PCRM se va scinda după alegeri ?

vineri, 27 februarie 2009

Războiul sloganurilor electorale




Un element esenţial al comunicării politice în campania electorală este sloganul. Gheorghe-Ilie Fârte afirmă că dincolo de trăsăturile care îl caracterizează, sloganul poate fi confruntat cu trei condiţii de succes: forma pozitivă; univocitatea sensului; buna-cuviinţă. Sloganul repetat poate să facă mult mai mult decât o doctrină, decât o platformă-program, susţine un alt cercetător român Constantin Sălăvăstru. Acesta este simplificarea supremă – fraza care spune, dacă nu totul, măcar esenţialul, în câteva cuvinte simple. Ca sloganul să creeze efectul scontat trebuie să urmeze câteva reguli. Studiind acest element al comunicării politice, Gabriel Thoveron a remarcat necesitatea ca sloganul să fie: scurt; sonor; melodios; original; în pas cu timpul. A.Stoiciu mai spune că sloganul trebuie să fie “…plăcut urechilor, să aibă muzică şi ritm”

Mai jos prezint sloganurile concurenţilor electorali înscrişi în cursa pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Judecaţi singuri care sloganuri sunt mai apropiate de cerinţele ca acesta să fie eficiente.

PSD are sloganul Moldovă puternică — Economie puternică — Viaţă mai bună!. Această formaţiune a schimbat în ultimii 3 ani câteva sloganuri, ceea ce este o greşeală de mesaj.

PL are două sloganuri, unul dintre care este utilizat începând cu 2007 Schimbarea în bine cu Partidul Liberal vine!
Votăm împreună pentru viaţă bună!


AMN are trei sloganuri - AMN — Forţa care ÎNVINGE! Eurointegrare cu AMN la Guvernare! Saltul European al RM

PPCD are două sloganuri, unul dintre care este din 2001 - Ascultăţi inima! Republica Moldova - o ţară de succes!

PCRM are două sloganuri, ambele fiind noi pentru această formaţiune - Moldova europeană — o construim împreună! Transformările în bine doar cu PCRM!

PLDM utilizează mai multe sloganuri în care figurează noţiunile-cheie "stop" şi "verde", iar principalul slogan este Stop comunism! Verde pentru Moldova!

PD la fel utilizează o serie de sloganuri în care cuvântul-cheie este "meriţi". Principalul slogan este Meriţi mai mult!

UCM are câteva sloganuri - Pentru Neam, Ţară, Tradiţii! Un nou curs pentru Moldova ! Mergem la alegeri ca să învingem!

MAE - deocamdată nu am identificat sloganul acestui concurent electoral.

PDS "MU" - nu am identificat deocamdată sloganul.

PC are două sloganuri - Partidul tău în Parlamentul RM! Partidul tău - viitorul tău!


La comentarii puteţi plasa şi remixuri ale acestor sloganuri.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 26 februarie 2009

Comisia Europeană a alocat 3 milioane de euro pentru alegerile parlamentare din R. Moldova

Comisia Europeană a anunţat astăzi că a alocat 3 milioane de Euro pentru proiecte de promovare şi monitorizare a alegerilor parlamentare din 5 aprilie din R. Moldova. Mai jos plasez comunicat în engleză al Comisiei Europene (ceva mai târziu voi plasa şi traducerea)

UPDATE 18.20

În contextul alegerilor din 5 aprilie în Legislativul Republicii Moldova, Comisia Europeană a alocat finanţare în valoare de € 3 mln pentru proiectele ce vin să promoveze şi monitorizeze respectarea standardelor internaţionale în procesul electoral. Desfăşurarea alegerilor libere ş corecte este unul din angajamentele cheie ale Republicii Moldova conform Planului de Acţiuni stabilit cu Uniunea Europeană în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate a declarat: "Mă bucură faptul că sunt activ implicată în aceste proiecte pentru că ele reprezintă o contribuţie preţioasă, menită să ajute autorităţile moldovene în desfăşurarea cu succes a alegerilor. Este un alt indicator important al interesului nostru activ pentru aprofundarea relaţiilor cu Republica Moldova. De asemenea, încurajez autorităţile moldovene să depună eforturile necesare pentru a consolida statul de drept şi pentru a implementa toate angajamentele privind respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceastea sunt în special relevante pentru procesul electoral, care, cred eu, va fi desfăşurat în conformitate cu standardele internaţionale".

Comisia Europeană şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au semnat contractul de oferire a unui grant în valoare de € 2 mln pentru implementarea proiectului „Susţinerea alegerilor în Republica Moldova" în cadrul Instrumentului pentru Stabilitate. Proiectul este menit să consolideze capacitatea instituţională şi funcţională a Comisiei Electorale Centrale, de a spori eficienţa managementului informaţional în alegeri, de a mări participarea la vot a cetăţenilor domiciliaţi în străinătate, de a îmbunătăţi transparenţa procesului electoral prin utilizarea mai bună a mass media şi, în final, de a consolida legislaţia electorală şi hotărârile judecătoreşti.

Adiţional, cu ajutorul a circa € 0,5 mln, alocate în cadrul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului, mai multe organizaţii non-guvernamentale promovează participarea cetăţenilor la alegeri, încurajează dialogul între guvern şi societatea civilă, educă şi mobilizează votanţii să participe la activităţile de monitorizare a mass media şi a candidaţilor electorali şi sporesc capacitatea media de a organiza dezbateri pluraliste între candidaţii politici.

Mai mult decât atât, Programul Comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei „Susţinerea alegerilor libere şi corecte" , la care Comisia contribuie cu € 0, 5 mln, ajută Moldova (în rând cu alte ţări din regiunea Vecinătăţii Estice a UE) să desfăşoare alegerile în conformitate cu standardele democratice, în special prin îmbunătăţirea legislaţiei şi a practicii electorale.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 25 februarie 2009

Concepţia Parteneriatului Estic va fi aprobată la sesiunea de primăvară a Consiliului Uniunii Europene

La şedinţa din 23 februarie a Consiliului UE la nivel de miniştri de externe s-a discutat despre începerea lucrului asupra iniţiativei Parteneriatului Estic în baza documentelor preşedinţiei cehe a UE. Consiliul a subliniat că au mai rămas un şir de chestiuni, în special ce ţin de liberalizarea regimului de vize, stabilirea unui echilibru între Parteneriatul Estic şi iniţiativa Sinergiei la Marea Neagră, participarea unor state terţe (Rusia şi Turcia au fost invitate în calitate de observatori la Parteneriatul Estic) şi finanţarea, care urmează să mai fie examinate. Concepţia Parteneriatului Estic urmează a fi aprobată la sesiunea de primăvară a Consiliului UE. Detalii în comunicatul de mai jos (varianta engleză).


On the 23rd of February on the Council meeting on general affairs and external relations ministers discussed preparations for the launch of the EU's Eastern Partnership, on the basis of input from the Presidency and the Commission.
Council noted that there were a number of issues, such as visa liberalisation, the articulation between the Eastern Partnership and the Black Sea Synergy, the participation of Third countries or the financing, which will require further discussion as part of the process of developing and implementing the Eastern Partnership.
The relevant Council bodies will now start working on preparations for the Spring European
Council, which is expected to establish the Eastern Partnership.
The Eastern Partnership is a multinational forum formed by the EU member states and six eastern Europe and southern Caucasus states: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, the Republic of Moldova and Ukraine. It is intended to facilitate the negotiation of free trade zones for services and agricultural products, as well as partnership agreements and visa agreements. Partnership pledges to support institution-building programmes and further assist in economic and social development, as in mutual energy security.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 24 februarie 2009

Sunt ADEPT


De săptămâna aceasta sunt la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT. Este o echipă pe care o cunosc de mulţi ani, una respectată nu doar de mine, dar şi de multă lume, inclusiv cei care au trecut prin şcoala acesteia. Sunt un produs ADEPT al anilor 2002-2003 (dar şi 2001, pe când actualul ADEPT era IFES-Moldova).
Aici vă recomand să citiţi o analiză a directorului ADEPT, Igor Boţan, despre votul moldovenilor de peste hotare.

Ieri cineva mi-a spus că recent s-a făcut un sondaj de opinie publică în oraşul Chişinău, comandat de o formaţiune politică şi rezultatele sunt următoarele: PCRM - circa 20%, PL - 17%, PLD - 15%, AMN - 12 %. Alte câteva formaţiuni (PD, PPCD şi PSD) sunt la limita pragului electoral. Anumite cifre mi se par aproape de realitate, totuşi, trebuie să ţinem cont de faptul că sondajul a fost făcut doar în oraşul Chişinău şi a fost comandat de un partid politic. Pe ţară, cu siguranţă, rezultatul este altul.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 20 februarie 2009

5 ani de la extinderea UE - concluzii pozitive

Pe 20 februarie Comisia Europeană a publicat o comunicare intitulată "Cinci ani ai UE lărgite", care demonstrează că extinderea a adus beneficii economice pentru ambele părţi (atât pentru statele noi, cât şi pentru cele vechi). După lărgirea in 2004 şi 2007, UE a devenit cea mai mare zonă integrată economic din întreaga lume, cu un PIB de 30% din totalul de pe mapamond şi peste 17% din comerţul mondial.
Venitul pe cap de locuitor în noile state ale UE a crescut de la 40% în raport cu vechile state UE în 1999 până la 52% în 2008. Creşterea medie a acestui venit a fost de 5,5% în perioada 2004-2008, comparativ cu 3,5% în perioada 1999-2003. În statele vechi ale UE în această perioadă a existat o creştere economică de 2,2%.
În 2007, aproape 80% din exportul noilor state-membre ale UE era către celelalte state UE. Şi exportul statelor vechi ale UE către noile state a crescut de la 4,75% înainte de aderare, până la 7,5%.
Şomajul în noile state ale UE s-a redus până la circa 7%, care este media pe UE. Mai multe detalii la acest subiect în comunicarea redată mai jos în limba engleză.




On the 20th of February the European Commission issued a Communication on “Five Years of an Enlarged EU" that shows that the enlargement brought about huge economic benefits for both sides.

“The 2004 and 2007 enlargements were a huge historic step. They put an end to the division of Europe, helped consolidate democracy and brought economic benefits for all EU countries in terms of higher competitiveness, higher economic growth and higher job creation. We should not let the crisis overshadow this uncontested success. United, we can shape the solution to global issues such as climate change or new international financial governance. Divided we will achieve nothing," said Economic and Monetary Affairs Commissioner Joaquín Almunia.

The enlarged EU is now the largest integrated economic area in the world, accounting for more than 30% of world GDP and more than 17% of world trade. This enables the EU to be a decisive player in a global world.

Income per capita in new Member States has risen from 40% of the old Member States' average in 1999 to 52% in 2008 and growth averaged 5.5% from 2004-2008 compared to 3.5 % in 1999-2003. But this has not been at the expense of old Member States, whose growth was around 2.2% annually from 2004-2008, with a similar figure for 1999-2003.

Enlargement also increased trade opportunities. In 2007, almost 80% of exports of the new Member States went to the rest of the EU. Old Member States also saw their sales to the new members increase to around 7.5% of their total exports in 2007, from 4 ¾ % a decade ago.

Unemployment in new Member States has declined from often very high levels to levels similar to those in the rest of the EU – around 7% in 2007. Concerns in old Member States about massive labour migration have not materialised. In most host Member States the number of migrant workers has not exceeded 1% of the "home" working age population and enabled labour shortages to be filled.

A big, united EU is better able to address economic crisis and other challenges than if its member states act alone. New Member States currently experiencing a sharp growth slowdown are supported by the significant funds available under the EU's Cohesion Policy.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 19 februarie 2009

Preşedintele Republicii Cehe, Vaclav Klaus, pune sub semnul întrebării integrarea europeană

Cu ocazia discursului susţinut la 19 februarie, preşedintele ceh, a declarat că tratatul de la Lisabona ar mări deficitul democratic al UE, acesta punând sub semnul întrebării însuşi rolul Parlamentului European, cu ocazia discursului susţinut la 19 februarie în PE. Preşedintele PE, Hans-Gert Pöttering a replicat că punctele de vedere ale preşedintelui ceh sunt "o expresie a diversităţii din Europa", subliniind că "într-o democraţie poziţia majorităţii contează." Răspunsul preşedintelui PE a fost salutat de majoritatea membrilor PE.



"Domnule Preşedinte, ţara dumneavoastră se află în inima Europei şi a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea istoriei europene", a declarat preşedintele PE, înainte de a da cuvântul oaspetelui ceh. Republica Cehă "are o responsabilitate mare faţă de Uniunea Europeană. Domnul Pöttering a felicitat Camera deputaţilor a parlamentului ceh pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona. Acest tratat "este decisiv pentru depăşirea provocărilor secolului al XXI-lea.



Preşedintele PE a citat un vechi proverb din Boemia, "E mai bine să negocieze doi ani decât să duci un război de două săptămâni. Noi toţi, ca şi dumneavoastră şi poporul ceh, înţelegem importanţa dialogului, a compromisului şi a cooperării, aşa cum acestea s-au dezvoltat în cadrul Uniunii în ultimii 50 de ani."



"Astăzi trăim pe un continent reunit, în democraţie şi libertate, fiind în fiecare zi martori ai unităţii în diversitate. Totodată suntem conştienţi că doar împreună vom putea depăşi provocările secolului al XXI-lea", a mai declarat Pöttering.



În final, preşedintele PE a salutat apelul preşedintelui Klaus către cetăţeni pentru a participa în număr mare la alegerile europene din iunie 2009.



Discursul preşedintelui ceh Vaclav Klaus

"Aderarea Cehiei la UE este, pe de o parte, confirmarea faptului că am reuşit, în mai puţin de 15 ani de la căderea comunismului, să devenim din nou o ţară europeană. Pe de altă parte, oportunitatea de a lua parte în mod activ la procesul de integrare europeană reprezintă o şansă de a influenţa acest proces în conformitate cu viziunea noastră. Această responsabilitate faţă de dezvoltarea Uniunii Europene se reflectă în abordarea preşedinţiei cehe a Consiliului UE. Cred că primele şase săptămâni au demonstrat această atitudine responsabilă", a declarat Vaclav Klaus.



În continuare, şeful de stat a reiterat faptul că "nu există o altă alternativă la calitatea de membru al Uniunii Europene şi în Republica Cehă nu există nicio o putere politică relevantă care să submineze această poziţie."



Actualul proces decizional din UE diferă faţă de o democraţie parlamentară clasică. Într-un sistem parlamentar normal, o parte a membrilor Parlamentului susţin guvernul, iar altă parte opoziţia. În Parlamentul European, o astfel de construcţie lipseşte. Aici, doar o singură alternativă este promovată şi cei care îndrăznesc să aibă o opinie diferită sunt catalogaţi drept adversarii integrării europene - este părerea preşedintelui ceh faţă de Parlamentul European. "Având în vedere că nu există un demos european şi nici o naţiune europeană, acest defect nu poate fi soluţionat prin întărirea rolului Parlamentului European", a precizat Vaclav Klaus.

În urma acestei declaraţii, numeroşi deputaţi au părăsit sala plenară a Parlamentului European.



În opinia sa, încercările de a accelera sau de a adânci integrarea europeană şi a de a lua decizii cu privire la viaţa cetăţenilor statelor membre UE la nivel european, ar putea avea ca efect periclitarea realizărilor pozitive obţinute de Europa în ultima jumătate de secol.



Referindu-se la sistemul economic al Uniunii Europene, în opinia acestuia, "actualul sistem este cel al unei pieţe suprimate, un sistem care întăreşte în mod constant o economie controlată central. Chiar dacă istoria a dovedit că aceasta este o abordare falsă, rezultatul este o creştere constantă a acţiunii guvernamentale şi reducerea spontaneităţii pieţei."



Preşedintele ceh a făcut referire la economistul francez Frederic Bastiat şi cunoscuta sa "Petiţie a lumânărarilor", care ilustrează în mod clar absurditatea intervenţiei politice în economie. În continuare, el a reamintit că Comisia Europeană a impus în noiembrie 2008 un tarif de 66% asupra lumânărilor importate din China. Niciodată nu ar fi crezut că un eseu care datează de 160 de ani ar putea deveni realitate.Un efect inevitabil al implementării excesive a unor astfel de măsuri este încetinirea creşterii economice, dacă nu chiar o stopare completă a economiei. "Unica soluţie este liberalizarea şi dereglementarea economiei europene", a concluzionat preşedintele Republicii Cehe.



Reacţia preşedintelui Pöttering

"Într-un parlament din trecut nu aţi fi putut ţine acest discurs. Din fericire, trăim într-o democraţie europeană, în care fiecare poate să îşi exprime părerea", a reacţionat preşedintele Pöttering la discursul rostit de către preşedintele ceh, adăugând că vizita şefului de stat ceh în Parlamentul European "este dovada diversităţii de opinii şi a democraţiei în Europa."



El a mulţumit demnitarului ceh pentru recunoaşterea faptului că "acest Parlament este o instituţie importantă". "Dacă noi nu am fi legislatori, ar decide birocraţia, dar în Uniunea Europeană, şi mai ales după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European va decide ", a subliniat Hans-Gert Pöttering.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European cere sporirea bugetului pentru Politica europeană de vecinătate

În raportul Parlamentului European, adoptat cu o largă majoritate (500 voturi pentru, 46 împotrivă şi 14 abţineri), subliniază necesitatea măririi pachetului financiar IEVP pentru a permite PEV să îşi atingă obiectivele din ce în ce mai ambiţioase şi să sprijine noile sale iniţiative regionale. În plus, se solicită menţinerea repartiţiei geografice a ajutorului financiar european între ţările mediteraneene şi ţările din estul Europei.



Spre o mobilitate sporită

Raportul solicită să se pună mai mult accent pe o mobilitate sporită, în special prin crearea unor parteneriate pentru mobilitate cu ţările IEVP şi contacte interpersonale, în special în domeniile educaţiei, cercetării şi dezvoltării, vieţii economice şi dialogului politic. Deputaţii europeni se exprimă pentru măsuri urgente de reducere a taxei de viză pentru resortisanţii şi rezidenţii din ţările IEVP, cu scopul principal de a liberaliza regimului de acordare a vizelor.



Securitatea energetică

Europarlamentarii salută faptul că securitatea energetică este o parte integrală a propunerii pentru Parteneriatul estic în relaţiile cu partenerii estici. Unul dintre scopurile principale ale Parteneriatului estic este încheierea rapidă a negocierilor referitoare la aderarea Ucrainei şi Moldovei la Comunitatea energetică şi consolidarea angajamentului politic faţă de Azerbaidjan, în scopul convergenţei acestuia cu piaţa energetică a UE şi al integrării infrastructurii. Toate ţările PEV ar trebui să fie incluse în cadrul măsurilor de cooperare în domeniul energiei.



Parteneriatul Estic

Parteneriatul estic oferă un stimulent mai important ţărilor partenere ambiţioase, precum Ucraina şi nu ar trebui să constituie un obstacol în calea ţărilor învecinate care doresc să candideze la statutul de membru al Uniunii.



Membrii Comisiei AFET sprijină propunerea Comisiei conform căreia noile relaţii cu ţările din cadrul Parteneriatului estic ar trebui să se clădească pe baza unor acorduri de asociere specifice fiecărei ţări, ceea ce ar constitui un răspuns mai adecvat la aspiraţiile partenerilor privind o relaţie mai strânsă.



Regiunea Mării Negre

O implicare mai puternică în regiunea Mării Negre este necesară în cazul în care UE va trebui să soluţioneze anumite conflicte rămase nesoluţionate şi să sporească cooperarea dintre ţările din regiune. Consolidarea cooperării regionale în regiunea Mării Negre ar trebui să fie una dintre priorităţile cheie pentru PEV, precum şi pentru diferitele iniţiative regionale lansate de UE.



Deputaţii europeni aşteaptă cu interes continuarea punerii în aplicare a iniţiativei Sinergia Mării Negre şi solicită consolidarea cooperării cu Turcia în regiunea Mării Negre, dată fiind importanţa strategică a acesteia şi rolul pe care îl poate juca în viitor în politica externă şi de securitate comună, precum şi consolidarea cooperării cu Rusia, subliniind necesitatea unei implicări depline a acestor ţări în soluţionarea conflictelor regionale şi în promovarea păcii şi stabilităţii în vecinătatea europeană; consideră că anumite proiecte de interes comun ar putea fi puse în aplicare în acest cadru.



Euroeast

Ca propunere concretă de cooperare parlamentară figurează crearea unei adunări a statelor din vecinătatea de est - Euroeast - cu participarea Parlamentului European şi urmând modelul adunărilor „Euromed” şi „Eurolat”, al cărei rol va fi aplicarea IEVP în statele din Europa de Est, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus.



Intervenţii ale europarlamentarilor din România în cadrul dezbaterii parlamentare din 18 februarie 2009



Nicolae Vlad Popa (PPE-DE)

Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea relaţiilor cu statele din vecinătatea Uniunii Europene.



O oportunitate de finanţare o reprezintă Fondul de investiţii pentru vecinătate, la care, pe lângă suma alocată din Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat, statele membre UE au posibilitatea să participe cu donaţii. Suntem conştienţi că în acest studiu finanţarea de care beneficiază instrumentul european de vecinătate şi parteneriat nu este suficientă pentru a răspunde obiectivelor ambiţioase pentru această zonă.



Solicităm Comisiei Europene o analiză privind alocarea, în viitor, a unor sume mai consistente acestui instrument, mai ales în contextul în care este necesar să fie susţinute cu finanţare adecvată şi iniţiative precum sinergia Mării Negre. România a susţinut şi va continua să susţină relevanţa regiunii Mării Negre pentru Uniunea Europeană, plecând de la valenţele evidente ale regiunii pentru stabilitate, dezvoltare economică, securitate energetică, siguranţa cetăţenilor şi protecţia mediului.



Silvia-Adriana Ţicău (PSE)

Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat poate şi trebuie să fie utilizat mai mult în regiunea Mării Negre. Apreciez ca fiind pozitivă sinergia la Marea Neagră, dar consider că această regiune prezintă o importanţă geostrategică deosebită şi merită un cadru de cooperare mai structurat, pe modelul dimensiunii nordice sau al Uniunii pentru Mediterană.



Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat ar trebui să contribuie mai mult la dezvoltarea legăturilor de transport dintre Uniunea Europeană şi Marea Neagră, şi dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi Ucraina. România doreşte să dezvolte mai multe programe de cooperare între oraşe din România şi oraşe din Republica Moldova. Salut lansarea programului Ciudad ce favorizează dezvoltarea dialogului între oraşe.



Dezvoltarea porturilor comunitare situate la Marea Neagră, construcţia unor terminale pentru gaz lichefiat, precum şi dezvoltarea legăturilor feroviare şi rutiere între statele din regiunea Mării Negre şi statele membre trebuie să facă parte dintre priorităţile pentru care va fi folosit acest instrument. De asemenea, consider că acest instrument trebuie să fie folosit şi pentru cooperarea în domeniul energetic, pentru extinderea şi integrarea infrastructurii pentru transportul de electricitate către regiunea Balcanilor de Vest.



Daniel Petru Funeriu (PPE-DE)

Atunci când stabilim o politică pentru statele vecine ale Uniunii Europene, nu trebuie să ignorăm deficitul democratic din aceste state. Este un deficit democratic determinat de istoria lor. Şi pentru a stabili o societate democratică, avem nevoie de o conştiinţă democratică a fiecăruia dintre cetăţenii acestor ţări.



Raportul vorbeşte - şi pe bună dreptate, de altfel - de contacte de la cetăţeni la cetăţeni, de "people to people contacts", şi aş dori să vă întreb dacă avem un alt mod mai bun de a stabili aceste contacte decât acela de a permite libera circulaţie a acestor cetăţeni spre Uniunea Europeană.



Fac deci un apel la Consiliu pentru a permite cetăţenilor Republicii Moldova, care este de altfel singurul stat care are ca limbă oficială una din limbile Uniunii Europene, să călătorească fără viză în UE. Bineînţeles, în aşteptarea unei astfel de măsuri, mă adresez Comisiei pentru a face tot ceea ce este necesar pentru funcţionarea "centrului comun pentru vize" (common visa center) de la Chişinău. Trebuie să dăm cu adevărat un exemplu.



Corina Creţu (PSE)

În ultima jumătate de an, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o serie de provocări care au ridicat semne de întrebare cu privire la rolul, coeziunea şi capacitatea sa de acţiune şi de reacţie.



Criza georgiană şi criza gazelor ne-au demonstrat că ne putem confrunta în continuare cu ameninţări dinspre est la adresa stabilităţii internaţionale şi a siguranţei noastre energetice.



Un parteneriat estic atât de ambiţios precum cel propus în acest raport este binevenit, cu atât mai mult cu cât vizează o cooperare mai eficientă şi sprijinirea reconstrucţiei Georgiei, iar în perspectivă propune instituirea unei zone a liberului schimb şi liberalizarea regimului vizelor pentru Uniunea Europeană.



Cred însă că trebuie să acordăm mai multă importanţă situaţiei din Republica Moldova, de unde vin semnale îngrijorătoare cu privire la libertatea de exprimare şi la corectitudinea alegerilor care urmează să aibă loc în această primăvară.



Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE)

Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat are o însemnătate fundamentală pentru reuşita politicii europene de vecinătate şi, în special a parteneriatului estic şi a cooperării în zona Mării Negre.



Proiectul parteneriatului estic poate avea succes numai dacă dispune de finanţarea necesară pentru realizarea unor obiective clare. Totodată, trebuie să eficientizăm mecanismele de evaluare a impactului acţiunilor şi finanţărilor pe care parteneriatul estic le implică, pentru ca asistenţa europeană să nu fie deturnată şi să nu fie folosită în mod abuziv de unele guverne împotriva opoziţiei politice.



Întotdeauna acţiunile noastre trebuie gândite în aşa fel încât cetăţenii să poată vedea beneficii concrete. Consider că finanţarea europeană oferită prin Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat ar trebui să acorde prioritate măsurilor care vizează cooperarea transfrontalieră în spaţiul vizat de parteneriatul estic.



Cooperarea transfrontalieră are vocaţia dovedită de a contribui în mod decisiv atât la dezvoltarea regională, cât şi la construirea încrederii între statele vecine şi la armonia interetnică, iar facilitatea circulaţiei transfrontaliere a persoanelor şi a fluxurilor economice poate avea efecte multiplicatoare deosebit de benefice.



Alexandru Nazare (PPE-DE)

Instrumentul politicii europene de vecinătate şi parteneriat este esenţial pentru asigurarea stabilităţii, democraţiei şi prosperităţii în zonă. Mai mult, acest instrument transformă noţiunea de graniţă, spaţiu de limitare, de excludere, într-un spaţiu al cooperării şi al legăturilor politice.



Recentele evenimente din spaţiul estic, care au mai fost amintite aici – mă refer acum la criza gazului sau criza din Georgia – au demonstrat încă o dată necesitatea unei strategii care poate asigura un rol activ al Uniunii Europene în această arie geopolitică. Avem nevoie de o mai mare coerenţă în abordarea faţă de spaţiul estic, avem nevoie de obiective clare care să corespundă atât intereselor Uniunii, cât şi nevoilor specifice ale partenerilor noştri.



Am toată aprecierea pentru iniţiative precum sinergia Mării Negre şi parteneriatul estic, care consolidează cooperarea cu ţările din regiune, în special Republica Moldova şi Ucraina, dar şi cu statele din Caucaz şi Regiunea Caspică. Avem nevoie şi de o implicare mai puternică în zona Mării Negre, bază pentru consolidarea relaţiei cu Turcia şi Rusia, pentru că acest spaţiu se află în vecinătatea Uniunii Europene, a Turciei şi a Rusiei.



Parteneriatul este, de asemenea, un stimulent binevenit pentru ţările participante, care vor dori să candideze la statutul de stat membru al Uniunii Europene, precum Republica Moldova. Acest parteneriat adânceşte semnificativ nivelul de angajare de ambele părţi.



De asemenea, aş vrea să vă vorbesc puţin şi despre iniţiativa EURONEST care este numai un exemplu de soluţie concretă pentru o mai bună aplicare a instrumentului politicii europene de vecinătate şi parteneriat în state precum Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina sau Belarus.



O mai bună aplicare a acestei politici nu poate fi realizată fără creşterea nivelului de asistenţă financiară. Pe lângă necesitatea de a mări acest pachet financiar, trebuie de asemenea să acordăm o atenţie egală şi modului în care sunt cheltuite aceste fonduri.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European doreşte o politică externă şi de securitate mai puternică

În rezoluţia PE rezoluţie referitoare la raportul anual al Consiliului privind aspectele principale ale politicii externe şi de securitate comune (PESC) în 2007 se arată că, pentru a avea credibilitate şi pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor UE, PESC trebuie să beneficieze de resurse pe măsura obiectivelor şi scopurilor sale specifice.



În raportul elaborat de Jacek Saryusz-Wolski (PPE-DE, Polonia) - adoptat cu 535 voturi pentru, 71împotrivă şi 51 abţineri - se subliniază faptul că Uniunea Europeană poate avea o influenţă pe scena internaţională doar dacă se exprimă unitar, dacă dispune de instrumentele adecvate, dacă îşi consolidează cooperarea cu ONU şi dacă beneficiază de o legitimitate democratică puternică.



Se subliniază faptul că UE trebuie să utilizeze PESC pentru apărarea intereselor comune ale cetăţenilor săi, inclusiv dreptul acestora de a trăi în pace şi securitate, într-un mediu curat, şi de a avea un acces diversificat la resurse vitale precum energia.



O nouă agendă transatlantică

În lunile care urmează, UE va avea şansa unică să elaboreze o nouă agendă transatlantică împreună cu noua administraţie SUA, care să includă: chestiuni strategice de interes comun, precum o nouă ordine globală, mai cuprinzătoare şi mai eficientă, bazată pe organizaţii multilaterale mai puternice, criza financiară, crearea unui nou set de instituţii euro-atlantice, instituirea unei pieţe transatlantice aprofundate şi cuprinzătoare, măsuri de contracarare a schimbărilor climatice, securitatea energetică, promovarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, situaţia din Iran, Irak şi Afganistan, lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate, neproliferarea şi dezarmarea nucleară şi Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.



Balcanii de Vest

Consolidarea situaţiei ulterioare clarificării statutului Kosovo este esenţială pentru stabilitatea din regiunea Balcanilor de Vest. Misiunea EULEX trebuie să obţină rezultate rapide în domeniul luptei împotriva crimei organizate şi a urmăririi penale a celor acuzaţi de crime de război. Parlamentul îşi exprimă sprijinul pentru activitatea Reprezentantului Special al UE în Kosovo şi îl încurajează să continue aplicarea mandatului şi să promoveze un spirit de cooperare pragmatică între autorităţile de la Priştina şi cele de la Belgrad, pentru binele comunităţilor sârbe din Kosovo.



Parteneriatul estic

Stimulentele pentru ţările partenere în cadrul PEV trebuie crescute în vederea implementării reformelor. Recenta criză din Caucazul de Sud a demonstrat cu claritate necesitatea unei prezenţe mai puternice a UE în vecinătatea estică. Parlamentul susţine, de aceea, abordarea Comisiei din comunicarea sa privind parteneriatul estic, care vizează:

• instaurarea unei zone comerciale cu adevărat libere,

• îndepărtarea treptată a tuturor obstacolelor din calea liberei circulaţii a persoanelor (incluzând, în cele din urmă, eliminarea vizelor) şi

• cooperarea în privinţa tuturor aspectelor securităţii, în special a securităţii energetice.



Parteneriatul estic şi cooperarea consolidată de la Marea Neagră ar trebui să se sprijine reciproc, creând astfel o zonă de pace, securitate, stabilitate şi de respectare a integrităţii teritoriale.



Georgia

Deputaţii europeni îndeamnă Consiliul să insiste asupra implementării integrale a acordului de încetare a focului şi să se asigure că observatorii UE beneficiază de un acces neîngrădit la toate zonele afectate de conflict, în conformitate cu mandatul Misiunii UE de monitorizare.



Rusia

Parteneriatul UE cu Rusia trebuie să se bazeze pe o strategie coerentă şi pe un angajament clar al ambelor părţi de a respecta pe deplin, în acţiunile lor, dreptul internaţional şi acordurile bilaterale şi multilaterale.

Nici un parteneriat strategic nu este posibil dacă nu sunt cu adevărat împărtăşite şi respectate valorile democraţiei, drepturile omului şi statul de drept. Europarlamentarii solicită Consiliului să acorde acestor valori un rol central în cadrul negocierilor în curs pentru un nou Acord de parteneriat şi cooperare.



Orientul Mijlociu

Parlamentul regretă deteriorarea situaţiei din Orientul Mijlociu şi tributul greu de vieţi omeneşti cauzat de conflictul armat din Fâşia Gaza, coroborat cu lipsa unor progrese substanţiale în procesul de pace. O cooperare transatlantică consolidată poate aduce o valoare adăugată procesului de pace. Uniunea Europeană trebuie să aibă un rol marcant şi vizibil în regiune, pe măsura resurselor financiare alocate, în special în ceea ce priveşte soluţionarea crizei umanitare dramatice din Fâşia Gaza.



În proiectul de rezoluţie se ia act de decizia Consiliului de a extinde mandatul misiunii de frontieră a Uniunii Europene în Rafah, precum şi de hotărârea şi gradul său de pregătire pentru a reactiva această misiune. Această hotărâre ar trebui să aibă drept consecinţă iniţiative concrete de reinstituire a libertăţii de circulaţie în teritoriile palestiniene.



Relaţiile UE-China

Parlamentul European îşi exprimă regretul cu privire la decizia autorităţilor chineze de a încheia discuţiile cu reprezentanţii lui Dalai Lama şi le reaminteşte promisiunile făcute după tragicele evenimente din martie 2008, înaintea Jocurilor Olimpice. Deputaţii invită încă o dată Consiliul să numească un reprezentant special pentru problema Tibetului, care să urmărească îndeaproape situaţia şi să faciliteze restabilirea dialogului dintre părţi.



Intervenţii ale deputaţilor europeni din România, în cadrul dezbaterii parlamentare

Adrian Severin (PSE )a declarat că "Uniunea Europeană este o uniune a valorilor. Aceste valori reprezintă criteriile pentru aderare, ne călăuzesc paşii şi constituie modalităţi de dezvoltare a interoperabilităţii cu partenerii noştri externi. Dar, nu ar trebui sa transformăm exportul de valori în obiectivul principal al politicii noastre externe. Dimpotrivă, trebuie să învăţăm a acţiona într-o lume diversificată şi chiar să învăţăm a respecta dreptul celorlalţi de a se înşela", a declarat europarlamentarul român.



"Instituţiile internaţionale şi dreptul internaţional de astăzi au fost modelate şi create într-o lume complet diferită faţă de cea de astăzi. In fiecare zi realizăm că acestea nu sunt adaptate noilor provocări, noilor oportunităţi şi noilor ameninţări ale prezentului. De aceea cred că Uniunea Europeană trebuie să dezvolte ideea unei noi conferinţe privind securitatea şi cooperarea într-o Europă lărgită, de la Shanghai la Vancouver şi nu doar până la Vladivostok, pentru a putea crea astfel un nou spaţiu pentru securitate, libertate şi cooperare.



Consider că această iniţiativă ar trebui să constituie prioritatea noastră de vârf şi nu ar trebui să ne fie teamă că alţii ar putea avea alte idei în această privinţă", a deputatul român.



Alexandru Nazare (PPE-DE) a ţinut să sublinieze "importanţa dimensiunii transatlantice în politica externă a Uniunii. Trebuie să profităm de momentum-ul actual in privinţa relaţiei cu Statele Unite pentru a deschide un nou capitol al acestei relaţii, care să amplifice forţa noastră pe plan global.



In al doilea rând, dimensiunea de securitate a Uniunii Europene trebuie să fie coordonată cu cea a NATO, pentru a evita dedublarea şi risipa de resurse.



In al treilea rând, consider ca Uniunea trebuie utilizeze Politica Europeană de Securitate Comună UE pentru consolidarea stabilităţii în Balcanii de Vest, ulterior clarificării statutului Kosovo.



Kosovo este acum intr-un stadiu de ´independenta supravegheata´, conform Reprezentantul Special al Uniunii Peter Feith. Chiar daca domnul Feith a respins in recenta audiere din Parlamentul European termenul de "protectorat al UE" pentru Kosovo, acesta a recunoscut ca drumul câtre, ´independenţă totală" , este unul anevoios şi îndelungat.



'Ar fi un miracol să ne încheiem misiunea în 2 ani', declară domnul Feith. Cu toate acestea cred că avem nevoie de o evaluare, de un orizont de timp clar în ceea ce priveşte implicarea Uniunii in Kosovo. De aceea salut iniţiativa Comisiei de a dezvolta un studiu în privinţa Kosovo atât timp cât aceasta contribuie la succesul EULEX", a afirmat Alexandru Nazare.

Sursa: serviciul de presă al PE.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

duminică, 15 februarie 2009

Diaspora moldovenilor îşi face parlament (comunison)

Asociatia Comunitatilor Unite ale Moldovei - ACUM sau Federatia Diasporei Moldovei, va organiza, pe 7-8 martie 2009, primul Congres al ACUM de formare a Comunisonului (Parlamentului) Federativ al Diasporei Moldovei, se anunţă într-un comunicat de presă al Asociaţiei.
Asociatiile de diaspora ce reprezinta peste un milion jumate de cetateni emigrati ai Republicii Moldova (de unde aşa cifră în condiţii în care populaţia R. Moldova, fără regiunea Transnistreană, este de circa 3,5 mil. de oameni?), pentru prima data se vor intilni sa declare Comunisonul comun, si sa dopte strategii de lucru cu Diaspora si de impact in Republica Moldova.
SUNTEM APOLITICI SI APARTIZI! Suntem independenti, inteligenti si ne sinesponsorizam. Suntem peste tot, proactivi, alerti si doritori pentru colaborare, conlucrare si sustinere internationala. Cum? De ce? Pentru ce?
Te invitam sa vii si sa afli de la 30 Lideri de diaspora care reprezinta Moldovenii si Moldova peste hotare.
Propunerea nostra, este sa colaboram, sa conlucram si sa ne sustinem reciproc in proiectele si necesitatile ce le avem.
Drumurile noastre pentru acest Congres, se vor intilni anul acesta toate la ROMA, *pe 7-8 Martie*, de Martisor si Florar, in cinstea si memoria stramosilor nostri.

Programul primului congres al ACUM:
Sîmbata, 7 Martie
12am-2pm – Înregistrarea;
2pm-3pm – Deschiderea şi prezentările reprezentanţilor pe ţări;
3pm-4pm – Formarea Comunisonului (1+ membru pe tara);
4pm-4.30pm – Pauza de cafea;
4.30pm-6pm – Adoptarea Constitutiei, Siglei si Declaratiei ACUM;
6pm – Conferinta de Presa
Seara ieşire la Restaurant şi excursie prin Roma.


Duminică, 8 Martie
10am-1pm – Ceremonie Spirituală Ortodoxă;
1pm-1.30pm – Depunere de flori la Columna lui Traian;
1pm – 3pm – Interviuri cu Presa.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 13 februarie 2009

Ajută la curăţirea listelor electorale ! Pentru un Parlament Curat

Initiativa Civica pentru un Parlament Curat ii incurajeaza pe
cetatenii Republicii Moldova sa contribuie la curatarea listelor
candidatilor la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 inregistrate
de partidele politice la Comisia Electorala Centrala.

Persoanele care cunosc informatii compromitatoare despre candidatii
care nu merita sa ajunga in viitorul Parlament, sunt rugate sa le
trimita la adresa de e-mail moldovacurata@gmail.com Datele furnizate
de cetateni vor fi verificate minutios de un grup de jurnalisti
profesionisti angajati Initiativa Civica pentru un Parlament Curat
pentru a monitoriza listele candidatilor electorali.

Initiativa Civica pentru un Parlament Curat mai anunta opinia publica
ca pe site-ul sau oficial www.moldovacurata.md este activa rubrica
„Intrebari-raspunsuri”. Aici puteti afla raspunsuri la cele mai
frecvente intrebari despre activitatea Initiativei Civice pentru un
Parlament Curat.

Initiativa Civica pentru un Parlament Curat a fost creata de un grup
de organizatii ale societatii civile din Republica Moldova (Asociatia
pentru Democratie Participativa, Asociatia Presei Independente,
Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, Centrul Independent de
Jurnalism, Centrul de Investigatii Jurnalistice, Centrul de Promovare
a Libertatii de Exprimare si a Accesului la Informatie “Acces-info” si
Fundatia Soros-Moldova). Membrii ICPC isi propun, in premiera pentru
Republica Moldova, sa monitorizeze listele candidatilor la alegerile
parlamentare din anul 2009 inregistrate de partidele politice la
Comisia Electorala Centrala, incurajand cetatenii cu drept de vot sa
aleaga candidatii necompromisi.

sursa: comunicat al API

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 10 februarie 2009

Rusia subvenţionează din nou Transnistria cu circa 4o de milioane USD

Regiunea transnistreană va primi din nou o subvenţie directă din partea Federaţiei Ruse în mărime de circa 40 milioane USD. Despre aceasta a anunţat, astăzi (marţi), în cadrul şedinţei extinse a prezidiului legislativului de la Tiraspol, Vladimir Medinski, deputat în Duma de Stat a FR, unul dintre fruntaşii partidului de guvernământ "Edinaya Rossia" (vedeţi aici). Amintesc că în decembrie 2007 Rusia a acordat regiunii transnistrene un credit nerambursabil în valoare de circa 27,2 milioane USD. Medinski, deşi nu a pomenit cifra exactă a banilor pe care Rusia îi va acorda regimului de la Tiraspol, a precizat că aceasta este de 1,5 ori mai mare decât cea de acum un an şi ceva.
Din banii pe care îi va primi regiunea transnistreană de la ruşi, o parte se va duce la majorarea adaosului la pensie, cu 15 dolari SUA. Voi remarca faptul că de acest adaos la pensie beneficiază doar o parte a persoanelor în etate, care deţin paşapoarte ruseşti. De asemenea, din aceşti bani se vor procura alimente pentru grădiniţe şi şcoli, se vor acorda credite fermierilor. Medinski a mai afirmat că premierul rus Vladimri Putin a semnat deja decizia de acordare a banilor cu o dată anterioară, de 1 ianuarie 2009. El a mai adăugat că banii sunt alocaţi deoarece Rusia este mulţumită de modul "transparent şi corect" de gestionare a precedentului credit nerambursabil. Din informaţiile mele, Rusia a fost extrem de nemulţumită de cum cei de la Tiraspol au repartizat (furat) cele 27 milioane USD.
Tiraspolul a adresat, în toamna şi iarna curentă, trei apeluri repetate către Federaţia Rusă, solicitând ajutor financiar.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 4 februarie 2009

Patronii europeni care vor angaja imigranţi ilegali vor fi sancţionaţi şi chiar penalizaţi

Deputaţii europeni au vot un pachet de amendamente la directiva privind angajarea de imigranţi ilegali, poziţia formală a Parlamentului urmând a fi adoptată în cadrul următoarei sesiuni plenare de la Bruxelles. Directiva prevede sancţionarea angajatorilor de imigranţi ilegali în timp ce acestora li se vor oferi condiţii legale de muncă. În cazurile cele mai severe deputaţii solicită sancţiuni penale şi responsabilizarea companiilor pentru acţiunile sub-contractorilor.

Amânarea votului cu privire la rezoluţia legislativă

Votul final cu privire la rezoluţia legislativă a fost amânat la cererea raportorului Claudio Fava (PSE, Italia), în vederea anexării unei declaraţii care prevede asigurări că prezenta directivă nu restricţionează adoptarea de acte legislative suplimentare în ceea ce priveşte sub-contractorii.

Răspunzând solicitării domnului Fava, preşedinţia cehă a UE a precizat că este nevoie de o consultare a statelor membre înainte de adoptarea acestei declaraţii. Raportorul PE a solicitat anexarea următoarei declaraţii: "Parlamentul European şi Consiliul declară că regulile cu privire la sub-contractori, stabilite la articolul 9 al acestei directive, nu aduc atingere altor dispoziţii pe această temă ce vor fi adoptate în viitoare instrumente legislative."

Parlamentul va vota cu privire la rezoluţia legislativă în cursul următoarei sesiuni plenare de la Bruxelles (18-19 februarie 2009).

În Uniunea Europeană lucrează între 4.5 şi 8 milioane de imigranţi ilegali în sectoare precum construcţiile, agricultură şi turism. Posibilitatea găsirii unui loc de muncă în UE este unul din factorul care încurajează imigraţia ilegală în UE.

Prezenta propunere de directivă, împreună cu directiva privind returnarea şi cea referitoare la card-ul albastru pentru lucrătorii cu înaltă calificare profesională, face parte din pachetul legislativ propus de Comisia Europeană, care are ca obiectiv general reducerea imigraţiei ilegale şi încurajarea celei legale.

Sancţiuni penale

Directiva prevede sancţiuni penale împotriva angajatorilor pentru infracţiuni repetate, angajarea unui număr mare de persoane care se află într-o situaţie neregulamentară, în cazul în care se aplică practici de exploatare, dacă angajatul este victima traficului cu fiinţe umane şi acest fapt este cunoscut angajatorului sau dacă angajatul este minor.

Recuperarea salariilor neplătite

Un angajator care este găsit vinovat trebuie să returneze orice ajutor de stat primit în ultimii ani şi trebuie să plătească o amendă graduală în funcţie de numărul imigranţilor ilegali încadraţi. În plus, acesta trebuie să plătească toate impozitele şi alte taxe pe care ar fi trebuit să le plătească dacă lucrătorul ar fi fost angajat în mod legal, iar unde este cazul costurile legate de returnarea migrantului.

Se presupune că relaţia de muncă este de cel puţin trei luni, cu excepţia cazului în care angajatorul sau angajatul pot dovedi contrariul. Deputaţii europeni au solicitat ca procedurile necesare pentru recuperare a salariilor neplătite să fie automate şi să nu necesite acţiuni suplimentare din partea angajatului.

Europarlamentarii au pledat pentru ca statele membre să stabilească amenzi reduse pentru persoanele care folosesc serviciile imigranţilor clandestini în gospodăriile particulare, asigurându-se însă că nu are loc exploatarea acestora.

Depunerea unei plângeri

Parlamentul doreşte ca statele membre să stabilească un mecanism care să ofere posibilitatea imigranţilor ilegali de a depune o plângere. Părţilor terţe desemnate de statele membre, precum sindicatele, ar trebui să li se permită să denunţe un angajator de imigranţi ilegali fără însă a exista riscul de a fi judecaţi din cauza faptului că ar oferi asistenţă unei persoane care se află în mod ilegal pe teritoriului statului membru. În cazul în care imigranţii ilegali cooperează în procesul intentat angajatorului, aceştia vor putea obţine un permis de şedere pentru o perioada limitată.

Inspecţii eficiente

Statelor membre li se solicită să întreprindă inspecţii regulate pentru a controla angajarea imigranţilor ilegali. Inspectorii trebuie să solicite angajatorilor să controleze valabilitatea permisului de şedere al angajaţilor non-UE şi să informeze autoritatea naţională competentă cu privire la orice nouă recrutare a unor cetăţeni non-UE.

Implementarea directivei

Directiva va fi implementată de către statele membre după doi ani de la adoptarea sa.



Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

O glumă de 1 aprilie are şanse să devină realitate. Despre "succesor"...

Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, ar putea fi următorul preşedinte al R. Moldova. Cel puţin, în favoarea acestei candidaturi se pronunţă actualul şef al statului, Vladimir Voronin. În cadrul recepţiei oficiale, oferite aseară la Preşedinţie cu ocazia investirii noului Guvern şi a "petrecerii" vechiului Cabinet de Miniştri, Voronin a dat de înţeles că succesorul său va fi Vladimir Ţurcan. Această variantă, de altfel, a mai apărut în presă şi acum iată că a fost (semi)confirmată.


Textul de mai sus nu este altceva decât informaţia apărută pe acest blog pe 1 aprilie 2008, când, împreună cu bloggerul Artur Gurău (vedeţi aici), am decis să punem la cale o farsă mai originală (vedeţi aici).

Păcăleala a ieşit bine atunci, fiind preluată de unele instituţii media şi discutată destul de serios în anumite cercuri. Se pare că discuţiile au fost prea serioase că farsa tinde să devină realitate. De câteva zile mai multe instituţii media afirmă că Vladimir Voronin ar fi numit candidatura lui Vladimir Ţurcan la funcţia de preşedinte al R. Moldova (vedeţi aici).

Artur, ce farsă mai punem la cale pe 1 aprilie 2009?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 3 februarie 2009

După recentul "război al gazului", Uniunea Europeană acordă o atenţie sporită securităţii energetice

Parlamentul European a adoptat raportul elaborat de Anne Laperouze (ALDE, Franţa) cu privire la analiza strategică a situaţiei energetice în UE. Viitoarea politică energetică a UE ar trebui să includă planuri de acţiune în caz de urgenţă, interconexiuni mai bune între statele membre şi noi obiective privind schimbările climatice, inclusiv reducerea cu cel puţin 80% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Acest dosar important se va afla pe agenda următorului Consiliul European din 19-20 martie 2009. Deputaţii europeni invită Comisia şi Preşedinţia cehă să prezinte "un plan nou, ambiţios şi vizionar de diversificare în cadrul următorului Consiliu European."

Planuri naţionale de acţiune în caz de urgenţă

În urma recentei crize a gazului, pe durata căreia mulţi cetăţeni UE au fost lăsaţi fără căldură, deputaţii europeni solicită Comisiei să propună revizuirea, până la sfârşitul anului în curs, a directivei privind aprovizionarea cu gaz care datează din 2004. Revizuirea ar trebui să includă planuri naţionale de acţiune în caz de urgenţă, cu caracter obligatoriu şi să conţină o declaraţie comună referitoare la situaţiile de urgenţă, alocarea din stocuri disponibile către statele afectate, activarea măsurilor de urgenţă în statele neafectate sau mai puţin afectate pentru a creşte volumul gazului pentru pieţele afectate.

Un acord trilateral între UE, Rusia şi Ucraina pentru garantarea tranzitului

Pentru garantarea securităţii aprovizionării în următorii ani se solicită încheierea unui acord trilateral între UE, Rusia şi Ucraina cu privire la tranzitul de gaze din Rusia înspre UE.

În plus, Parlamentul sprijină negocierea unui acord mai complex cu Federaţia Rusă, care să înlocuiască Acordul de Parteneriat şi Cooperare din 1997.

În ciuda tuturor planurilor de economisire a energiei, UE va continua să fie dependentă pe termen mediu de aprovizionările din ţări terţe. Statele Uniunii Europene importă din Rusia 50% din consumul energetic, o proporţie ce va creşte la 70% până în 2030.

Clauza privind securitatea energetică

Europarlamentarii invită Comisia să sprijine includerea aşa-numitei „clauze de securitate energetică” în acordurile comerciale, de asociere, de parteneriat şi de cooperare cu ţările producătoare şi de tranzit, care ar stabili un cod de conduită şi ar interzice întreruperile datorate unor dispute comerciale, şi ar trasa în mod clar măsurile care ar trebui adoptate în eventualitatea unei întreruperi unilaterale, sau în caz de efectuare a oricărei modificări a clauzelor contractului sau a clauzelor privind aprovizionarea de către unul dintre parteneri.

Mai multe conducte şi terminale de gaze naturale lichefiate

Comisia parlamentară sprijină totodată diversificarea traseelor de transport, ca de exemplu Nabucco, Turcia-Grecia-Italia (TGI) şi South Stream. "Pe termen lung, în cazul în care situaţia politică permite, aprovizionarea din alte ţări din regiunea Mării Caspice, precum Uzbekistan şi Iran, ar trebui să reprezinte surse de aprovizionare semnificative pentru UE", se menţionează în raport.

Energia nucleară

Potrivit raportului comisiei ITRE, menţinerea energiei nucleare în mix-ul energetic este importantă, iar Comisiei Europene i se solicită elaborarea unei foi de parcurs pentru investiţii nucleare. Energia nucleară trebuie utilizată la cel mai înalt nivel de siguranţă tehnologică, iar ţările învecinate ale UE ar trebui să adopte standardele europene în ceea ce priveşte siguranţa nucleară. Deputaţii europeni au respins un amendament care prevedea ca statele membre care sunt încă dependente de energia nucleară să elaboreze şi să aplice un plan de renunţare progresivă la aceasta.

Obiective 2050: 80% mai puţine emisii de gaz cu efect de seră, 60% energii regenerabile şi 35% eficienţă energetică

Parlamentul European solicită adoptarea de către şefii de stat şi de guvern a unor noi obiective în materie de schimbări climatice, ce trebuie atinse până în 2050: reducerea cu 80 a emisiilor de gaze cu efect de seră, ponderea de 60% a energiilor regenerabile în consumul total de energie şi îmbunătăţirea cu 35% a eficienţei energetice.

"Cel mai eficient mod de a îmbunătăţi securitatea energetică, inclusiv din punct de vedere al costurilor, este economisirea energiei" sunt de părere europarlamentarii, solicitând statelor membre şi Comisiei Europene adoptarea unui obiectiv obligatoriu de îmbunătăţire a eficienţei energetice cu cel puţin 20% până în 2020.

Raportul a fost adoptat cu 406 voturi pentru, 168 împotrivă şi 87 abţineri.



Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 2 februarie 2009

De mâine, 3 februarie, începe oficial perioada electorală pentru alegerile parlamentare

De mâine, 3 februarie, începe oficial perioada electorală pentru alegerile parlamentare. Astăzi Parlamentul a stabilit că viitorul scrutin se va desfăşura pe 5 aprilie. Potrivit Codului electoral al R. Moldova, campania electorală se desfăşoară pe parcursul a 60 de zile, astfel că pe 3 februarie aceasta îşi dă startul.
De marţi, Comisia Electorală Centrală poate recepţiona documentele şi cererile de înregistrare a concurenţilor în cursa legislativă. Să vedem cine va fi primul în buletinele de vot. Candidaţii pot depune cereri de înregistrare până cel târziu cu 30 de zile înaintea scrutinului. Partidele politice şi candidaţii independenţi pot începe campania electorală doar după înregistrarea acestora la Comisia Electorală Centrală.

UPDATE 14.00
Codul Electoral al Republicii Moldova defineşte campania electorală ca „perioada de activitate care se desfăşoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral şi care începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării”. Codul Electoral defineşte şi perioada electorală, ca fiind „perioada de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele finale ale alegerilor sînt confirmate de către organele competente”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!