participa reprezentanţi din cele 27 de state-membre ale UE, precum oficialităţi din cele 6 state est-europene, care sunt incluse în PE. Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Ucraina vor fi prezentate la summit de către preşedinţii de stat, Mihail Sakaaşvili, Iliham Aliev, Serj Sarkisean şi Victor Iuşcenko. Din partea Ucrainei va mai participa şi Primul ministru, Iulia Timoşenko. Din partea Belarusului va participa Prim vice-premierul, Vladimir Semaşko, iar Moldova va fi reprezentată de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan (observăm că doar Moldova şi Belarus sunt reprezentate cel mai slab, cu excepţia că noi vrem să ne integrăm în UE, iar Minskul NU). 

    Din cauza ultimelor evoluţii din regiune (situaţia pre şi post-electorală din Moldova, instabilitatea politică din Ucraina şi Georgia), constat cu regret că summit-ul de la Praga nu-şi va atinge scopul propus. Va fi un mic eşec. Atenţia care urma să fie concentrată asupra lansării Parteneriatului Estic este redusă. 

   Totuşi, pe fundalul destabilizării situaţiei în Estul Europei, actualitatea şi importanţa Parteneriatului Estic sunt şi mai mari. UE este obligată să acorde mai multă atenţie acestui spaţiu pentru a-l stabiliza şi a-l apropia de valorile europene. Deocamdată atât...în aşteptarea noutăţilor de la Praga. 

  Tot astăzi, când ar trebui să ne bucurăm de lansarea PE, Parlamentul European va aproba o rezoluţie referitoare la Moldova (mai corect spus, referitoare la situaţia post-electorală din Moldova), care nu este defel pozitivă pentru noi. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Transnistria ne dă lecţii de democraţie participativă

     De vreo lună am senzaţia că în regiunea transnistreană este mai multă democraţie decât pe malul drept al Nistrului şi Tiraspolul, intenţionat, dă lecţii la acest capitol Chişinăului. În Transnistria este o polemică aprinsă referitor la "reforma constituţională"(vedeţi aici), discuţiile purtându-se în Sovietul Suprem, în presă, la diferite congrese şi reuniuni. Forţele implicate în această dispută sunt aproximativ egale. Ce va ieşi din aceasta rămâne să vedem. 

    Ieri, şeful diplomaţiei de la Tiraspol a mai tras o palmă peste obrazul "democraţiei" moldoveneşti, anunţând că pretinsul minister de externe al Transnistriei va lansa un "forum social-politic" care va avea menirea să informeze opinia publică despre "politica externă" a regiunii (vedeţi aici). În acest forum vor participa partide politice şi experţi din societatea civilă. Pe pagina web a "MID"-ului transnistrean va fi lansată o rubrică interactivă la care oricine poate adresa întrebări şi primi răspunsuri pe marginea subiectelor ce ţin de "politica externă". 

   Iniţiativa diplomaţiei de la Tiraspol vine în ajunul marcării Zilei Europei care, şi în acest an, Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene (care, cică de doi ani are o Strategie de comunicare privind integrarea europeană) a ratat-o "cu succes" (cât pe ce să uit că MAEIE, împreună cu Agenţia Sportului, organizează cu această ocazie o competiţie între tineri pe nu ştiu ce distanţă). 

   La finele anului trecut, în decembrie, MAEIE a lansat pompos Clupul de Presă, care, din câte am înţeles atunci (sau poate eu am înţeles prost), urma să aibă şedinţe lunar. De atunci au trecut aproape 6 luni şi.... (re)pauză. 

   Dacă anterior aveam un atu important în raport cu regiunea transnistreană, că suntem mai democratizaţi, ultimele evenimente arată că deja argumentul acesta nu mai este valabil. În asemenea condiţii, cu ce îi convingem pe cei care locuiesc acolo ca să reunificăm ţara?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 6 mai 2009

UE va aloca 200 de milioane de Euro pentru construcţia gazoductului NABUCCO

Planul european de redresare economică prevede investiţii în valoare de 5 miliarde de euro pentru proiecte de energie, internet în bandă largă şi măsuri destinate dezvoltării rurale. 3.98 miliarde de euro vor fi investite în infrastructura pentru electricitate, gaze naturale, energie eoliană, captarea/stocarea dioxidului de carbon. Parlamentul European sprijină alocarea a 1.02 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul dezvoltării rurale. 

3.98 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul energiei - Eugenijus Maldeikis (GUEN, Lituania) Această propunere stabilește proceduri și metode de acordare de asistență financiară pentru a stimula investițiile în crearea unei rețele europene integrate de energie, capabile să asigure o mai mare siguranță a aprovizionării cu energie, contribuind, în același timp, la îmbunătățirea politicii Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cele 3.98 miliarde de euro vor fi alocate după cum urmează:
2 365 de milioane de euro pentru infrastructura de electricitate
565 de milioane de euro pentru energie eoliană marină
1 050 de milioane de euro pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon.

Proiecte pentru infrastructură de electricitate, gaze şi energie eoliană marină vor fi co-finanţate cu până la 50% din planul de redresare. Instalaţii de stocare şi captare a dioxidului de carbon vor putea fi co-finanţate cu până la 80% din costuri.

200 de milioane de euro pentru gazoductul Nabucco
Planul de redresare economică prevede alocarea a 200 de milioane de euro pentru construirea gazoductului Nabucco care va transporta gaze naturale din regiunea caspică spre UE.

Fondurile neutilizate vor fi folosite pentru eficienţa energetică şi energii regenerabile
În urma compromisului dintre Consiliu şi Parlament, Comisia Europeană va monitoriza punerea în aplicare a planului de redresare economică şi va publica anual un raport care va include şi propunerea de buget pentru anul următor. În cazul în care raportul din martie 2010 constată riscuri serioase legate de implementarea proiectelor prioritare, Comisia va propune proiecte suplimentare pentru eficienţa energetică şi energii regenerabile.

Rezoluţia Parlamentului European a fost adoptată cu 526 voturi pentru, 64 împotrivă şi 14 abţineri.

 

Mai multă flexibilitate pentru măsuri din domeniul dezvoltării rurale - raportoare Petya Stavreva (PPE-DE, Bulgaria)

250 de milioane de euro suplimentare faţă de fondurile planificate pentru 2009, precum şi mai multă flexibilitate în alocarea şi utilizarea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea internetului în bandă largă în zonele rurale şi pentru noile provocări din domeniul agriculturii: acestea reprezintă solicitările Parlamentului European cu privire la măsurile din sectorul dezvoltării rurale incluse în Planul European de redresare economică.

Rezoluţia Parlamentului European a fost adoptată cu 615 voturi pentru, 21 împotrivă şi 32 abţineri.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 5 mai 2009

În ce "deplasare de serviciu" este deputatul Veaceslav Platon?

     După şedinţa fulger a noului Parlament, jurnalistul de la PRO TV Chişinău l-a întrebat pe liderul AMN, Serafim Urechean, de ce a lipsit deputatul din partea Moldovei Noastre, Veaceslav Platon. Răspunsul a fost: "este într-o deplasare de serviciu". Întrebarea nu a fost întâmplătoare, deoarece de la prima şedinţă a Legislativului au lipsit Dorin Chirtoacă, el anunţând că renunţă la mandatul de deputat, Andrei Stratan, aflat în deplasare la Moscova pentru a se întâlni cu omologul său rus, şi Veaceslav Platon, despre care unii cred că ar fi "cel mai vulnerabil" în faţa "ispitei" de a vota un candidat PCRM la funcţia de şef al statului. În campania electorală despre V. Platon s-a scris că ar avea câteva dosare penale, iar cineva din cadrul AMN a dat de înţeles că acesta şi-ar fi plătit locul pe lista candidaţilor (iniţial figura pe locul 56, ulterior fiind trecut pe locul 11, adică eligibil). 

Se spune că la şedinţa Biroului politic al AMN, de luni, 4 mai, liderii din teritoriu s-au arătat nemulţumiţi de lipsa deputatului V. Platon, deoarece vroiau să afle cine este "cel pentru care ei au lucrat în alegeri". 

Pentru alegerea şefului statului sunt necesare cel puţin 61 de voturi, iar PCRM dispune de 60 de mandate. 

Interesant, când revine din "deplasarea de serviciu" acest deputat?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

MAE se creştin-democratizează fără PNL

    În campania electorală, Polul European format din PNL şi MAE (mai era la număr şi PNR) a anunţat că de Ziua Europei, pe 9 mai 2009, Acţiunea Europeană şi Naţional-Liberalii for fuziona, creând o singură formaţiune. Campania electorală s-a încheiat şi odată cu aceasta s-a stins şi ideea fuzionării MAE şi PNL. Cel puţin aşa deducem din comunicatul de presă al MAE, difuzat luni, 4 mai, în care nu se pomeneşte niciun cuvânt despre unificarea celor două formaţiuni şi nici chiar denumirea de PNL (vedeţi aici comunicatul). În schimb se spune că la şedinţa din 1 mai a Consiliului Naţional al MAE s-a decis ca la viitorul concres să se îmbrăţişeze doctrina creştin-democrată (în actualul statut se spune că MAE se orientează spre doctrina populară, care este apropiată creştin-democraţiei, deşi în presă se vorbea despre orientarea social-liberală a Acţiunii Europene) . Situaţia prin care trec acum MAE şi PNL nu este unică în istoria ţării noastre. În 2003 la alegerile locale generale PSL a participat într-un bloc comun cu PSD dând de înţeles că după alegeri "vor fuziona", lucru care nu s-a întâmplat. Cel mai relevant exemplu este BMD, componenţele căruia (AMN, PD, PSL) mereu convingeau opinia publică de faptul că îndată după alegeri se vor uni pentru a crea un partid puternic. Ce s-a întâmplat cu BMD ştim cu toţi. Din trei componente (menţionate mai sus) s-au transformat în şase cele trei, plus PDS, care ulterior a fuzionat cu PSD, PNL şi PLD. Unii deputaţi din BMD /Braga/ a ajuns preşedinte la Ecologişti). Adevărat că două dintre acestea totuşi au reuşit să se unifice - PSL şi PD. 

    Comunicatul MAE mai informează că din partid au fost excluşi "pentru încălcarea statutului" un şir de membri, printre care, cităm, Vasile Zgardan, candidatul din 2003 al Partidului Comuniştilor la funcţia de primar de Chişinău (cunoscut şi ca "prosto Vasea"). 

   În cazul unor eventuale alegeri parlamentare repetate, MAE şi PNL vor repeta scenariul de participare în comun la alegeri?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 4 mai 2009

Unde-i Tarlev?

    Cu ocazia demisiei Guvernului Greceanâi, anunţate astăzi, mi-am amintit şi de predecesorul premier, Vasile Tarlev, cel mai longeviv prim-ministru din scurta istorie a R. Moldova. Întrebarea dominantă este: "Unde-i Tarlev?". Săptămâna trecută am citit un comentariu pe "Lenta pmr" (tiras.ru) în care autorul formulează aceiaşi întrebare retorică.

După alegerile parlamentare din 5 aprilie liderul Uniunii Centriste din Moldova, cel care a pledat pentru "cercul de prieteni în jurul Moldovei", a dispărut subit din spaţiul public. Nicio declaraţie făcută personal. Niciun interviu. Nicio ieşire în presă cu vreo ocazie. Nicio diplomă sau medalie primită. Niciun acord nou de prietenie. Doar mesaje de felicitare (cu ocazia Paştelui, a Paştelui Blajinilor, a zilei de 1 mai) publicate pe site-ul personal www.tarlev.md . 

În primele zile după scrutin, UCM a remis presei o declaraţie prin care spune că nu recunoaşte rezultatele alegerilor, pe motiv că ar fi falsificate şi cere alegeri parlamentare repetate. De atunci tăcere. 

Ştie cineva unde-i Vasile Tarlev?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Terorismul politic ca tehnologie electorală

   În teza de doctor, la capitolul dedicat tehnologiilor negative, am descris şi tehnologia numită "terorismul politic". Deoarece lucrarea, inclusiv capitolul respectiv, avea un volum prea mare, am decis să reduc şi descrierea acestei tehnologii pe motiv că "nu este actuală pentru Moldova". Se pare că am greşit referitor la "actualitate". "Bombele" anunţate astăzi la Primărie, Casa Presei şi Aeroport, cu doar o zi înaintea începerii activităţii noului Parlament şi cu câteva zile (săptămâni) înaintea alegerii şefului statului, demonstrează că "terorismul politic" este valabil şi pentru ţara noastră. Eficienţa acestei tehnologii a fost demonstrată în mai multe state, în special în Rusia (primul (1995) şi al doilea război (1999) din Cecenia, înaintea realegii preşedintelui Boris Elţin (1996) şi alegerii (2000), la primul mandat, a preşedintelui Putin, detonarea unei clădiri de locuit în Moscova). Fără a susţine teoria conspiraţionistă, putem presupune că astfel de scenarii s-au utilizat şi în alte state, inclusiv SUA.

   Nu lansez nicio presupunere vizavi de cine stă în spatele acestor "atentate" din capitala R. Moldova. Dar sper că de această dată "autorii" vor fi depistaţi şi traşi la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. Apropo, cineva ştie ce se mai aude cu explozibilul găsit la mijlocul lunii aprilie în sediul Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!