PCRM se va scinda după alegeri ?

joi, 30 aprilie 2009

Moldova va fi reprezentată la summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic de ministrul de Externe

După faimoasa formulă prin care a caracterizat Parteneriatul Estic drept "integrare în UE prin munţii Ararat", ministrul moldovean de Externe va reprezenta ţara noastră la summit-ul de la Praga unde va fi lansat oficial Parteneriatul Estic. Reuniunea este programată pentru 7 mai şi se pare că se va transforma într-un eşec al UE. Anterior se vorbea că la summit-ul de la Praga va participa premierul Zinaida Greceanâi, dar se vede că în această perioadă are activităţi "mai importante" (reprezentarea la summit a ţării de către un ministru de externe demonstrează atitudinea pe care o are Moldova faţă de Parteneriatul Estic).

La summit nu va participa nici preşedintele Belarusiei şi, cel mai probabil, nici şeful statului Ucrainean (Kievul va fi reprezentat de adversarul politic al preşedintelui, premierul Iulia Timoşenko). Nu este clar dacă la reuniune vor participa preşedinţii Georgiei, Armeniei şi Azerbaidjanului, care sunt incluse în acest aranjament regional. UE a dat-o în bară cu PE? Sau motivele sunt altele?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Expert ucrainean: Moldova este teritoriu vechi ucrainean

Un expert Ucrainean, care vine des pe la Chişinău, Vitalii Kulik, a declarat că teritoriul ce aparţine acum R. Moldova "a fost pământ vechi al Ucrainei". Cica el face apel la istorie, ca moldovenii "să ştie aceasta". El ne mai recomandă să facem limba ucraineană limbă de stat în R. Moldova. Nu e nici de râs, nici de plâns. Doar îl compătimesc pe Vitalii, pentru cunoaşterea superficială a istoriei Ucrainei (când a apărut această ţară? )

Mai jos prezint declaraţiile "expertului" :)))

В отношениях с Молдовой официальный Киев демонстрирует политику евроидиотизма. 
Так охарактеризовал внешнеполитические отношения между двумя соседними республиками директор Центра исследований проблем гражданского общества Виталий Кулик. 
«Киев по отношению к Кишиневу проводит политику уступок, которые я назову евроидиотизмом: быть большими европейцами, нежели ими являются сами европейцы»,– отметил Виталий Кулик. 
Он отметил, что украинско-молдавские отношения находятся в инерционном или не решенном режиме. Политолог также призвал молдавскую власть вспомнить историю. 
«Молдавия изначально была автономной республикой в составе УССР. Земли, которые отошли к Молдове, были исконно украинские земли. Поэтому для украинцев в Молдове давно назрел отдельный специальный статус как для автохтонного населения»,– подчеркнул Виталий Кулик. 

По его мнению, по примеру Приднестровья официальный Кишинев мог бы признать украинский язык в качестве государственного. Однако в настоящий момент Киев не проводит активной внешнеполитической деятельности в отношении с Молдовой.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 29 aprilie 2009

30 august - data noului scrutin parlamentar?

    În cazul în care vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate (cele trei partide de opoziţie ajunse în Parlament doresc acest lucru, spunând că vor provoca anticipatele cu ajutorul "votului de aur", iar PCRM se pregăteşte alegerile anticipate /fapt despre care a scris astăzi şi "Timpul"/), cel mai probabil data noului scrutin va fi pe 30 august. Potrivit calculelor ce au la bază procedurile legale, eventualele alegeri anticipate urmează a fi organizate la finele lui august sau în luna septembrie. De ce cred că ar putea fi pe 30 august?

   Dacă este gata de anticipate, PCRM este interesat să desfăşoare scrutinul cât mai repede posibil, în condiţiile în care, după evenimentele post-electorale popularitatea acestuia este în creştere (există sondaje închise, cine doreşte, se poate interesa de rezultatele acestora utilizând sursele de care dispune). Timpul joacă în defavoarea PCRM din cel puţin două motive: efectele (pozitive pentru PCRM) evenimentelor din 6-8 aprilie se vor reduce, iar problemele social-economice, dar şi de altă natură, vor creşte considerabil (datorită crizei economice mondiale; supărării Occidentului din cauza încălcării drepturilor omului; îngheţului din această primăvară etc. etc.). Deci, PCRM ar fi interesat să organizeze alegeri la finele lui august. 

30 august este la distanţă de trei zile de Ziua Republicii (Ziua Independenţei), marcată festiv pe 27 august. Putem presupune că acţiunile dedicate Zilei Republicii, cu implicarea directă sau indirectă a conducerii ţării, vor fi pompoase şi reflectate pe larg de majoritatea mass media (Cupa Preşedintelui /auto / , Cupa Preşedintelui /ciclism/, concerte festive, depuneri de flori, alocuţiune televizată a şefului statului în exerciţiu, mesaje de patriotism şi critice la adresa "antistataliştilor liberali, susţinuţi de serviciile secrete străine, care au devastat Parlamentul şi Preşedinţia" etc.). Sondajele de opinie publică arată că circa 10% din alegători se decid cu cine să voteze în ultimele zile înaintea scrutinului sau chiar în ziua alegerilor. Prin urmare, din punct de vedere al partidului aflat la guvernare, este logic să foloseşti acţiunile din 27 august pentru a convinge indecişii, care "pe 30 august să voteze corect". 

Această dată pentru eventualul scrutin mai este legată şi de specificul acestei perioade. O parte din populaţia activă va fi plecată la odihnă peste hotare (aceştea, de regulă, sunt votanţi ai opoziţiei) şi nu vor participa la scrutin. În acele zile, o mare de studenţi (care la fel votează, de regulă, opoziţia) vor fi pe drumuri, în căutarea unui loc în cămin sau a chiriei unui apartament în Chişinău (sau alte centre universitare) şi vor fi interesaţi mai mult de noul an de studii, decât de alegeri (plus, ca să votezi în altă localitate trebuie să obţii certificat de vot ori să declari prealabil noul loc de şedere, proceduri care vor fi respectate de un număr redus de persoane). 

Ziua de 30 august pentru eventualitatea scrutinului mai este motivată şi de o altă dată - 31 august, când oficial se sărbătoreşte "Ziua limbii noastre", iar Primăria Chişinău organizează acţiuni de masă dedicate "Zilei limbii noastre cea române". Deci, acţiunile dedicate sărbătorii din 31 august vor fi organizate doar după scrutin, ceea ce este în defavoarea opoziţiei, în special a celei care are un mesaj pronunţat pro-român.

Sunt şi alte variante de date pentru posibilul scrutin?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 28 aprilie 2009

PCRM se pregăteşte de alegeri parlamentare anticipate?!

  Partidul Comuniştilor din R. Moldova, căruia nu-i ajunge un mandat pentru a alege de sine stătător şeful statului, se pregăteşte pentru alegeri parlamentare anticipate. Potrivit unor informaţii deocamdată neconfirmate, decizia de a merge la alegeri anticipate ar fi fost luată astăzi (marţi) şi "este sigură în proporţie de 99%". Deşi nu mi s-a explicat motivaţia, bănuiesc că e vorba de neîncrederea PCRM că va găsi acel "vot de aur" pentru alegerea preşedintelui ţării. În cazul în care parlamentul nu va reuşi să aleagă, din două încercări, şeful statului, Legislativul este dizolvat şi se anunţă alegeri anticipate. În asemenea situaţie vom putea avea un nou scrutin parlamentar în august-septembrie 2009. Asupra acestui scenariu insistă şi partidele de opoziţie, atât cele parlamentare, cât şi cele extraparlamentare. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Olli Rehn, Comisarul European pentru Extindere: Situaţia din Republica Moldova este una foarte îngrijorătoare

Situaţia din Republica Moldova este una foarte îngrijorătoare. Urmărim îndeaproape evoluţia evenimentelor şi căutăm metode de promovare a dialogului şi reconcilierii între forţele politice din ţară.  

În ceea ce priveşte desfăşurarea alegerilor în sine, Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate a salutat evaluarea preliminară a misiunii internaţionale de observare a alegerilor, condusă de OSCE. Misiunea a ajuns la concluzia că alegerile ar fi avut loc generalmente într-un "mediu pluralist", că "opţiune politică distinctă" a fost oferită alegătorilor şi că o serie de standarde internaţionale pentru alegeri democratice a fost îndeplinită. Cu toate acestea, au fost identificate unele neajunsuri importante, care sunt un motiv serios de îngrijorare şi au fost deja exprimate de către Comisie cu mult înaintea alegerilor: interferenţă inoportună a administraţiei, insuficienţa libertăţii de exprimare şi al accesului al tuturor partidelor la media şi lipsa de încredere publică în procesul electoral, trebuie abordate în regim de urgenţă - cu atât mai mult luând în consideraţie evenimentele din 7 aprilie. 

Mult mai îngrijorătoare sunt rapoartele despre încălcările drepturilor omului răspândite pe larg, ca urmare a manifestărilor după ziua alegerilor. După dezordinele care au urmat după demonstraţiile din 7 aprilie, Comisia a condamnat vehement utilizarea excesivă a forţei şi a lansat un apel către toţi cei implicaţi de a opri utilizarea retoricii provocatoare şi a violenţei.  

Continuăm abordarea acestui subiect cu multă atenţie. Respectarea drepturilor omului rămâne o condiţie principală pentru dezvoltarea de mai departe a relaţiei noastre cu Moldova. Este crucial ca acuzaţiile de încălcări grave ale drepturilor omului de către forţele de securitate să fie cercetate amănunţit şi rapid. În cazul în care acuzaţiile sunt justificate, autorităţile trebuie să acţioneze pentru a se asigura că cei responsabili pentru astfel de abuzuri sunt aduşi în faţa justiţiei. 

Este binevenit acordul preşedintele Vladimir Voronin pentru vizita Comisarului pentru Drepturile Omului din partea Consiliului Europei, Thomas Hammerberg, precum şi pentru cooperarea cu Reprezentantul special al Uniunii Europene cu privire la aceste aspecte. În mod similar apreciem interesul faţă de posibilitatea de expediere a unei misiuni de elucidarea faptelor din partea UE. În timp ce aceste misiuni nu pot substitui responsabilitatea statului de a investiga şi intenta procese judiciare de încălcare a drepturilor omului, ele ar trebui să ajute la limprezirea situaţiei privind ultimele alegeri şi a urmărilor acestora. Ele ar trebui într-o oarecare măsură să faciliteze dialogul politic pentru a restabili încrederea publicului.  

Situaţia de astăzi în Republica Moldova este una foarte fragilă. Moldova şi-a exprimat consecvent dorinţa de a-şi aprofunda relaţiile cu Uniunea Europeană. Criza actuală este un test de rezolvat în această privinţă.  

Salutăm faptul că România s-a abţinut de la luarea măsurilor reciproce în urma re-introducerii regimului de vize pentru cetăţenii români, precum şi declarării ambasadorului său "persona non grata". Ar trebui să încurajăm toţi partenerii să-şi continue acţiunile cu cea mai mare prudenţă, şi să ţină minte că scopul stabilizarea acestei ţări este scopul principal. 

Situaţia curentă este una foarte îngrijorătoare, dar să nu ne pierdem sensul unei viziuni mai largi. Cheia pentru un viitor stabil şi prosper în Republica Moldova constă în aprofundarea relaţiei sale cu Uniunea Europeană. Şi în ajunul lansării Parteneriatului de Est, avem nevoie să demonstrăm că suntem gata să sprijinim Moldova în depăşirea dificultăţilor actuale, în special reducând tensiunile, promovând dialogul şi consolidând legăturile dintre noi.

 
Onorată asistenţă, 

Republica Moldova este vecinul nostru. Am lucrat îndeaproape într-o relaţie de încredere cu cetăţenii săi în ultimii cincisprezece ani. Suntem total conştienţi de aspiraţiile europene ale Moldovei. Este esenţial să rămânem implicaţi cu populaţia actuală a Moldovei şi să lucrăm împreună, nu numai pentru a depăşi provocările apărute în perioada electorală, ci şi pentru a le preveni pe cele care sunt în curs de apariţie, ca urmare a crizei financiare şi economice globale.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 24 aprilie 2009

Cine va fi viitorul preşedinte al R. Moldova?

   Pe 25 aprilie deputaţii aleşi îşi vor primi legitimaţiile de parlamentari şi vor fi cu "imunitatea în regulă". Deocamdată un singur deputat din cei 101 aleşi a anunţat că nu-şi va lua legitimaţia de deputat - Mihai Cimpoi, nr. 2 pe lista AMN. În următoarele două săptămâni "slugile poporului" trebuie să aleagă conducerea Legislativului - spicherul, vicepreşedinţii, componenţa comisiilor parlamentare de specialitate. Aceştia sunt aleşi cu votul a cel puţin 52 de deputaţi. După aceasta, urmează să fie ales preşedintele ţării, pentru care sunt necesare cel puţin 61 de voturi.  Formaţiunea majoritară are doar 60 de mandate. Va găsi PCRM cel puţin un vot în plus pentru candidatul său la funcţia de preşedinte? Ei răspund afirmativ, în timp ce opoziţia este sigură că nu va vota niciun deputat de-al lor şi vor promova alegeri anticipate. Probabil. Dar dacă va fi ales, cine va fi acesta? 

   În presă se discută mai multe posibile candidaturi ale PCRM la funcţia de şef al statului: Zinaida Greceanâi, Vladimir Ţurcan, Marian Lupu, Valentin Mejinschi. Dacă nu va fi ales preşeidntele ţării, din două încercări, Parlamentul este dizolvat şi se anunţă alegeri parlamentare anticipate. Pe blog voi plasa un sondaj în care vă îndemn să vă pronunţaţi dacă va fi ales preşedintele ţării de către actualul parlament sau vor fi declanşate alegeri anticipate. 

UPDATE 10.35 Am citit acum materialul din Timpul, semnat de Constantin Cheianu, "De ce opoziţia trebuie să voteze preşedintele". El practic repetă ceea ce am scris pe parcursul ultimelor două săptămâni, despre consensul naţional. Am observat că au început a zbura pietrele deja şi în el. Vedeţi aici articolul.

   Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 23 aprilie 2009

Dezbaterile referitoare la Moldova în Parlamentul European

La 23 aprilie, Comisia şi Consiliul au făcut declaraţii cu privire la situaţia din Republica Moldova, care au fost urmate de o dezbatere parlamentară. Rezoluţia pe aceeaşi temă va fi adoptată în cadrul sesiunii plenare din mai, cel mai probabil joi, 6 mai.


La dezbaterea din Parlamentul European au asistat trei lideri ai opoziţiei din Republica Moldova: Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, Vladimir Filat, preşedintele partidului Liberal Democrat din Moldova şi Serafim Urechean, preşedintele Alianţei "Moldova Noastră."

Consiliul

În numele preşedinţiei cehe a Consiliului, ministrul muncii, Petr Nečas, a declarat că s-a urmărit cu mare preocupare situaţia din Republica Moldova în urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie. "Această criză politică majoră din imediata vecinătate a UE reprezintă o serioasă provocare a politicii UE faţă de Republica Moldova, având în vedere că Uniunea va lansa în viitorul apropiat Parteneriatul Estic. Interesul nostru comun este de a asigura că situaţia din Moldova nu va avea un impact negativ asupra implementării Parteneriatului Estic. Trebuie să diferenţiam între proclamările preşedintelui Voronin şi acţiunile actorilor politici pe de o parte şi interesele cetăţenilor moldoveni şi ale UE pe de altă parte."

Ministrul ceh a enunţat acţiunile întreprinse de UE după izbucnirea protestelor violente din 7 aprilie de la Chişinău: vizita reprezentantului special UE dr. Kalman Mizsei şi cea a premierul Topolanek, care a avut loc ieri, 22 aprilie.

Mesajul principal al acestor vizite este necesitatea de întărire a dimensiunii drepturilor civile în Moldova, asigurarea de către guvern a funcţionării societăţii civile, a libertăţii de exprimare şi a tuturor drepturilor fundamentale. Totodată, de o importanţă deosebită este oferirea accesului la mass media a opoziţiei. Pe de altă parte, liderii opoziţiei trebuie să coopereze în mod constructiv cu partidul de guvernământ şi să respecte rezultatul alegerilor. Premierul Topolanek a subliniat că trebuie avută în vedere perspectiva europeană - "Moldova nu trebuie să se îndepărteze de la calea democratizării, iar participarea Moldovei la iniţiativa Parteneriatului Estic ar trebui să întărească acest trend", a menţionat demnitarul ceh.

El a subliniat că gravele încălcări ale drepturilor omului şi limitarea libertăţii presei sunt inacceptabile pentru UE. Moldova s-a angajat să respecte normele şi valorile europene, inclusiv în cadrul Planului de Acţiune UE-Moldova.

Investigaţiile trebuie conduse în cooperare cu instituţiile europene şi internaţionale relevante. UE, Consiliul Europei, OSCE şi ONU trebuie să îşi coordoneze activitatea la faţa locului. "Doar un proces transparent poate contribui la depăşirea diviziunilor şi a neîncrederii care domină în cadrul societăţii moldoveneşti în ultimele săptămâni", a precizat Petr Nečas.

În continuare el a subliniat că este nevoie de o soluţie politică la această criză, precum şi de o reflecţie cu privire la politica UE faţă de Republica Moldova pe termen lung. Criza a demonstrat că sunt necesare măsuri ambiţioase şi consistente pentru întărirea regulilor şi instituţiilor democratice din Moldova.

Concluzionând, el a reliefat faptul că Moldova a fost de mulţi ani una dintre cele mai avansate ţări în cadrul Politicii de Vecinătate în ceea ce priveşte angajamentele sale faţă de valorile democratice şi dorinţa de a se apropia de UE. "Este în interesul nostru să ajutăm Republica Moldova să depăşească această criză", a conchis reprezentantul preşedinţiei cehe.

Comisia Europeană

Comisarul pentru extindere Olli Rehn a declarat că situaţia în Republica Moldova este foarte îngrijorătoare şi Comisia urmăreşte îndeaproape evenimentele, promovând dialogul şi reconcilierea între forţele politice din ţară.

El a subliniat de asemenea că, deşi concluziile misiunii OSCE au arătat că alegerile din Moldova s-au desfăşurat în condiţii de pluralism şi că au fost îndeplinite anumite standarde internaţionale privind alegerile democratice, au existat totuşi deficienţe semnificative privind aceste alegeri. Comisarul european a făcut referire în special la amestecul autorităţilor administrative şi la nerespectarea pe deplin a libertăţii de expresie şi al accesului tuturor părţilor la mass media.

Şi mai îngrijorătoare sunt, în opinia comisarului Rehn, încălcările flagrante ale drepturilor omului în cadrul demonstraţiilor care au urmat zilei alegerilor.

Comisia condamnă în mod clar folosirea excesivă a forţei şi cere celor implicaţi să pună capăt retoricii provocatoare şi violenţei. Comisarul a atras atenţia asupra faptului că respectarea drepturilor omului reprezintă o condiţie esenţială a continuării relaţiilor cu Republica Moldova şi a cerut ca autorităţile să se asigure că cei vinovaţi pentru încălcarea acestora vor fi aduşi în justiţie.

Oli Rehn a declarat, în numele Comisiei, că apreciază gestul României de a nu lua măsuri bazate pe reciprocitate la decizia Republicii Moldova de a reintroduce obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români şi la declararea ambasadorului său în Moldova ca persona non grata.

Comisarul Rehn consideră că stabilitatea şi prosperitatea Moldovei depind de aprofundarea relaţiilor sale cu Uniunea Europeană şi că, în ajunul lansării Parteneriatului Estic, UE trebuie să demonstreze că este cu adevărat pregătită să asiste această ţară vecină pentru a depăşi dificultăţile cu care se confruntă în prezent.

Intervenţii ale reprezentanţilor grupurilor politice

Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, Romania)

Republica Moldova are angajamente şi obligaţii internaţionale prin care şi-a asumat responsabilitatea de a respecta democraţia, statul de drept şi drepturile omului.

Evenimentele recente însă, ne-au demonstrat o abatere gravă de la toate aceste angajamente.

Arestările arbitrare, răpirile, dispariţia de persoane, încălcarea flagrantă a drepturilor celor arestaţi, tratamentul inuman şi degradant, terorizarea cetăţenilor, ameninţarea cu arma sunt acte regretabile care pun in pericol viitorul european al acestei ţări.

Campania lansată împotriva reprezentanţilor mass-media şi a partidelor de opoziţie, arestarea şi expulzarea jurnaliştilor sunt acte grave şi regretabile. Condamn această campanie de hărţuire, încălcările grave ale drepturilor omului şi acţiunile ilegale întreprinse de Guvernul Republicii Moldova.

Asistenţa europeană planificată pentru 2007-2010 în vederea sprijinului pentru dezvoltare democratică si bună guvernare în Moldova este de peste 50 milioane de euro. Sper ca banii nu au fost utilizaţi la instruirea politiei pentru a utiliza violenţa împotriva populaţiei.

Cer efectuarea unei anchete detaliate privind utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova.

România are şi va continua să aibă o politică pro-activă pentru sprijinirea integrării Republicii Moldova în structurile europene. Acest lucru se datorează nu doar legăturilor istorice pe care le avem cu cetăţenii acestui stat, ci mai cu seamă datorita convingerii ferme că destinul Republicii Moldova este unul european, acela al unui stat modern şi democratic, bazat pe respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Acuzaţiile aduse statului român de câtre autorităţile moldoveneşti sunt aberante iar măsura introducerii vizelor pentru cetăţenii români este o acţiune nejustificată si inacceptabilă.

Conducătorii unui stat se schimbă. Cetăţenii rămân. Consider că este în interesul Uniunii Europene ca Republica Moldova să-şi îndeplinească parcursul European, în conformitate cu aspiraţiile cetăţenilor săi de a trăi într-un stat democratic stabil şi sigur.

În acest context, Parteneriatul Estic este un instrument eficient şi o oportunitate pentru aspiraţiile europene ale cetăţenilor din Republica Moldova.

Marianne Mikko (PSE, Estonia)

Criza actuală este îngrijorătoare deoarece au fost încălcate principiile democratice şi ale statului de drept. UE nu are voie sa fie naivă şi să înghită declaraţiile autorităţile moldoveneşti. Rezultatele misiunii ad-hoc UE sunt foarte importante. Avem nevoie de fapte şi nu de vorbe.

Ea a făcut referire la recenta reuniune AFET, în cadrul căreia ambasadorul Republicii Moldova a declarat că UE trebuie să se pregătească pentru un monolog la Chişinău.

Graham Watson (ALDE, Regatul Unit) a menţionat că situaţia din Republica Moldova aminteşte de trecutul nefericit al mai multor state europene.

Preşedintele Voronin ar trebui să denunţe detenţia, actele de violenta şi omorârea extra-judiciară a tinerilor care au protestat.

El a solicitat Comisiei să confirme dacă expulzarea din Republica Moldova a ambasadorului român, precum şi introducerea vizelor pentru cetăţenii români încalcă prevederile acordului pe care Uniunea îl are cu această ţară.

El a mai declarat că declaraţiile preşedintelui Băsescu referitoare la paşapoarte au contribuit la sporirea tensiunii.

Referitor la summitul privind Parteneriatul Estic, liderii europeni trebuie să asigure faptul că se va construi un parteneriat bazat pe principiile democratice şi respectarea drepturilor omului. Uniunea trebuie să solicite preşedintelui Voronin un angajament în această privinţă.

Bastiaan Belder (UEN, Olanda) a făcut referire la scrisoare celor 14 reprezentanţi ai societăţii civile adresate preşedinţiei cehe a UE în care se solicită desfăşurarea unei anchete care să ofere explicaţii clare cu privire la evenimentele post-electorale.

De asemenea, el s-a referit la faptul că drepturile românilor în Republica Moldova nu mai sunt respectate.

Bruxelles-ul ar trebui să solicite Bucureştiului clarificări cu privire la intenţia de a oferi la scară largă cetăţenia română cetăţenilor din Republica Moldova care au bunici de naţionalitate română. O coordonare europeană cu privire la impactul unei astfel de decizii majore ar fi necesară.

Intervenţii ale europarlamentarilor români

Adrian Severin (PSE)

"Violenţele din Republica Moldova nu au fost o revoluţie, ci o răscoală având loc într-o atmosferă revoluţionară şi într-o societate divizată. De asemenea, într-o altă interpretare, aceste violenţe au fost provocate şi folosite ca parte a unei strategii de reconfigurare a graniţelor dintre Uniunea Europeană şi Eurasia. De aceea, problema cu care ne confruntăm este o problemă europeană. Nu este vorba nici de o simplă problemă internă, nici de o problemă a unui singur Stat Membru. Totuşi, soluţia la această problemă nu ar trebui să fie riposta, ci multiplicarea eforturilor de angajare a Republicii Moldova pe drumul european. Soluţia nu este nici aceea de a încuraja elitele moldovene să-şi părăsească ţara ca posesori ai unor paşapoarte străine.

În acest scop, trebuie să întărim misiunea UE în Moldova atât în competenţe, cât şi în resurse, să accelerăm negocierile pentru facilitarea obţinerii de vize, să aprofundăm cooperarea în domeniul asigurării ordinii publice şi a respectării drepturilor omului. Trebuie să lucrăm împreună cu autorităţile Republicii Moldova, cu opoziţia şi cu societatea civilă, dar în egală măsură şi cu Rusia, care deţine o importantă prezenţă în regiune.

În final, trebuie să evităm ca aceste evenimente să constituie o scuză pentru aplicarea unei soluţii unilaterale în privinţa Transnistriei.

Victor Boştinaru (PSE)

Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova era previzibil de mult timp. Când spun aceasta, mă refer la faptul că cel puţin în 2008 dialogul UE – Republica Moldova s-a referit la trei mari teme: a) accesul liber al opoziţiei la mass-media publică, refuzat sistematic şi instituţionalizat de regimul Voronin; b) nemodificarea legii alegerilor parlamentare, cerută de Comisia de la Veneţia, dar refuzată brutal de regimul de la Chişinău şi de colaboratorii acestuia; c) implicarea opoziţiei în deciziile majore privind politica ţării mai ales cea de integrare europeană, lucru sistematic refuzat.

Dacă ne uităm că aceste trei teme mari au lipsit sau au fost sistematic refuzate de către interlocutorii de la Chişinău, vom constata că, de fapt, Uniunea Europeană a primit un refuz brutal din partea Moldovei când era vorba de lucruri fundamentale pentru viitorul acestei ţări. Ce s-a întâmplat în ziua alegerilor era doar sfârşitul previzibil al unei istorii de care este cumva culpabilă şi Uniunea Europeană, şi Parlamentul European.

Maria Petre (PPE-DE)

Cu privire la Republica Moldova, avem 3 categorii de probleme, grave toate si de aici putem contura 3 direcţii de acţiune:

- drepturile omului, sute de tineri reţinuţi, abuzaţi, uneori torturaţi;

- libertatea presei - ziarişti intimidaţi, răpiţi de pe strada în plina zi;

- modul de desfăşurare a alegerilor - avem un volum imens de date concrete privind fraudarea.

Va trebui să decidem concret în legătură cu acest subiect. Partidele de opoziţie susţin că frauda a modificat rezultatul cu 10-15%.

Cetăţenii Republicii Moldova se uită încă cu mare speranţă spre deciziile noastre, spre răspunsurile noastre. Este singura lor ieşire din situaţia dramatica, aproape fără precedent în Europa, prin care au fost obligaţi să treacă.

Alexandru Nazare (PPE-DE)

Acum, la Chişinău, ai doar dreptul să taci, să faci ce ţi se spune, să iţi dai impozitele unei elite care nu e responsabilă nimănui, să emigrezi, să te conformezi, şi, eventual, să fii omorât în bătaie. Nu ai dreptul la libera expresie, la asociere, la contestare publică paşnică, şi nici chiar pe cel de a iţi decide singur identitatea.

Aşadar, Domnule comisar Rehn, acestea sunt "premisele stabilizării" Republicii Moldova de care vorbeaţi mai devreme. Republica Moldova a intrat pe un drum la capătul căruia nu poate avea decât, in cel mai fericit caz, soarta Belarusului.

Cu mult timp înainte de alegeri, Partidul Comunist a obţinut şi si-a solidificat un control absolut asupra tuturor canalelor mass-media şi-a loializat structurile administraţiei publice şi le-a transformat în apendice de campanie ale Partidului Comunist. Aceste măsuri au golit de conţinut procesul democratic, şi au forţat un sfert din populaţia ţării să emigreze.

Pe acest fundal, alegerile nu aveau cum să se desfăşoară în afara oricărui dubiu. Singura cale a generaţiei tinere de la Chişinău de a-şi manifesta nemulţumirea a fost protestul. Represiunea violentă de după 5 aprilie s-a transformat astăzi in mijloc permanent de dialog al autorităţilor cu populaţia.

De acum in acolo Uniunea nu îşi poate permite o atitudine indulgentă, ambivalentă faţă de regimul de la Chişinău. De acum încolo tăcerea noastră sau declaraţiile ambivalente înseamnă aprobare şi complicitate la dispreţuirea libertăţilor fundamentale şi a ordinii legale democratice, la crimă, la violente, la represiune, la violurile din aresturile poliţiei, la batjocorirea demnităţii umane în toate înţelesurile sale. Criza de la Chişinău demonstrează încă o dată că trebuie să ne îmbunătăţim metodele de monitorizare şi observare a alegerilor şi să redefinim rolul reprezentantului Uniunii Europene la Chişinău.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Raportul de progres, prezentat de Comisia Europeană

Este partea introductivă a Raportului de progres R. Moldova, prezentat, astăzi, de Comisia Europeană. 

Republica Moldova (denumită în continuare Moldova) şi UE au stabilit relaţii contractuale pentru prima data în anul 1994 prin semnarea unui Acord de Parteneriat şi Cooperare ce a întrat în vigoare în 1998. În baza acestui acord a fost adoptat Planul de Acţiuni UE-Moldova din cadrul PEV pentru o perioadă de trei ani şi a fost extins de comun acord după luna februarie 2008. Până în luna februarie 2008 implementarea acestui plan a fost ghidată şi monitorizată în baza unor instrumente anuale de implementare care stipulează un set de priorităţi anuale şi un orar de implementare în baza priorităţilor convenite în comun de către UE şi Moldova. Primul raport de progres a fost adoptat în luna decembrie 2006, iar al doilea în luna aprilie 2008. De asemenea, fiecare an au fost efectuate evaluări suplimentare atât de UE cât şi de partea moldoveană.

În plus, cooperarea instituţională prin Consiliul de Cooperare UE-Moldova, Comisia de Cooperare UE-Moldova şi patru sub-comitete a permis ambelor părţi să conducă discuţii politice şi sectoriale şi să urmărească cu atenţie implementarea Planului de Acţiuni în cadrul PEV. 

Acest document reprezintă un raport asupra progresului general înregistrat în implementarea Planului de Acţiuni Moldova-UE între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2008 deşi au fost luate în considerare şi evoluţii relevante ce s-au petrecut în afara acestui cadru de timp. Acest documente nu reprezintă o examinare generală a situaţiei economice şi politice din Moldova.

Moldova este un partener care a înregistrat progrese substanţiale în guvernare şi reforme pe parcursul ultimilor ani. În general în perioada de raportare, Moldova a înregistrat progrese în domeniile majoritare din cadrul Planului de Acţiuni PEV. Realizări importante în perioada de raportare sunt progresele în reforma sistemului judiciar, acordul de a publica rapoartele Comisiei Europene pentru Prevenirea Torturii, funcţionarea corectă a preferinţelor comerciale autonome, cooperarea cu Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM), iniţiative în forurile de cooperare regională, precum şi consolidarea cooperării cu UE privind probleme regionale şi internaţionale. Moldova a continuat de asemenea să coopereze cu UE în toate problemele ce ţin de eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, inclusiv prin măsuri de consolidare a încrederii orientate spre dialogul nemijlocit cu populaţia din Transnistria. Economia moldovenească a revenit în forţă după seceta din 2007 în ciuda efectelor negative ale şocurilor externe, inclusiv inundaţiilor mari din vară şi turbulenţelor financiare globale în ultimele luni ale anului.
Cu toate acestea, Moldova a înregistrat doar progrese limitate în implementarea eficace a unui număr de reforme ce reprezintă priorităţi esenţiale în cadrul Planului de Acţiune al PEV. Acestea includ, în special, asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, soluţionarea unor probleme de funcţionare şi reglementare a pieţei şi aplicarea eficientă a strategiilor naţionale în domenii cum ar fi lupta împotriva corupţiei, traficului de droguri şi de fiinţe umane sau în sectoare importante cum ar fi transportul şi energia. Aşa cum se menţionează în ultimul raport, alocarea insuficientă a resurselor, adoptarea cu întârzieri a legislaţiei secundare sau susţinerea politică insuficientă constituie impedimente de durată în implementarea reformelor interne. Mai mult decât atât, au fost înregistrate regrese în domeniul legii electorale în timp ce alegerile generale au fost programate pentru luna aprilie 2009.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Avem un nou Parlament ! Ce facem cu el?

   Pe nimeni nu a surprins decizia Curţii Constituţionale prin care s-a recunoscut legalitatea scrutinului din 5 aprilie şi s-au validat mandatele deputaţilor. Dacă este adevărat ce spunea preşedintele CC, privind nerespectarea termenilor şi a procedurii de către cei care au contestat alegerile, atunci sau juriştii din partidele respective au "uitat" să citească legea sau partidele în cauză NU au dorit să obţină invalidarea alegerilor şi organizarea unor alegeri repetate. Ultima îmi pare o mişcare logică, deoarece eventualele alegeri anticipate le sunt mai favorabile decât cele repetate. De ce? După evenimentele din 7-8 aprilie şi "Atacul asupra Moldovei" difuzat la câteva posturi TV mai des decât spoturile publicitare ale "Colgate" (publicitate mascată), plus comportamentul brownian al Opoziţiei, alegerile repetate ar fi îmbunătăţit rezultatul PCRM (de ce nicio companie sociologică nu a realizat acum niciun sondaj de opinie publică? rezultatele ar fi foarte interesante). Eventualele alegeri repetate (dacă se blochează alegerea preşedintelui ţării, deşi eu sunt sceptic în această privinţă) ar putea avea loc la finele lui august sau începutul lunii septembrie 2009. Până atunci, cu ajutorul UE, ar putea fi obţinută o anumită liberalizare a Companiei "Teleradio-Moldova", impactul asupra opiniei publice a "Atacului asupra Moldovei" se va reduce (timpul stinge anumite emoţii), efectele crizei economice se vor face mult mai resimţite în Moldova (remitenţele au scăzut cu circa 30%, deficitul bugetar este în creştere, veniturile la buget, comparativ cu 2008, sunt în scădere în timp ce presiunea asupra bugetului este în creştere, inclusiv datorită cheltuielilor neplanificate pentru reparaţia clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, tot mai multe firme îşi sistează activitatea, băncile au majorat procentul pentru creditare şi oferă credite din ce în ce mai puţine, vedem dacă vara nu va fi afectată /Doamne Fereşte/ de calamităţi naturale, cu rezultatele nefaste asupra agriculturii/ţăranilor, numărul bursierilor finanţaţi de stat a fost redus cu peste 4%, din cauza crizei economice din statele UE, o parte din gastarbeiterii moldoveni vor reveni acasă etc.), partidele de opoziţie ar putea să pregătească o strategie comună (ceea ce e tot greu de crezut) şi să participe la alegeri într-un număr mai redus, partidele de opoziţie vor reuşi să mai acumuleze nişte bani pentru campania electorală (acum bugetele lor sunt epuizate), vor trage anumite concluzii din greşelile campaniei anterioare etc. Rusia ar putea să-şi revizuiască, deşi nu radical, poziţia faţă de actuala conducere de la Chişinău, deoarece deja există anumite semnale că Moscova nu este foarte mulţumită de autorităţile moldoveneşti. În perioada imediat următoare, partidele de opoziţie ar trebui să insiste asupra elaborării, pe bani UE, a Registrului de Stat "Alegătorul", care va evita votarea repetată în cazul unor eventuale alegeri anticipate, respectiv va diminua fraudele electorale. La fel, este necesară verificarea minuţioasă a listelor electorale, pentru perfecţionarea acestora. 

Alegerile anticipate ar fi un scenariu. Mai există altele două. Primul e ca PCRM să convingă (nu ştiu cum) câţiva deputaţi din opoziţie să-şi dea votul pentru candidatul PCRM la funcţia de preşedinte al RM. În acest caz beneficiari vor fi puţini. Mulţi vor vorbi despre "o nouă trădare" (Iuda, la plural). O altă variantă este cea despre care am scris anterior. Un consens naţional, când întreaga Opoziţie negociază cu Puterea, fiind mediaţi de UE. Atunci societatea poate obţinute anumite cedări din partea Puterii, aşa cum ar fi transformarea TRM în instituţie autentic publică, sistarea acţiunilor de persecutare, stabilitatea cursului de integrare europeană, evitarea semnării unui document care ar legifera prezenţa militară rusă în Transnistria etc. Care variantă va fi?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 22 aprilie 2009

Ziua Europei va fi marcată în Moldova pe 10 mai

Pentru prima dată Delegaţia Comisiei Europene în Moldova invită publicul larg să se alăture celebrării Zilei Europei într-un eveniment de amploare. Ziua Europei, ce va avea loc la 10 mai este o ocazie pentru a aduce valorile europene mai aproape de cetăţenii Republicii Moldova. Festivităţile vor începe la 10 mai curent, la orele 15.00 în Scuarul Operei Naţionale cu un Iarmaroc European în care proiectele finanţate de Uniunea Europeană vor găzdui buticuri şi standuri cu materiale informaţionale pentru a face cunoscută cooperarea dintre Moldova şi Uniunea Europeană, iar la 19.00 va urma un concert deosebit. 

„Dorim ca cetăţenii Republicii Moldova să ştie de ce noi, Delegaţia Comisiei Europene, suntem aici, ce facem şi cum populaţia Moldovei beneficiază de ceea ce facem", explică Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, Cesare De Montis. „Dorim să arătăm publicului larg asistenţa pe care o oferim Republicii Moldova, proiectele concrete finanţate de Uniunea Europeană, scopul acestora şi rezultatele pe care le-am obţinut împreună", a adăugat Ambasadorul. 

În acest scop, circa 30 de buticuri ale diferitor proiecte implementate în Moldova şi finanţate de UE vor fi asamblate în scuarul Operei Naţionale. Reprezentanţii proiectelor vor informa publicul despre activitatea şi rezultatele lor, în special, cum tinerii pot studia în ţările membre ale Uniunii Europene, cum UE ne ajută să promovăm exporturile şi să atragem investiţiile, ce fel de echipament a fost livrat Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi despre alte realizări de maxim interes.

Evenimentul va continua cu un concert ce va uni pe aceeaşi scenă artiştii moldoveni ce ne-au dus vestea în Europa prin concursul de cântec Eurovision: Natalia Barbu şi Geta Burlacu. Alături de ei vor interpreta Sun Stroke Project, Olia Tira şi Alexa. Concertul va finaliza cu recitalurile oferite de Snails şi îndrăgiţii Zdob şi Zdub. 

Pentru prima dată Ziua Europei a fost sărbătorită în Moldova în 2006. În statele membre ale Uniunii Europene Ziua Europei este marcată la 9 mai pentru a comemora Declaraţia lui Robert Schuman care chema Franţa, Germania şi alte state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene. Ziua Europei a devenit unul din simbolurile Uniunii Europene, care alături de steagul, imnul, moto-ul şi valuta unică - euro, identifică entitatea politică a Uniunii Europene.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cifrele CEC după renumărarea voturilor provoacă întrebări

    Am văzut diferenţa de cifre (nu de voturi) prezentată de Comisia Electorală Centrală după renumărarea voturilor şi sunt nedumerit (vedeţi aici aceste cifre). Există o discrepanţă semnificativă între numărul de alegători incluşi în listele electorale (21 600, ceea ce reprezintă circa 1,4% din numărul total de alegători). A mai apărut o diferenţă enormă, de aproape 17 000 de persoane, a celor incluşi în listele suplimentare. Cel mai curios lucru că a apărut şi diferenţă în cifra referitoare la buletinele tipărite, de 2515. La fel de curios este că cifra prezenţei la vot diferă de cea anunţată după scrutinul din 5 aprilie. Iniţial se vorbea de o prezenţă de 59,5%, ulterior cifra oficială a fost de 58,36%, iar ca rezultat al renumărării voturilor, a apărut cifra de 57,54%. Are cineva explicaţii? 

La ora 14.00, astăzi, Curtea Constituţională va începe examinarea rapoartelor privind validarea alegerilor din 5 aprilie, inclusiv a contestaţiilor depuse de către cele trei partide de opoziţie, care solicită invalidarea scrutinului şi organizarea de alegeri repetate. Care credeţi că va fi decizia Curţii Constituţionale? Pe blog am pus, la sondaj, aceiaşi întrebare la care puteţi răspunde cu un singur click. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 17 aprilie 2009

UE ar trebui să fondeze o televiziune publică în R. Moldova

Fără a scoate de pe agenda disuţiilor necesitatea transformării Companiei "Teleradio-Moldova" în una autentic publică (discutăm despre aceasta de mai bine de un deceniu), cred necesar de creat în Moldova o televiziune finanţată de către Comisia Europeană şi care va difuza pe întreg teritoriul ţării. Această idee am expus-o în vara lui 2008 în timpul unei întâlniri informale cu reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău. 

  Raţiunea apariţiei acestui post de televiziune, plătit din bani europeni. 

   Toate rapoartele de monitorizare a Companiei TRM arată că aceasta reflectă evenimentele politice în mod părtinitor şi nu respectă cerinţele unei instituţii publice a audiovizualului. Potrivit sondajelor de opinie publică, moldovenii se informează de le TV, ca primă sursă, în proporţie de peste 70%, ceea ce demonstrează importanţa acesteia pentru formarea opiniei publice. Una din condiţiile de bază pentru societăţile democratice este necesitatea existenţei spaţiului public, care, în prezent, este slab dezvoltat în R. Moldova. Un post TV public (nu grimasa acestuia) cu acoperire naţională şi cu un rating înalt ar contribui esenţial la dezvoltarea acestui spaţiu public inerent democraţiilor. 

   Opţiunea de integrare europeană a R. Moldova este susţinută, potrivit sondajelor, de circa 2/3 din populaţia ţării, ei opunându-se doar circa 10% din cetăţeni. Integrarea europeană este declarată ca "vector ireversibil şi obiectiv strategic" şi de către actuala conducere a ţării, iar la nivelul principalelor partide politice există un consens în acest sens. Deci, interesul moldovenilor se întreaptă spre UE, care, pe lângă faptul că îl privim ca pe un "Eldorado", este, mai întâi de toate, un spaţiu de valori. Una dintre valorile comunitare şi a lumii libere este presa echidistantă maximum posibil (zisă şi independentă sau liberă). UE poate în felul acesta să contribuie la realizarea practică a unei valori, prin finanţarea unui post TV cu acoperire naţională, care să fie exemplu de audiovizual public. 

   Pentru că suntem orientaţi majoritar spre UE, anume Bruxelles-ul poate convinge autorităţile moldoveneşti să acorde o licenţă de emisie naţională pentru acest post de televiziune, care va emite inclusiv pentru regiunea transnistreană a R. Moldova. În toamna lui 2007, preşedintele Vladimir Voronin, în măsurile de încredere privind reglementarea transnistreană, a propus şi crearea unui post TV şi a unui post de radio, finanţate din exterior, care să emită pe ambele maluri ale Nistrului. Se poate de utilizat acest argument pentru obţinerea licenţei de emisie. 

   Doar cu bani din partea Comisiei Europene poate fi creat un post TV care să demonstreze echidistanţă, pluralism şi profesionalism în ceea ce face, fără a fi acuzat că în spatele acestuia stau forţe politice sau grupuri de interese economico-mafiote. 

   Doar un post TV public bine înzestrat tehnic şi cu o echipă de profesionişti poate face audienţă şi chiar concurenţă televiziunilor străine, care sunt retransmise pe teritoriul R. Moldova. 

   Costurile şi cum poate fi realizat acest proiect?

   Dotarea tehnică (inclusiv cu cel puţin un car mobil pentru transmisiuni în direct) şi logistică a unui post TV de calitate, plus instruierea personalului, pentru lansarea acestuia, ar costa circa 3 milioane de Euro. Bugetul anual de activitate al acestuia ar fi la fel în jur de 3 milioane de euro, dintre care în primul an de activitate jumătate de milion poate să-l obţină din publicitate proprie, iar în anii următori bugetul din publicitate să crească, iar finanţarea din partea UE să se reducă. Acest proiect, cu finanţare asigurată de către Comisia Europeană, poate fi lansat pentru o perioadă de 5 ani, cu eventualitatea prelungirii lui. Prin urmare, bugetul total (cel asigurat de UE) pentru aceşti 5 ani ar fi estimativ de circa 13 milioane de euro. În comparaţie cu cele 3 milioane de Euro acordate de Comisia Europeană pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie în R. Moldova (care s-au consumat nu ştiu cum şi nu ştiu cu ce efect), fiţi de acord, pentru o astfel de cauză nobilă, 13 milioane nu e atât de mult. În schimb, se va obţine în sfârşit cel puţin o televiziune publică cu acoperire naţională, care "va da lecţii" şi TRM (eventual, va fi impusă să se perfecţioneze pentru a face faţă concurenţei). 

    Licenţa de emisie poate fi obţinută de către un ONG creat special în acest sens (sunt categoric împotriva implicării în acest proiect, în vederea gestionării lui, a actualelor ONG-uri media) sau (trebuie de precizat specificul juridic) de către Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău. Cea din urmă trebuie să anunţe un concurs public de selectare a echipei de jurnalişti şi tehnicieni care să lucreze la noul post TV, iar cei selectaţi să participe la câteva seminare de instruire.

 Postul TV respectiv trebuie să posede un cod deontologic, obligatoriu pentru întreaga echipă redacţională, document ce va fi semnat de fiecare angajat odată cu semnarea contractului de muncă. Încălcarea acestuia urmează să atragă după sine rezilierea contractului de muncă (ultimul conţinând şi o clauză privind obligativitatae respectării Codului deontologic).

   Pentru a reduce din costurile acestui post TV, la prima etapă (primii 2-3 ani) se poate de apelat la un "canal suport" pentru orele 10.00-17-00. Acest post suport trebuie să fie Euronews (varianta de limbă rusă, deoarece majoritatea populaţiei cunoaşte rusa), plătit şi el din bugetul UE. 

   Rezultatele obţinute.

   Lansarea acestui post TV public cu acoperire naţională va reprezenta, mai întâi de toate, o sursă alternativă de informaţii pentru teritoriile în care emit pe frecvenţe de stat doar cele trei posturi (Moldova 1, PRIME, 2PLUS). Concurenţa va contribui la dezvoltarea pieţii audiovizualului. Canalul TV plătit de UE va servi drept exemplu pentru postul public de televiziune Moldova 1 şi, prin forţa exemplului, poate contribui la perfecţionarea acestuia. Sursa alternativă de informaţie, precum şi prezentarea tabloului complex al evenimentelor, proceselor etc. din societatea moldovenească (emisiuni de dezbateri cu participanţi diferiţi, prezentarea în ştiri, fără comentarii, a opiniilor tuturor părţilor, verificarea informaţiei din cel puţin 2-3 surse) va duce la dezvoltarea spaţiului public de care avem atât de mult nevoie. 

   Riscuri.

   Deocamdată nu ştiu dacă există un mecanism juridic prin care UE ar înfiinţa şi finanţa acest post TV. Un alt risc ar fi refuzul de a acorda licenţă de emisie pe frecvenţa a 4-a de stat ori mai multe frecvenţe de emisie pentru a acoperi întreg teritoriul ţării. Lipsa de echidistanţă a echipei de jurnalişti, care, într-un mod ascuns, vor încerca să influenţeze opinia publică într-un anumit fel. 

PS Cine susţine această idee, poate să o dezvolte pe blogul său. Acum am aflat că o încercare de acest fel a fost în Belarus, deci UE dacă doreşte poate să realizeze. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 16 aprilie 2009

Haz de nececaz ! Directorul biroului NDI de la Chişinău rămâne în Moldova

Procuratura a contestat cu recurs decizia Judecătoriei raionului Grigoriopol privind expulzarea lui Aleksejs Gregorjevs, directorul reprezentanței Institutului Național pentru Democrație din Statele Unite la Chișinău ca fiind neintemeiată.
Amintim că, la 15 aprilie Judecătoria raionului Grigoriopol a decis expulzarea cetățeanului leton Aleksejs Gregorjevs, care a încălcat termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova. 
Astăzi, Curtea de Apel a admis recursul procurorului şi a dispus anularea deciziei din 15 aprilie cu încetarea procedurii administrative în privinţa acestuia. 
 Sursa: comunicat Procuratura Generală

Cuvintele subliniate (judecătoria rnlui Grigoriopol) scoate în vileag o nedumerire foarte mare. Judecătoria din Grigoriopol, aflată în stânga Nistrului, NU se subordonează Chişinăului şi nu are nicio legătură de drept cu instituţiile constituţionale ale R. Moldova. Pe 15 aprilie, hotărârea privind expulzarea directorului NDI a fost luată de judecătoria sectorului Centru, m. Chişinău (vedeţi aici). Cum a ajuns judecătoria din Grigoriopol în acest comunicat, rămâne o enigmă . 

Am aflat că cică în 1992, la fel ca şi Universitatea din Tiraspol, judecătoria din Grigoriopol a fost "evacuată la Chişinău". Şi noi aflăm aceasta acum :) Cineva încearcă să se spele pe mâini. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

UE îndeamnă partidele parlamentare să edifice o "împăcare naţională"

Liderii celor patru partide, care au trecut în parlament după alegerile din 5 aprilie, trebuie să lucreze asupra împăcării naţionale. Despre aceasta a declarat miercuri pentru jurnalişti Reprezentantul Special Uniunii Europene, Kalman Mizsei. Mizsei a spus că liderii celor patru partide (Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Alianţa "Moldova Noastră") trebuie să formeze organele de lucru ale parlamentului, să aprobe guvernul şi să se gîndească la ceea ce vor face în continuare cu ţara. Potrivit lui, la moment este foarte important ca aceşti politicieni să înceteze să folosească "limbajul necorect" în caracterizarea reciprocă. Mizsei a spus că comunitatea internaţională, în general, şi Uniunea Europeană, în special, vor face tot posibilul pentru ca Moldova să revină la viaţa normală. "În Moldova vor fi păstrate bazele democraţiei, pe care se fundamentează libertatea presei", a spus oficialul, menţionînd că UE face tot posibilul ca să împace participanţii în situaţia de conflict. Potrivit lui Mizsei, liderii partidelor trebuie să creeze parlamentul în baza rezultatelor alegerilor din 5 aprilie şi să creeze condiţii de lucru pentru principalele instituţii de stat. 
"Acest lucru este important pentru Moldova din punct de vedere al crizei economice mondiale, care afectează economia ei", a menţionat Mizsei, subliniind importanţa faptului ca poporul moldovenesc să accepte ieşirea din această situaţie în care s-a aflat după alegerile din 5 aprilie.

Mizsei a dat de înţeles că oficiul UE de la Chişinău condus de el activează pe direcţia ca între părţile de conflict să înceapă un dialog politic constructiv, al cărui scop este ieşirea din situaţia creată.

"Credem că liderii partidelor au toate temeiurile şi posibilităţile pentru a ajunge la o înţelegere. Noi putem să-i ajutăm şi să-i susţinem", a spus reprezentantul UE.

La întrebarea în ce trebuie să constea această înţelegere, Mizsei a răspuns: "În smerenia părţilor". El a dat de înţeles că alegerile anticipate ar avea un efect negativ în planul în care noul guvern nu va putea încă o perioadă de timp să înceapă lucrul, luînd în considerare şi criza mondială care afectează economia Moldovei.

Mizsei a recunoscut că în cultura politică moldovenească există situaţia de conflict, însă consideră că aici neapărat trebuie să se găsească loc şi pentru împăcare în interesele statului. "Dacă cineva a pierdut alegerile, aceasta încă nu înseamnă că a pierdut totul", a menţionat Mizsei, subliniind importanţa faptului că pe viitor opoziţia să fie ascultată.

Oficialul spune că în asemenea situaţii trebuie să se dea dovadă de înţelepciune şi de a merge pe calea împăcării naţionale. "Trebuie să fim înţelepţi şi să ne gîndim la viitor, la ceea ce este înainte, nu în urmă", spune Mizsei. Referindu-se la problema primului pas pe calea împăcării, Mizsei a dat de înţeles că acesta va fi făcut din afară. El nu a spus nimic concret în acest sens, presupunînd că deja în zilele apropiate ar putea avea loc întrevederea părţilor aflate în conflict, cu participarea oaspeţilor internaţionali de sus. "Şi primul pas în acest sens a fost făcut deja", a spus Mizsei, precizînd că a fost făcut în cadrul participării şi colaborării active a oficiului reprezentantului oficial al UE în Moldova.

Sursa: Infotag

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 15 aprilie 2009

UE este gata să medieze negocierea privind "concilierea naţională" în R. Moldova

Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin şi Înaltul Reprezentant al UE în Moldova, Kalman Mizsei, au convenit asupra iniţierii unor acţiuni de conciliere naţională, de natură să unească întreaga societate. Discuţiile asupra evoluţiei evenimentelor din R. Moldova în contextul manifestaţiilor de protest din 6 şi 7 aprilie au avut loc, miercuri, în cadrul întrevederii dintre şeful statului şi Kalman Mizsei.

Sursa: comunicat de presă al Preşedinţiei

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 14 aprilie 2009

Şeful biroului din Moldova al National Democratic Institute a fost reţinut UPDATE 17.25

Şeful biroului din Chişinău al National Democratic Institute (NDI) Alex Grigorievs (lituanian), a fost reţinut astăzi de forţele de ordine ale R. Moldova. Deocamdată nu cunosc motivul reţinerii, dar se pare are legătură cu declaraţiile recente ale lui Vladimir Voronin privind implicarea unor sârbi în evenimentele din 7 aprilie. Sârbii despre care vorbeau Voronin sunt angajaţi ai NDI, organizaţie americană suspectată că ar fi organizat mai multe "revoluţii colorate". Citiţi aici un material apărut astăzi în publicaţia românească Azi, cu referire la un comentariu al Centrului analitic Stratfor, referitor la situaţia din R. Moldova şi posibile conexiuni cu NDI. 

Tot astăzi a fost supus controlului şi reprezentanţii Institutului Republican Internaţional (o altă organizaţie americană) de la Chişinău. Cei de la migraţie au verificat dacă documentele angajaţilor IRI sunt în regulă. 

UPDATE 17.25 Alex Grigorievs se află acum în faţa instanţei de judecată şi cel mai proabil va fi expulzat din R. Moldova, unde lucrează al cincilea an. NDI în activitatea sa oferă consultaţii tuturor partidelor. Prezenţa în biroul de la Chişinău a unor sârbi a provocat suspiciuni privind implicarea acestora în "pregătirea opoziţiei pentru revoluţii colorate", Serbia fiind statul european care a dat start acestor acţiuni (în 200). 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Avem nevoie de un consens naţional ! UPDATE 10.55

   Suntem la marginea unei prăpastii şi e timpul să construim o punte sigură pentru a nu cădea cu toţii în acest hău. Spuneam anterior că societatea moldovenească este foarte polarizată, dar aceasta până la evenimentele din post-electorale. Acum e şi mai rău. Societatea noastră este radicalizată, oamenii sunt pe baricade şi sunt foarte agresivi unul faţă de altul. Toate acestea se întâmplă chiar în Postul Mare, când, în mod firesc, ar trebui să fim cel mai blajini, să iertăm greşelile altora.

  Pentru a restabili echilibrul şi pacea socială cred că este necesar un consens naţional, despre care ieri a vorbit şi consilierul municipal al AMN, Oleg Cernei. Eu am vorbit despre necesitatea stabilirii acestui consens naţional încă în luna decembrie 2008, anticipând anumite rezultatele ale parlamentarelor, iar ideea respectivă acum este mai mult decât necesară. Am repetat ideea dată şi la conferinţa de presă a liderului PLD Vlad Filat pe 6 aprilie, când l-am întrebat dacă formaţiunea sa ar participa într-o guvernare "anti-criză" sau "de salvare naţională", formată din toate partidele parlamentare. Mulţi din cei prezenţi la conferinţa de presă au zâmbit. Dar alte soluţii practice nu văd. Trebuie să gândim acum la rece pentru a găsi căi de calmare a spiritelor în societate or cetăţenii noştri vor continua să se urască unii pe alţii. Mai mult, efectele acestei stări de beligeranţă sunt accentuate de criza economică ce afectează tot mai mult şi R. Moldova, pe noi toţi. Iar problemele pot fi depăşite doar cu efort comun şi conjugat. 

   Care ar fi primii paşi concreţi? Atât opoziţia cât şi puterea au făcut apel la UE să intervină în aplanarea situaţiei din RM. Acum UE are toate şansele să-şi demonstreze capacitatea de bun vecin, exemplu de empatie şi toleranţă, precum şi abilităţi de negociere. Cu medierea UE puterea şi opoziţia trebuie să se aşeze la masa de negocieri, fără acuzaţii reciproce şi cu propuneri de depăşire a situaţiei de impas. Un subiect al negocierilor poate fi alegerea preşedintelui ţării (PCRM are 60 de mandate şi nu poate alege singur şeful statului). Un alt subiect este situaţia persoanelor reţinute, care trebuie clarificată în conformitate cu norma şi spiritul legii.  Alt punct al negocierilor este renunţarea la propaganda agresivă (din ambele tabere). Un punct important ar fi negocierea unui guvern de coaliţie naţională (deşi sună fantastic, dar Germania 3 ani în urmă ne-a demonstrat că este posibil). Din guvern pot face parte persoane profesioniste, tehnocraţi şi nu membri de partid. Subiect pentru discuţie trebuie să mai fie scoaterea de sub controlul puterii a companiei publice Teleradio-Moldova. 

Am plasat un sondaj pe blog în care vă îndemn să vă expuneţi vizavi de necesitatea constituirii acestui consens naţional. 

UPDATE 10.55  Nicu Popescu, consultant la European Council on Foreign Relations din Londra, susţine aceiaşi idee într-un interviu pentru Europa Liberă (vedeţi aici). 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 13 aprilie 2009

Parteneriatul Estic - în UE prin munţii Ararat?

  Moldova este în uşoară derută în legătură cu Parteneriatul Estic. Nu este clar cum ne integrăm în UE, prin Balcanii Occidentali sau prin munţii Ararat (Caucaz). Astfel de declaraţii a făcut ministrul de Externe al R. Moldova, Andrei Stratan pentru câţiva jurnalişti străini, în contextul subiectului Parteneriatul Estic. 

Mai jos prezint un comentariu referitor la Parteneriatul Estic, scris cu circa 2 săptămâni în urmă şi care a apărut pe pagina ADEPT-ului (vedeţi aici).

În cadrul sesiunii Consiliului European din 20 martie 2009, şefii de stat şi guvern ai Uniunii Europene (UE) au aprobat propunerea Comisiei Europene privind Parteneriatul Estic, o iniţiativă polono-suedeză. Parteneriatul Estic este parte a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) şi implică, pe lângă statele-membre ale UE, şase ţări din vecinătatea estică a comunităţii: Ucraina, R. Moldova, Belarus, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia. Bugetul acestui instrument de cooperare regională va fi de 600 milioane Euro, pentru perioada 2007–2013. Lansarea oficială a Parteneriatului Estic va avea loc pe 7 mai, la Bruxelles, unde au fost invitaţi să participe liderii tuturor statelor incluse în respectiva structură. Astfel, ideea polono-suedeză se materializează la mai puţin de un an de la înaintarea acesteia (mai 2008), ceea ce pentru notoria maşinărie birocratică europeană poate fi apreciat drept un adevărat succes.

Care este esenţa acestei iniţiative şi ce aduce ea nou în cadrul PEV? Este Parteneriatul Estic o piedică în calea aderării R. Moldova la UE sau reprezintă, mai degrabă, o oportunitate? Care sunt beneficiile pe care ţara noastră le poate obţine în cadrul aranjamentului dat? Iată doar câteva întrebări la care urmează să dăm răspuns.

Scurt istoric al Parteneriatului Estic

Aşa cum s-a menţionat mai sus, Suedia şi Polonia au propus la 23 mai 2008 crearea unui Parteneriat Estic între cele 27 de state membre ale UE şi şase state din Europa de Est. Esenţa iniţiativei este de a consolida relaţiile cu vecinii din Europa de Est, în raport cu cei din zona mediteraneană. Potrivit art. 49 al Tratatului privind UE, orice stat european care respectă principiile comunităţii poate solicita să devină stat membru al Uniunii. În felul acesta, spre deosebire de vecinii sudici (din bazinul Mediteranian), statele est-europene, cel puţin teoretic, au şanse de a adera la UE. Prin urmare, consideră autorii iniţiativei, aceste ţări trebuie să primească un tratament diferit din partea UE în cadrul PEV.

Deşi în calitate de autori ai Concepţiei Parteneriatului Estic sunt doar Polonia şi Suedia, proiectul în cauză a fost susţinut pe diverse căi şi de către Ţările Baltice, Ungaria, dar şi de către Germania, locomotiva economică a Europei. O reacţie negativă la această iniţiativă au avut doar România şi Bulgaria[1], care mizau pe un alt proiect propus de către aceste state pentru spaţiul sud-estic – Sinergia Mării Negre. Ulterior, poziţia ţărilor date s-a schimbat, ele devenind susţinătoare ale Parteneriatului Estic.

La o lună de la lansarea propunerii privind Concepţia Parteneriatului Estic, pe 20 iunie 2008, liderii UE, reuniţi în cadrul Consiliul European, au salutat iniţiativa polono-suedeză şi au chemat Comisia Europeană să propună modalităţi concrete de implementare a respectivei iniţiative în primăvara anului 2009[2]. Războiul ruso-georgian din august 2008 a sporit atenţia UE faţă de vecinătatea estică şi a catalizat procesul de elaborare a Concepţiei Parteneriatului Estic. Drept urmare, la 3 decembrie 2008, Comisia Europeană a transmis statelor membre ale UE şi Parlamentului European viziunea sa cu privire la Parteneriatul Estic[3]. Cu această ocazie, Comisarului european pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate, Benita Ferrero Waldner a declarat că acest instrument acordă posibilitatea unor state est-europene, care deja sunt pregătite, să obţine statut de asociat la UE[4]. La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a declarat că Parteneriatului Estic este un instrument de asociere politică şi integrare economică.

La 14 ianuarie 2009, premierul ceh, Mirek Topolanek, a prezentat în faţa Parlamentului European priorităţile preşedinţiei cehe a UE. Potrivit acestuia, prioritatea preşedinţiei cehe va continua să fie Parteneriatul Estic. La 18 februarie 2009, Parlamentul European a aprobat rezoluţia referitoare la raportul anual al Consiliului privind aspectele principale ale politicii externe şi de securitate comune (PESC) în 2007, în care se vorbeşte despre "necesitatea unei prezenţe mai puternice a UE în vecinătatea estică". La dezbaterea acestui document, eurodeputatul român Alexandru Nazare a subliniat că Parteneriatul Estic este un stimulent binevenit pentru ţările participante, care vor dori să candideze la statutul de stat membru al Uniunii Europene, precum Republica Moldova[5]. Deputaţii europeni au sprijinit propunerea Comisiei Europene potrivit căreia noile relaţii cu ţările din cadrul Parteneriatului Estic ar trebui să se clădească pe baza unor acorduri de asociere specifice fiecărei ţări, ceea ce ar constitui un răspuns mai adecvat la aspiraţiile partenerilor privind o relaţie mai strânsă[6].

La şedinţa din 23 februarie a Consiliului UE la nivel de miniştri de externe s-a discutat despre începerea lucrului asupra iniţiativei Parteneriatului Estic în baza documentelor preşedinţiei cehe a UE. Consiliul a subliniat că au mai rămas un şir de chestiuni, în special ce ţin de liberalizarea regimului de vize, stabilirea unui echilibru între Parteneriatul Estic şi iniţiativa Sinergiei la Marea Neagră, participarea unor state terţe (Rusia şi Turcia au fost invitate în calitate de observatori la Parteneriatul Estic) şi finanţarea, care urmează să mai fie examinate[7]. Următorul pas a fost aprobarea, pe 20 martie, de către Consiliul UE la nivel de lideri de stat ai UE, a Parteneriatului Estic.

Premisele apariţiei Parteneriatului Estic

Concepţia Parteneriatului Estic a fost lansată pe un teren deja pregătit pentru schimbări în relaţiile dintre UE şi vecinii din est. Mai întâi trebuie să precizăm că Parteneriatul Estic este parte componentă a PEV. Politica de vecinătate a fost lansată în 2004, pentru a încuraja bunele relaţii dintre UE extinsă şi ţările vecine, fără a le oferi celor din urmă perspectivă de aderare la UE. În conformitate cu strategia de securitate europeană, această politică a fost elaborată pentru a asigura prosperitatea, stabilitatea şi securitatea tuturor părţilor implicate. Din PEV fac parte 15 state şi Autoritatea Palestiniană, inclusiv 6 din Estul Europei, care acum se regăsesc în Parteneriatul Estic.

Printre beneficiile oferite de PEV se numără cele ce ţin de dezvoltarea economică şi socială precum şi obţinerea posibilităţii de acces pe piaţa internă şi integrarea în cadrul altor alte politici europene:
Educaţia, pregătirea profesională şi tineretul;
Cercetarea;
Probleme de mediu;
Cultura;
Politica audio-vizualului etc.

Începând cu 2005, statele din PEV au încheiat Planuri de Acţiuni individuale cu UE, R. Moldova fiind prima ţară care a semnat, pe 22 februarie al acelui an, documentul în cauză. Aceste documente politice stabilesc programul, obiectivele strategice şi priorităţile relaţiilor dintre UE şi statele din PEV, fiind prevăzute pentru trei ani.

În 2006 Germania a început discuţiile informale despre o reformare a PEV, pentru a avantaja prin diferenţiere statele est europene faţă de cele mediteraneene[8]. PEV reformulată a fost numită "PEV+", semnul "plus" semnificând "ceva mai mult" decât oferă Politică de vecinătate. Discuţiile despre PEV + au ieşuat foarte repede, cum a explicat deputatul Bundestagului german Rainder Steenblock, "datorită împotrivirii unor state din bazinul Mediteranean"[9].

Pe 11 aprilie 2007, Comisia Europeană a prezentat o nouă iniţiativă de cooperare a UE pentru regiunea Mării Negre în cadrul PEV. "Sinergia Mării Negre", idee româno-bulgară, susţinută puternic de Germania, are ca obiectiv dezvoltarea cooperării în cadrul regiunii Mării Negre, precum şi între această regiune şi UE. Împreună cu politicile bilaterale ale UE faţă de ţările din regiune stabilite în PEV, cu procesul de pre-aderare cu Turcia, precum şi cu parteneriatul strategic cu Rusia, "Sinergia Mării Negre" urmează să completeze eforturile realizate de UE pentru promovarea stabilităţii şi a reformelor în ţările din jurul Mării Negre. Din acest proiect fac parte şase state riverane la Marea Neagră (România, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Turcia şi Georgia), cât şi alte state care au o strânsă legătură cu regiunea (R. Moldova, Grecia, Armenia, Azerbaidjan). "Sinergia Mării Negre" se va sprijini pe programe sectoriale şi iniţiative comunitare în domenii ca: buna guvernare, circulaţia persoanelor şi securitate, energie, transporturi, mediu, politica maritimă, pescuit, comerţ, cercetare, educaţie, ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, ştiinţă şi tehnologie.

În primăvara lui 2008 oficialităţi germane au pornit din nou discuţii despre o nouă formă de relaţii cu vecinii din est. Astfel, la jumătatea lunii aprilie 2008, vicepreşedintele Uniunii Democrat-Creştine din Parlamentul European, Ingo Friedrich, membru al prezidiului PE, a propus crearea unei Uniunii a Europei de Est, în care să intre R. Moldova, Ucraina şi unele state din Caucaz, care merg pe calea aderării la UE. Deputatul german pleda pentru "o a treia cale, între calitatea de membru şi ne-membru în UE, între statele din interiorul UE şi din afara frontierelor". Câteva zile mai târziu, Elmar Brok, membru al Comitetului pentru relaţii externe a Parlamentului European, a anunţat despre faptul că UE gândeşte o nouă strategie pentru vecinii din Est, care ar prevede ceva între calitatea de membru al UE şi simplu vecin. El a spus că se va vorbi deja despre "vecinii europeni şi nu despre vecinii Europei". Peste aproximativ o lună a fost propusă Concepţia Parteneriatului Estic.

Stăruinţa cu care Germania promova ideea unei cooperări mai strânse în Estul Europei i-a făcut pe unii observatori să spună că acesta este răspunsul Berlinului la insistenţa unui grup de state sudice, în frunte cu Franţa, de a promova Uniunea Mediteraniană, care prevede o colaborare mai strânsă între UE şi vecinii ei din sud (foste colonii franceze). După aproximativ un deceniu de discuţii despre necesitatea creării Uniunii Mediteraniene, aceasta a fost lansată în iulie 2008.

Esenţa Parteneriatului Estic

Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor relaţii aprofundate între UE şi cele şase state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, având la bază o abordare individuală. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare la UE. Parteneriatul Estic prevede instaurarea unei zone comerciale cu adevărat libere şi coprehensibile, precum şi îndepărtarea treptată a tuturor obstacolelor din calea liberei circulaţii a persoanelor (incluzând, în cele din urmă, eliminarea vizelor) şi cooperarea în privinţa tuturor aspectelor securităţii, în special a securităţii energetice[10]. Structura operaţională a viitorului cadru multilateral al Parteneriatului Estic va fi ierarhizată în patru trepte: 1) reuniuni bianuale la nivel de şefi de stat şi de guvern; 2) reuniuni anuale la nivel de miniştri de Externe ai UE şi partenerii din Europa de Est care vor evalua progresele Parteneriatului Estic şi vor trasa noi obiective; 3) reuniuni la nivel de înalţi funcţionari ce se vor organiza pe patru platforme tematice de cooperare, şi anume: democraţia, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea energetică; contactele inter-umane; 4) reuniuni la nivel de experţi care, de asemenea, se vor întruni pe cele patru platforme tematice menţionate mai sus.

Poziţia ambiguă a Moldovei

Chişinăul a ezitat mult timp să se pronunţe pe marginea Concepţiei Parteneriatului Estic, dând de înţeles, pe canale neoficiale, că este nemulţumit de esenţa acestuia. Motivul principal este lipsa din acest instrument de cooperare regională a unei perspective clare de integrare în UE. Cea mai clară poziţie exprimată de către autorităţile moldoveneşti vizavi de iniţiativa polono-suedeză este cea a preşedintelui ţării, Vladimir Voronin, care, într-un interviu pentru publicaţia rusă "Kommersant", la 27 februarie 2009, a declarat că Parteneriatul Estic "este similar unui CSI-2". Şeful statului s-a întrebat retoric "la ce bun ne trebuie să mai creăm un CSI sub controlul UE?", adăugând că acesta "seamănă cu un cerc în jurul Rusiei". Voronin a explicat nemulţumirea lui faţă de Parteneriatul Estic prin faptul că R. Moldova este cu mult înaintea statelor caucaziene în procesul de integrare europeană.

Nemulţumirea exprimată de preşedintele moldovean la aproape un an de la apariţia acestei iniţiative repetă, în anumită măsură, reacţia rezervată a autorităţilor de la Kiev, expusă în 2008. Fără a aduce critici deschise Parteneriatului Estic, Ministerul de Externe al Ucrainei a subliniat, într-un comentariu din 26 mai 2008, că această concepţie trebuie să prevadă perspectiva clară de aderare la UE a statelor din estul continentului. În iulie 2008, iniţiativa polono-suedeză a fost comentată negativ de către ex-ministrul ucrainean de externe, Boris Tarasiuk, şef al Comitetului Radei Supreme pe probleme de integrare europeană. Acesta a declarat că "orice proiecte noi, care nu aduc Ucrainei perspectiva aderării la UE, nu pot fi privite drept prioritare". Spre deosebire de R. Moldova, Ucraina are mai multe motive să nu fie mulţumită de Parteneriatul Estic. Această ţară este în etapa finală de negociere a noului acord juridic cu UE, urmând să semneze, în a doua jumătate a anului curent, Acordul de Asociere. Negocierile pe marginea acestui document durează de mai bine de doi ani. În rezultatul tratativelor dintre Kiev şi Bruxelles, Ucraina a obţinut deja practic, pentru noul document, tot ce oferă în prezent Parteneriatul Estic: semnarea în timpul apropiat a unui Acord de Liber Schimb; a început deja negocierile privind simplificarea regimului de vize cu UE până la anularea acestuia (Kievul speră că UE va anula vizele pentru ucraineni până în 2012); lărgirea cooperării în vederea asigurării securităţii energetice etc. Amintim că în cazul R. Moldova Comisia Europeană deocamdată nu a definitivat nici mandatul de începere a negocierilor privind noul acord juridic RM-UE. La fel, Ucraina a avansat mai mult şi la capitolul reforme democratice în raport cu R. Moldova.

Tactică aplicată de Ucraina ar fi recomandabilă şi R. Moldova. Kievul nu atacă frontal Parteneriatul Estic, pentru că o atare atitudine provoacă, în cel mai bun caz, nedumerire europenilor. Ucrainenii încearcă să aducă un plus de valoare acestei iniţiative, pedalând pe ideea necesităţii stabilirii unei perspective europene pentru statele est-europene care îndeplinesc condiţiile de aderare la UE. De exemplu, pe 25 martie 2009, preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenco a declarat că Parteneriatul Estic nu reprezintă o alternativă pentru tendinţa de integrare europeană a Ucrainei. El a precizat că aşteptările Kievului privind integrarea europeană urmează să se materializeze în Acordul de Asociere.

Atuurile şi neajunsurile Parteneriatului Estic pentru Moldova

Partea negativă a acestei iniţiative e că proiectul nu prevede acordarea unei perspective clare de aderare la UE pentru cele 6 state din estul Europei asupra căreia insistă Chişinăul, Kievul şi Tbilisi. Nu ne poate bucura nici faptul că suntem incluşi în acelaşi "pachet" cu statele din Caucaz, în special Azerbaidjan şi Armenia, dar şi alături de Belarus. R. Moldova, alături de Ucraina, sunt mai avansate pe calea integrării europene în raport cu Azerbaidjan şi Armenia, dar şi faţă de Georgia, iar Belarus nici nu-şi propune drept scop aderarea la UE. Cu toate acestea, Bruxelles-ul vorbeşte despre relaţii personalizate cu statele care vor face parte din Parteneriatul Estic, astfel ca fiecare să poată lua de la acest proiect "ce doreşte şi cât poate". Prin urmare, apropierea de UE depinde, în cea mai mare măsură, de calitatea şi viteza reformelor implementate de R. Moldova.

Parteneriatul Estic are un şir de avantaje, de care Moldova ar trebui să beneficieze. Lansarea Parteneriatului Estic în primăvara curentă va cataliza procesul de negocieri privind noul cadru juridic dinte RM-UE. Avem şanse ca până în 2010 să semnăm un Acord de Asociere cu UE. Graţie Parteneriatului Estic, Moldova are siguranţa că într-o perspectivă medie sau îndepărtată va avea un Acord de Liber schimb aprofundat şi coprehensibil cu UE, un regim de vize şi mai facilitar sau chiar abolirea acestuia. În felul acesta, Moldova va avea acces practic la toate cele 4 libertăţi care stau la baza UE: libertatea de deplasare a mărfurilor, a capitalului, serviciilor şi persoanelor.

La fel, în cadrul Parteneriatului Estic vom putea beneficia de diferite proiecte finanţate de UE, inclusiv ce ţin de infrastructură, securitate energetică, educaţie etc. Până în 2020, UE va ridica cheltuielile sale per capita în regiunea noastră de la 6 euro la 20 euro. Această schimbare va costa UE aproximativ 2,1 mlrd. euro. Între timp, până în 2013, când va fi adoptat noul buget comunitar, UE va aloca partenerilor săi din Est noi fonduri în sumă de 350 mln. euro, iar alte 250 mln. vor fi reorientate spre implementarea proiectelor regionale din cadrul dimensiunii multilaterale a Parteneriatului Estic[11]. Amintim că aceste state beneficiază de finanţare din partea UE şi în cadrul PEV. Bugetul total al PEV pentru perioada bugetară a UE 2007–2013 constituie 12 miliarde Euro.

Prin urmare, este necesar să folosim toate oportunităţile pe care le oferă Parteneriatul Estic pentru a avea o apropiere graduală de UE, de asemenea, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor noştri, a continua procesul de reforme democratice nu doar în vorbe, ci şi în fapte. Parteneriatul Estic nu prevede perspectiva de aderare la UE, dar nici nu interzice acest lucru statelor care aspiră la integrare, iar noi trebuie să fim pregătiţi pentru momentul când poarta Marii Familii Europene se va deschide şi pentru R. Moldova.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 9 aprilie 2009

Cine a provocat acţiunile de vandalism?

   Pe Internet circulă o înregistrare video şi o fotografie care ar proba implicarea poliţiei în acţiunile din 7 aprilie. Aici vedeţi o poză cu arborarea dreptului UE şi al României pe Parlament, în care apare şi cascata unui poliţist. Iar aici este o înregistrare video cum nişte poliţişti fărâmă un gard de piatră, pregătind bolovani, care se presupune că ar fi folosiţi pentru atacarea Preşedinţiei. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Opoziţia a primit o şansă pentru a-şi testa sinceritatea şi fermitatea. UPDATE 10.40

Opoziţia a primit o şansă de a-şi impune în mod legal punctul de vedere, obţinând alegeri noi. Comisia Electorală Centrală a făcut public ieri rezultatele finale preliminare ale votării din 5 aprilie. Potrivit acestor date, PCRM are 60 de mandate, iar cele trei partide de opoziţie care au intrat în Parlament - 41 de mandate. În felul acesta, pentru alegerea şefului statului PCRM va avea nevoie de cel puţin încă un mandat. Care este soluţia pentru opoziţie? Să nu ridice mandatele de deputat, aşa cum a propus a treia zi după alegeri MAE. Dacă nu vor ridica mandatele (cele 41), atunci alegerea preşedintelui ţării eşua şi parlamentul actual va fi dizolvat, organizându-se alegeri noi. Va face acest lucru opoziţia? Nu cred? De ce nu va utiliza acest mecanism legal de organizare a alegerilor noi dacă tot solicită acest lucru? (ieri mii de protestatari au stat ore în şir în PMAN fără ca în faţa lor să iasă vreun lider politic al Opoziţiei ajunse în parlament....fără comentarii...) 

Deci, vor alegeri noi cele trei partide sau nu? Acum nici nu trebuie să numere buletinele de vot manual ca să obţină aceasta. Pur şi simplu, repet, renunţă la mandate şi obţin ceea ce doresc. Să vedem cât de sinceră şi curajoasă este opoziţia "fără frică". 

Liderul PPCD Iurie Roşca (ale cărui abilităţi de control asupra maselor şi le-au amintit foarte mulţi marţi, când mulţimea devasta cele două clădiri din centrul Chişinăului) a declarat că dacă se organizează alegeri noi PCRM va acumula 70% de voturi. Mi se pare un pic exagerat, dar nu cu mult. Cele trei partide de opoziţie au acum posibilitatea să demonstreze că R0şca nu are dreptate ! 

UPDATE 10.40. IMPORTANT ! Am precizat acum faptul că neridicarea mandatelor NU este o soluţie, deoarece CEC va fi nevoit să repartizeze mandatele celorlalte formaţiuni (care nu au trecut pragul electoral). 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!