PCRM se va scinda după alegeri ?

luni, 30 iunie 2008

Vrei 1000 de Euro pe lună? Participă la concursul de asistent în proiectul TWINNING

Se anunţă concurs pentru postul de asistent al rezidentului permanent în proiectul TWINNING “Susţinerea Parlamentului Republicii Moldova”, finanţat de Comisia Europeană.
cu lansarea în iulie 2008 pentru o durată de 24 luni.

Calificarea necesară a candidaţilor
Studii superioare în drept / ştiinţe politice / ştiinţe sociale;
Experienţă în implementarea şi managementul proiectelor;
Abilităţi de comunicare orală şi în scris în limbile moldovenească, rusă şi engleză, cunoaşterea limbii franceze constituie un avantaj;
Abilităţi organizatorice şi analitice;
Abilitatea de operare a programelor Windows (Word, Excel, PowerPoint);
Experienţă în traducere orală şi scrisă (MD-EN, EN-MD)

Responsabilităţi
Traducerea orală din engleza în moldoveneasca (şi/sau rusa) şi viceversa;
Traducerea în scris a documentelor cum ar fi legi, materiale de instruire, materiale informative şi alte materiale din engleza în moldoveneasca (şi/sau rusa) şi viceversa;
Pregătirea materialelor scrise legate de proiect în limbile moldovenească şi engleză;
Elaborarea programelor legate de proiect pentru experţi pe termen scurt şi alţi specialişti străini;
Activităţi organizatorice şi administrative.

Salariu
1000 de euro pe lună cu zi completă de lucru
Locul şi data limită de prezentare a cererii
Cererile trebuie transmise la următoarea adresa e-mail:
m.zolotco@parlament.md
rtaa.mdp@gmail.com
Data limită pentru prezentarea cererilor - 8 iulie 2008

Serviciul de presă al Parlamentului. Întrebările de pregizare, inclusiv, referitoare la limbă, rog să le adresaţi celor de la Parlament :)

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

UE şi Rusia au poziţii comune referitor la reglementarea transnistreană

Uniunea Europeană (UE) şi Rusia au ajuns la un numitor comun referitor la „conflictul îngheţat” din estul R. Moldova. Despre aceasta a anunţat Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, la o conferinţă de presă după summit-ul UE – Rusia, desfăşurat la sfîrşitul săptămînii trecute la Hatî-Mansiisk (Federaţia Rusă). Întrebat despre modalitatea de reglementare a „conflictelor îngheţate”, Barroso, la conferinţa de presă ţinută împreună cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat că UE se pronunţă „împotriva totalitarismului indiferent de formele acestuia”. El a subliniat că la reuniunea UE-Rusia s-a ajuns la un numitor comun în ce priveşte situaţia din Iraq şi Iran, Grecia, Moldova şi Orientul Apropiat.
Acelaşi lucru l-a confirmat şi Javier Solana, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună. Acesta a evidenţiat că UE şi Rusia vor coopera în ce priveşte chestiunile legate de Moldova, Georgia şi Orientul Apropiat. La rîndul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat după desfăşurarea summit-ului că Moscova nu are nimic împotrivă ca UE să joace un rol mai activ în reglementarea „conflictelor îngheţate” în spaţiul post-sovietic.
Liderii europeni şi preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev au convenit, la reuniunea de săptămîna trecută, să înceapă, pe 4 iulie, negocierile privind noul acord juridic dintre cele două părţi, care urmează să înlocuiască actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare, intrat în vigoare la 1 decembrie 1997. Se aşteaptă că noul document ce urmează a fi discutat de către Moscova şi Bruxelles să conţină prevederi referitoare la reglementarea „conflictelor îngheţate” din Moldova şi Georgia. Includerea acestor chestiuni pe agenda negocierilor dintre cele două părţi a fost posibilă ca urmare a insistenţelor Lituaniei.
Viitorul acord strategic „va servi drept cadru global pentru relaţiile UE-Rusia, acoperind toate domeniile”. Deocamdată viziunile părţilor sînt diferite în ce priveşte conţinutul acestui document. Liderul rus susţine că acesta va fi un document-cadru, urmat de acorduri sectoriale, dar diplomaţii şi liderii europeni nu doresc acorduri specifice, în domeniul energiei de exemplu, întrucît ar pierde pîrghii importante de negociere.
Discutînd subiectul securităţii comune pe continentul european, şeful de la Kremlin a evidenţiat că „Europa este casa noastră comună” şi că statele europene ar trebui să-şi asigure securitatea „fără ajutorul vecinilor”, aluzie la sistemul PRO american. În opinia lui Javier Solana, nu este posibil de rezolvat problemele legate de securitate în Europa fără relaţii profunde şi de încredere cu Rusia.
Problema energetică a fost printre principalele subiecte de discuţie la summit. Probabil, ruşii nu au ales întîmplător localitatea Hantî-Mansiisk, aflată într-o regiune din Siberia, foarte bogată în hidrocarburi, pentru a demonstra Europei argumentul de bază al Rusiei – cel energetic. Jose Manuel Barroso a subliniat că „Rusia va rămîne furnizorul-cheie de energie al UE, iar Uniunea Europeană va fi cea mai importantă destinaţie pentru exporturile Rusiei”. „Aceasta pune bazele solide ale unei interdependenţe, o situaţie care ar putea reprezenta un cîştig pentru ambele părţi”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene. UE a mai anunţat şi sprijin faţă de proiectul gazoductului „Nord Stream”, dacă acesta va corespunde cerinţelor ecologice europene.
La finele reuniunii, Jose Manuel Barroso s-a arătat încurajat de atitudinea noului preşedinte al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, care i s-a părut „deschis, destins şi preocupat de statul de drept”. Şi Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate s-a arătat mulţumită de discuţiile purtate cu Medvedev. „Mi se pare că el (D. Medvedev) este dintr-o nouă generaţie şi priveşte Rusia ca un stat, revenit deja pe arena internaţională”, a spus comisarul european.
Relaţiile dintre UE şi Rusia sînt importante pentru ambele părţi. UE este principalul partener comercial al Rusiei, totodată, principala sursă a investiţiilor străine în această ţară. Rusia este al treilea partener comercial al UE (după SUA şi China), dar una dintre principalele surse energetice ale comunităţii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

Valeriu Liţkai a fost reţinut? UPDATE 12.30

Şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valerii Liţkai, a fost reţinut recent de către miliţia transnistreană în stare de ebrietate (este cunoscut faptul că Liţkai este mare amator de alcool) şi dus la postul de miliţie, după ce a organizat un scandal. Despre aceasta mi-au comunicat prietenii de la Tiraspol, care spun că anume situaţia respectivă l-a făcut pe liderul separatiştilor transnistreni, Igor Smirnov, să spună "basta! Afară cu el". Vineri anunţam pe blog despre posibila demitere a lui Liţkai şi că s-ar fi aflat internat în spital, de asemenea, despre exercitarea funcţiei de ministru de externe de către primul adjunct al lui Liţkai, Vladimir Iastribceak.

Update 12.30

Vl. Iastribceak, în vârstă de doar 29 de ani, a absolvit gimnaziul cu studiere aprofundată a limbii engleze, din Tiraspol, apoi şi-a făcut studiile la Приднестровский государственный университет (Universitatea de stat a Transnistriei), facultatea de drept. Se spune că ar fi o persoană "cinstită şi muncitoare", doar că, la fel ca şi Liţkai, are o mare slăbiciune faţă de alcool. Informaţia respectivă a fost confirmată din trei surse, inclusiv de la persoane care au învăţat în aceiaşi şcoală cu Iastribceak.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

vineri, 27 iunie 2008

Şeful externelor de la Tiraspol, Valerii Liţkai, va fi demis? UPDATE 15.45

Şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valerii Liţkai ar putea fi demis în cel mai scurt timp. Despre aceasta au anunţat, pentru Agenţia rusă "Regnum" (vezi aici), surse din cadrul MAE de la Kiev. Motivul înlocuirii lui Liţkai, care deţine această funcţie de 17 ani (doar Smirnov şi Antiufeev-Şevţov sunt la fel de longevici), este "eşecul în relaţiile cu Moscova". Sursa citată spune că decizia respectivă este deja luată, urmând doar să fie pusă în aplicare. Liţkai a condus partea transnistreană la negocierile politice privind reglementarea diferendului din estul R. Moldova. Este cunoscut pentru capacitatea lui de a "bate pasul pe loc" şi a a se face "mort în popuşoi".
Agenţia de presă NR2 informează (vezi aici) că funcţiile lui Liţkai au fost preluate, temporar, de către primul său adjunct, un oarecare Vladimir Iastrebceak. Sursele mele de la Tiraspol spun că acest Iastrebceak este originar din Federaţia Rusă şi cetăţean rus. Cel mai curios lucru e că şeful departamententului de externe de la Tiraspol este venit în regiunea transnistreană, din Rusia, de ABIA APROXIMATIV UN AN. Până acum a fost mereu în umbră.
Voi încerca să mai aflu detalii despre potenţialul înlocuitor al lui Liţkai, pentru a le plasa pe blog.

UPDATE 15.45

Potrivit altor informaţii obţinute de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak este născut în această localitate, a învăţat la şcoala din oraşul respectiv, dar şi-a făcut studiile la Moscova, la facultatea de drept. El lucrează în aşa-numitul minister de externe al "rmn" din anul 2000. A fost numit prim-adjunct al lui Liţkai, prin decret semnat de Smirnov, în februarie anul 2007. Înainte de a fi numit în această funcţie, el a condus direcţia juridică a departamentului de externe de la Tiraspol.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

Bundestagul german cere perspective de aderare la UE pentru R. Moldova

Republica Federală Germania pledează pentru un angajament consolidat al UE în susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. Printr-o nouă Moţiune privind sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova, adoptată de marea majoritate a legislatorilor din Bundestag la 26 iunie curent, Germania recunoaşte aspiraţiile ţării noastre de apropiere de familia europeană şi reconfirmă suportul ferm al acestui stat în favoarea dezideratului european al Moldovei.

Acest lucru a fost comunicat în cadrul întrevederii de astăzi dintre Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, şi Nikolaus von der Wenge Graf LAMBSDORFF, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Federale Germania la Chişinău.

În Moţiunea adoptată Bundestagul german apreciază faptul că Republica Moldova depune eforturi hotărâte pentru apropierea de Uniunea Europeană şi optează pentru susţinerea ţării noastre în obţinerea cât mai curând posibil a mandatului Uniunii Europene de începere a negocierilor pe marginea unui nou acord cu comunitatea europeană. Noul aranjament, accentuează legislatorii de la Berlin, trebuie să depăşească esenţial actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare, să reflecte progresele înregistrate de Moldova, precum şi să stipuleze acţiunile corespunzătoare necesităţilor, aspiraţiilor şi aşteptărilor ţării noastre în parcursul său european.
Marian LUPU şi Nikolaus von der Wenge Graf LAMBSDORFF au salutat adoptarea acestui document, apreciindu-l drept deosebit de important pentru susţinerea realizării reformelor europene demarate de Republica Moldova. În context, interlocutorii au remarcat faptul că dialogul politic foarte bun dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania pe dimensiunea parlamentară a contribuit de o manieră decisivă la includerea ţării noastre pe agenda politică a autorităţilor de la Berlin.
Oficialii au mai apreciat faptul că moţiunea abordează clar realităţile din Republica Moldova şi menţionează corect necesitatea continuării eforturilor ţării noastre în direcţia consolidării democraţiei, asigurării libertăţii presei, independenţei justiţiei, combaterii corupţiei şi traficului de fiinţe umane.

Totodată, în documentul adoptat parlamentarii germani îndeamnă Uniunea Europeană să-şi continue angajamentul în procesul de soluţionare a problemei transnistrene, în vederea restabilirii unităţii teritoriale şi asigurării suveranităţii Republicii Moldova.
De asemenea, legiuitorii germani cheamă Guvernul Federal al Germaniei să sprijine negocierile dintre Republica Moldova şi România privind încheierea Tratatului de bază.

Cât priveşte dezvoltarea economică a ţării, sunt apreciate succesele înregistrate în privinţa îmbunătăţirii climatului investiţional, fiind menţionată totodată importanţa decisivă a sprijinului consecvent din partea UE, cât şi politica activă de reforme a autorităţilor de la Chişinău.
Preşedintele Parlamentului a apreciat înalt atitudinea şi sprijinul Republicii Moldova de către Bundestagul Germaniei, una dintre ţările lider ale Uniunii Europene, menţionând că aceasta reprezintă dovadă elocventă a cooperării foarte bune dintre ţara noastră şi Germania. Urmare a schimbului intens de vizite pe dimensiunea instituţiilor legislative ale celor două ţări (în 2006 Norbert LAMMERT, Preşedintele Bundestagului german, a vizitat RM, iar în 2007 într-o vizită la Berlin s-a aflat delegaţia parlamentară de la Chişinău, condusă de Marian LUPU), precum şi a dialogului la nivel de structuri parlamentare ţara noastră beneficiază de atenţie sporită din partea Bundestagului. În acest context, oficialul german a reiterat importanţă diplomaţiei parlamentare drept un instrument eficient de dezvoltare a relaţiilor bilaterale şi promovare a vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda discuţiilor europene.

Moţiunea parlamentară „A sprijini integrarea europeană a Republicii Moldova” a fost adoptată de Bundestagul german în seara zilei de 26 iunie curent, fiind sprijinită de fracţiunile CDU/CSU (Partidul Creştin Democrat/Partidul Creştin Social), SPD (Partidul Social Democrat), FDP (Partidul Liberal Democrat) şi Alianţa 90/Verzii. Acesta este cel de-al doilea document dedicat ţării noastre în istoria legislativului german. La 6 mai 2004 a fost adoptată moţiunea „A sprijini calea spre unificare şi democratizare în Republica Moldova”.

Serviciul de presă al Parlamentului de la Chişinău

Mai jos plasez şi textul Moţiunii, în traducere neoficială.

Bundestag-ul german
legislatura a 16-a
doc 16/9755
25.06.2008
Moţiunea
Fracţiunilor CDU/CSU, SPD, FDP şi a Partidului Verzilor
a sprijini integrarea europeană a republicii moldova
Bundestag-ul adoptă:
I. Bundestag-ul constată că:
Începând cu 1 ianuarie 2007, Republica Moldova este stat vecin cu Uniunea Europeană. Republica Moldova depune eforturi hotărâte pentru apropierea de Uniunea Europeană. Bundestag-ul german recunoaşte aspiraţiile şi aşteptările Republicii Moldova în contextul integrării europene.
Precum atestă Raportul de Evaluare din 3 aprilie 2008 al Comisiei Europene referitor la implementarea Politicii Europene de Vecinătate, Republica Moldova a întreprins paşi semnificativi pe calea apropierii de Uniunea Europeană. Recentele acţiuni de apropiere de standardele UE în ceea ce priveşte protecţia drepturilor omului şi consolidarea statului de drept includ desfăşurarea unei strategii complexe de reformare a sistemului de justiţie, precum şi ratificarea Convenţiei internaţionale ONU privind combaterea corupţiei.
Progrese importante au fost făcute şi de către Uniunea Europeană prin semnarea Acordului de facilitare a regimului de vize şi readmisie, precum şi prin acordarea preferinţelor comerciale autonome. Republica Moldova aşteaptă cu mare speranţă încheierea unui nou acord care va substitui Acordul din 1998 de Parteneriat şi Cooperare şi care ar trebui să-l depăşească substanţial în privinţa perspectivelor şi ofertelor de integrare europeană. În contextul succeselor înregistrate de Republica Moldova, Bundestag-ul ar saluta oferirea cât mai curând posibilă a mandatului pentru iniţierea unor astfel de negocieri.
În ceea ce priveşte libertatea de opinie şi a mediei, independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei sunt necesare acţiuni continue, în primul rând prin implementarea corespunzătoare a legislaţiei deja adoptate. Standardele UE încă nu au fost pe deplin aplicate în domenii precum detenţia preventivă de către poliţie şi sistemul penitenciar. Necesitate reformelor persistă încă în raport cu funcţionarea şi independenţa organelor de urmărire penală. Termenul restrâns în care a fost ridicat la şase procente pragul electoral, a fost interzisă constituirea blocurilor electorale, precum şi interdicţia titularilor a două sau mai multor cetăţenii să deţină funcţii publice în contextul apropiatelor alegeri parlamentare din 2009, pune sub semn de întrebare progresele obţinute în procesul de democratizare. În implementarea reformelor un rol important îl au societatea civilă, organizaţiile non-guvernamentale şi partidele politice din Republica Moldova. Acestea trebuie să fie susţinute nu în ultimul rând şi prin fundaţiile politice germane.
Procesul de transformare din Republica Moldova este unul foarte dificil. Integritatea teritorială şi stabilitatea este periclitată deja de un deceniu şi jumătate prin separarea regiunii transnistrene, care este condusă de un regim ce violează principiile democratice de bază, ale statului de drept, precum şi drepturile fundamentale ale omului. Potrivit datelor OSCE, în transnistria continuă să fie depozitate 20.000 tone de muniţii ruseşti. Totodată, continuă să staţioneze în regiune şi trupele militare ruseşti, în pofida deciziilor Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999. În aceste circumstanţe, devine foarte important rolul constructiv al Rusiei în soluţionarea conflictului. Uniunea Europeană trebuie să-şi continue angajamentul său consolidat din ultimii ani privind soluţionarea conflictului în cadrul formatului 5+2 şi prin Misiunea EUBAM. Scopul final rezidă în reîntregirea ţării în condiţiile asigurării suveranităţii Republicii Moldova şi continuităţii reformelor.
Inclusiv din punct de vedere economic Republica Moldova este nevoită să se confrunte cu dificile probleme structurale. Este vorba despre capacitatea economică generală slabă, sărăcia extinsă şi o dependenţă sporită de producţia agrară, care a devenit vizibilă prin efectele secetei din anul 2007. Prin urmare, este nevoie de dezvoltarea politicii de cooperare bilaterală, precum şi cea din cadrul european. Totodată, gravitatea situaţiei este amplificată prin dependenţa la fel de sporită de importul resurselor energetice şi exportul producţiei agricole din şi în Rusia. Interdicţia impusă de Rusia la importul produselor moldoveneşti a înrăutăţit substanţial situaţia economică.
Actualmente UE este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Totodată, recenta extindere a Uniunii Europene a condus la înăsprirea regimului de vize, concomitent tendinţele exodului populaţiei devenind mai pronunţate. Potrivit estimărilor, o treime din produsul intern brut al Republicii Moldova este constituit din transferurile moldovenilor care lucrează în străinătate. Exodul preponderent al tinerilor şi specialiştilor bine calificaţi periclitează dezvoltarea viitoare a Republicii Moldova.
Asistenţa pentru consolidarea economică, precum şi ridicarea barierelor comerciale trebuie să conducă la diminuarea consecinţelor unor astfel de tendinţe. Republica Moldova depune eforturi în vederea îmbunătăţirii climatului investiţional, reuşind în ultimii ani o sporire considerabilă a investiţiilor străine directe. Totodată, eforturile de ridicare a nivelului de securizare a investiţiilor trebuie să continue.
Fiabilitatea structurilor democratice, ale statului de drept şi ale economiei de piaţă constituie o precondiţie atât pentru integrarea continuă în structurile Uniunii Europene, cât şi pentru viitorul politic, economic şi social al Republicii Moldova. Printre condiţiile decisive în acest sens este şi susţinerea consecventă de către UE, aşa cum se promovează prin intermediul instrumentului Politicii Europene de Vecinătate, precum şi o politică de reformă activă internă, promovată de Guvernul moldovenesc în condiţiile unei stabilităţi politice externe.
Bundestag-ul german este convins de necesitatea unui angajament consolidat al Germaniei şi Uniunii Europene pentru Republica Moldova în sensul evitării noilor linii de divizare la frontierele externe ale UE extinsă. Bundestag-ul german şi-a declarat susţinerea proceselor de transformare şi apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană prin moţiunea sa din 6 mai 2004. Germania este interesată să sprijine în continuare o apropiere a Republicii Moldova de UE prin implementarea standardelor UE.
II. Bundestag-ul german cheamă Guvernul federal:
să intensifice dialogul politic cu Republica Moldova şi să intervină pentru un nou acord în locul celui de Parteneriat şi Cooperare, care expiră în anul 2008 şi care să reflecte progresele înregistrate, precum şi necesităţile, aspiraţiile şi aşteptările Republicii Moldova.
să intervină pentru eliberarea cât mai curând posibilă a mandatului pentru iniţierea negocierilor asupra noului Acord.
să intervină pe lângă Guvernul moldovenesc pentru consolidarea democraţiei şi drepturilor omului, independenţei justiţiei şi libertăţii media, combaterii corupţiei şi traficului de fiinţe umane; totodată pentru o transparenţă mai mare a activităţii Guvernului şi să intre în dialog cu diferite partide politice şi societatea civilă.
să intervină pe lângă Guvernul Republicii Moldova ca legislaţia electorală să nu creeze bariere neproporţionale pentru partide şi candidaţi.
să pledeze consecvent pentru soluţionarea conflictului transnistrean, care să asigure suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, procesele democratice şi supremaţia legii pe teritoriul întregii ţări.
în pofida moratoriului declarat de preşedintele Putin privind implementarea Tratatului FACE, să intervină pe lângă Guvernul rus în vederea respectării angajamentelor asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea trupelor şi muniţiilor militare din Republica Moldova şi să sisteze susţinerea regimului transnistrean, nerecunoscut pe plan internaţional.
să sprijine în continuare scopul Misiunii UE la hotarul moldo-ucrainean (EUBAM), întărind securizarea frontierei împotriva transferului ilicit de armament şi să consolideze suveranitatea Republicii Moldova asupra controlului frontierelor sale şi asupra comerţului exterior.
să intervină pe lângă Guvernul moldovenesc în intensificarea cooperării regionale, în special în cadrul Sinergiei la Marea Neagră, pentru a putea mai bine combate sfidările transfrontaliere gen protecţia mediului, transport, migraţiune şi crima organizată.
să sprijine negocierile dintre Republica Moldova şi România privind încheierea Tratatului de Bază.
să sprijine funcţionarea Misiunilor UE şi OSCE şi să aprofundeze angajamentul bilateral al altor ţări partenere pentru Republica Moldova.
să continue cooperarea bilaterală pentru dezvoltare, întărind instrumentele respective atât în cadrul european, cât şi prin cooperarea cu alte state donatoare pentru a spori dezvoltarea economică şi a diminua consecinţele exodului dramatic al potenţialului uman.
să sprijine îmbunătăţirea climatului investiţional din Republica Moldova, în special prin sporirea securizării investiţiilor, precum şi să susţină competitivitatea structurilor administrative.
să aprofundeze cooperarea bilaterală în domeniul cultural şi educaţional, în special prin efectuarea schimburilor de artişti, oameni de ştiinţă şi studenţi.
Berlin, 25 iunie 2008
Volker Kauder, Dr. Peter Ramsauer şi fracţiunea
Dr. Peter Struck şi fracţiunea
Renate Kunast, Fritz Kuhn şi fracţiunea



Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

D-ale ONG-urilor media moldoveneşti. Azi e laie, mâine e bălaie...

Am scris recent despre lipsa consecutivităţii la politicienii moldoveni. Acum voi arăta consecutivitatea ONG-urilor media moldoveneşti care deja nu mă surprinde defel. Mai jos voi dă publicităţii solicitările lor de câţiva ani în urmă prin care solicită modificarea art. 16 Cod Civil pentru plafonarea amenzii pentru jurnalişti, iar acum... cer să nu fie modificat art. 16 Cod Civil în vederea stabilirii unui plafon maxim pentru amenzile date presei. Să te cruceşti nu alta...

Vedeţi aici o relatare "Ziariştii cer modificarea art. 16", din 21 august 2006, în care CIJ, Centrul „Acces info” şi Fundaţia „Friedrich Ebert” fac solicitări în acest sens, arătându-se foarte îngrijorate de existenţa acestui articol. Aici vedeţi şi o adresare deschisă către preşedintele Vladimir Voronin prin care se cere modificarea art. 16 CC, privind plafonarea amenzii pentru jurnalişti. Scrisoarea deschisă este semantă de către "Jurnal de Chişinău", "Timpul", "Literatura şi Arta", "Moldavskie Vedomosti". Aici se anunţa o campanie de colectare a semnăturilor privind modificarea Codului Civil, privind stabilirea unui plafon maximum pentru amenzile date ziariştilor. Aici citiţi materialul despre cum "AMN propune modificarea Articolului 16". Iar aici citiţi despre adresarea, în 2005, a 11 ONG-uri medie privind modificarea art. 16 CC. Dacă veţi da în căutare pe google veţi găsi multe solicitări şi îngrijărări similare, expuse de jurnalişti şi ONG-uri media anterior. Câţiva ani în urmă am participat şi eu la nişte mese rotunde la care am discutat NECESITATEA stabilirii unui plafon maxim pentru amenzile acordate jurnaliştilor, reuniuni la care au participat jurnalişti, lideri din ONG-urile media etc.
La 12 iunie, şeful statului a venit cu iniţiativa de a modifica art. 16 CC, privind stabilirea unui plafon maxim pentru amenzile acordate jurnaliştilor. Nu voi spune dacă e bine sau e rău (am fost în judecată în care mi se cerea despăgubiri morale de 1000.000 de lei, circa 100 mii USD). Doar că mă mira tăcerea ONG-urilor, care au tot cerut cu înverşunare acest lucru. Tăcerea a fost spartă. Doar că....surprinzător... acestea cer PĂSTRAREA intactă a art. 16 Cod Civil. Aceleaşi ONG-uri media au adresat, astăzi, o scrisoare deschisă către Parlament, în care cer "să respingă proiectul Legii pentru modificarea alineatului 8 al articolului 16 din Codul civil al Republicii Moldova, înaintat Parlamentului cu titlul de iniţiativă legislativă de către preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, pe data de 12 iunie 2008". Adevărat Bastordostan.... Apropo, cine sunt democraţii moldoveni?


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

joi, 26 iunie 2008

Barroso îi scrie lui Voronin

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a primit o scrisoare comună semnată de Jose Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, şi Danilo Türk, Preşedintele Republicii Slovenia, ţară deţinătoare a Preşedinţiei la Consiliului Uniunii Europene.

În mesajul celor doi înalţi oficiali europeni se arată că Uniunea Europeană manifestă un interes activ faţă de Republica Moldova în contextul Politicii Europene de Vecinătate şi în baza Acordului de Parteneriat şi Cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova, inclusiv prin eforturile de soluţionare a diferendului transnistrean. Toate statele membre ale UE, precum şi Comisia Europeană au subscris la această politică, se menţionează în scrisoare.

„În context dorim, de asemenea, să reafirmăm principiul de bază al respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul hotarelor sale recunoscute pe plan internaţional. Acest fapt corespunde principiilor Actului Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki, precum şi ale Articolului 11 al Tratatului privind Uniunea Europeană”, - se spune în mesaj.

Jose Manuel Barroso şi Danilo Türk subliniază faptul că pe parcursul anului trecut au fost atinse progrese semnificative în relaţiile Uniunea Europeană – Republica Moldova, inclusiv negocierea şi întrarea în vigoare a Acordurilor de facilitare a regimului de vize şi de readmisie, crearea Centrului Comun de Vize, acordarea Preferinţelor Comerciale Autonome, precum şi sporirea asistenţei oferite de UE ţării noastre.

„Precum aţi subliniat în cadrul recentei vizite la Bruxelles, aceste realizări reprezintă beneficii tangibile pentru Republica Moldova şi pentru cetăţenii ei într-un vast ansamblu de domenii. Progresele persistente în implementarea reformelor de pe agenda Republicii Moldova, axate pe Planul de Acţiuni moldo-comunitar din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, vor contribui la menţinerea şi consolidarea acestor beneficii”, conchid Preşedintele Comisiei Europene şi Preşedintele Republicii Slovenia.

Serviciul de presă al Preşedinţiei

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

Poliţia caută arme la intrarea în sala de şedinţe a Consiliului municipal Chişinău

Noul preşedinte al Consiliului municipal Chişinău (CMC), Eduard Muşuc, şi-a început exercitarea funcţiei prin a face regulă în sala de şedinţe a instituţiei pe care o conduce. Ca urmare a ambuscadei înregistrate la şedinţa Consiliului de săptămîna trecută, cînd în sala de şedinţe au intrat grupuri de persoane din stradă, inclusiv înarmate, ce au luat la îmbrînceli aleşii locali, Muşuc a apelat la Serviciul pază de stat pentru a asigura ordinea. Astfel, accesul în sala de şedinţe a fost permis, astăzi, doar consilierilor, angajaţilor subdiviziunilor CMC şi ale Primăriei, invitaţilor speciali şi jurnaliştilor. Poliţia, înzestrată cu detectoare de metal, verifica la intrare dacă sînt arme. Pentru a nu limita accesul populaţiei la şedinţele CMC, care, potrivit legii, sînt publice, preşedintele Consiliului a dispus instalarea în holul clădirii Primăriei a unui proiector pe care este retransmisă şedinţa.

Acţiunile în cauză ale recent alesului preşedinte au stîrnit nemulţumirea şi critici din partea fracţiunii liberale din Consiliu, care l-a acuzat pe Muşuc de „limitarea accesului cetăţenilor la şedinţele publice”. Acuzaţiile au fost respinse de către şeful CMC, care a făcut trimitere la normele legale în baza cărora a acţionat, subliniind, totodată, că fiecare doritor poate urmări şedinţa în holul instituţiei. El a mai declarat că pe viitor se va examina posibilitatea ca toate şedinţele CMC să fie transmise în direct pe Internet, dar şi pe holul Primăriei, deoarece sînt mulţi doritori de a urmări lucrările Consiliului, iar sala în care îşi desfăşoară activitatea are un spaţiu limitat.

Două fracţiuni – PL şi AMN - din cele opt existente în CMC au anunţat că nu recunosc legalitatea demiterii lui Mihai Ghimpu din funcţia de preşedinte şi alegerea în locul acestuia a lui Eduard Muşuc. Liderul liberalilor, M. Ghimpu a anunţat că va ataca în instanţa de judecată aceste decizii. El l-a acuzat de încălcare a legislaţiei şi pe secretarul CMC, Valeriu Didenco, cu care a lucrat umăr la umăr mai bine de jumătate de an şi care, vinerea trecută, a contrasemnat deciziile de demitere a vechiului şi alegere a noului preşedinte al Consiliului. La rîndul său, Didenco a subliniat că a acţionat în conformitate cu prevederile legale.

Pentru a continua show-l, consilierii liberali l-au „felicitat” pe E. Muşuc şi i-au „dăruit” acestuia cîteva steguleţe cu simbolica PCRM-ului, ca semn că ar fi intrat în coaliţie cu partidul de guvernămînt. În schimb, fracţiunea PL i-a mulţumit primarului general, Dorin Chirtoacă „pentru că a condus eficient Primăria timp de un an de zile”, înmînîndu-i un buchet de trandafiri albi. Edilul şef al capitalei a venit în sala de şedinţe doar pentru a primi buchetul şi a urmări, din picioare, schimbul de declaraţii, ca ulterior să se retragă, în pofida faptului că anterior participa practic la toate sesiunile CMC. La lucrările Consiliului au participat doar doi din cei patru viceprimari.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

miercuri, 25 iunie 2008

BBC nu va mai difuza în limba română. Se închide şi redacţia de la Chişinău

BBC World Service a decis să închidă redacţia sa în limba română. Se aşteaptă ca Radio BBC România, care în present transmite aproape 4 ore pe zi şi realizează o pagină de internet proprie, să-şi înceteze emisia la 1 august 2008, după 68 de ani de activitate neîntreruptă.
Redacţia în limba română este ultima din BBC WS într-o limbă alta decât limba engleză, care mai transmite în prezent într-o ţară membră a Uniunii Europene.
Decizia survine în urma unei reevaluări a structurii BBC WS din perspectiva bugetului instituţiei, stabilit în acord cu guvernul britanic în octombrie 2007, pentru anii 2008-2011. Este singura închidere prevăzută în acest interval bugetar.
Decizia a fost aprobată de consiliul de administraţie al BBC şi de ministerul de Externe britanic şi a fost luată în urma unei analize a situaţiei audienţei, a schimbărilor de pe piaţa media şi a scăderii impactului BBC în România.
Schimbările vor fi făcute în contextul presiunilor financiare cu care se confruntă BBC WS. Bugetul aprobat prevede resurse suplimentare pentru proiecte noi precum o televiziune în limba arabă şi una în limba persană, dar impune economisirea strictă a circa 3 la sută din fondurile cu care se acoperă cheltuielile curente. În ultimul deceniu, BBC WS a economisit în medie 2.7 la sută din bugetul anual, adică, în total, 46 milioane de lire sterline.
Competiţia pe piaţa radio şi mass-media în general s-a intensificat mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană. În plus, o serie de fuziuni şi achiziţii pe piaţa radio au determinat mai multe reţele să renunţe la preluarea emisiunilor BBC. Parteneriatele de acest fel sunt foarte importante într-o ţară unde audienţa pe unde scurte este nesemnificativă. Aceste schimbări au dus la scăderea audienţei BBC (în present, sub 3 la sută din piaţa radio), fenomen care nu a putut fi combătut prin lansarea câtorva frecvenţe FM proprii.
Difuzarea de programe în limba română destinate Republicii Moldova va înceta, de asemenea, deoarece biroul de la Chişinău nu poate funcţiona fără infrastructura întregii redacţii în limba română.
Cele 4 frecvenţe FM ale BBC din România şi cea din Republica Moldova, care în prezent difuzează şi programe în limba română, vor continua să transmită exclusiv programe în limba engleză în România şi în engleză, rusă şi ucraineană în Republica Moldova, în măsura în care autorităţile media o vor permite. Publicul din ambele ţări va continua să beneficieze de programe BBC Global News în limba engleză, cum ar fi radio BBC WS, televiziunea BBC World News şi de pagina de internet bbc.com/news.
Închiderea redacţiei BBC WS în limba română afectează 46 de angajaţi (30 la Bucureşti, 4 la Chişinău şi 12 la Londra) şi va duce la o economie de 1,3 milioane de lire sterline.
Directorul BBC WS Nigel Chapman a spus : “Ca şi celelalte redacţii europene pe care le-am închis acum trei ani, redacţia în limba română a fost creată în perioada celui de al doilea război mondial şi şi-a slujit cu distincţie publicul în timpul Războiului Rece şi până în prezent.
Contribuţia şi dăruirea în slujba informării publicului a tuturor jurnaliştilor români ai BBC au fost imense de-a lungul celor 68 de ani de existenţă. Calitatea emisiunilor se ridică în prezent la cel mai înalt standard, dar Europa s-a schimbat fundamental faţă de anii 90 şi declinul audienţei radio vine în sprijinul deciziei noastre. Contribuţia BBC la consolidarea libertăţilor cetăţeneşti este recunoscută de toată lumea şi credem că aceaastă moştenire va fi de durată.”
Directorul BBC WS a mai spus : “A fost o decizie dificilă, dar necesară pentru a ne asigura că BBC WS îşi alocă resursele limitate acolo unde nevoia este mai mare. Ştiu că redacţia BBC în limba română are jurnalişti foarte talentaţi şi vom face tot ce putem ca ei să fie trataţi în mod corect şi echitabil în privinţa compensaţiilor financiare, atât în interiorul cât şi în afara Marii Britanii. Le vom sprijini cu fermitate eforturile de a-şi găsi alte locuri de muncă.”
Decizia închiderii secţiei române a fost aprobată de consiliul de administraţie al BBC şi de ministrul de Externe britanic, David Miliband, potrivit prevederilor Cartei BBC şi acordurilor dintre BBC WS şi ministerul britanic de Externe.
Informaţii utile :
Redacţia în limba română a BBC WS şi-a început transmisiile la 15 septembrie 1939.
Bugetul BBC WS alocat de ministerul de Externe britanic pe anul 2008-2009 este de 265 de milioane de lire sterline.
BBC WS transmite în 33 de limbi, după cum urmeză : albaneză, arabă, azeră, bengali, birmaneză, engleză pentru Caraibe, cantoneză, franceză pentru Africa, hausa, hindi, indoneziană, kinyarwanda/kirundi, kirkiză, macedoneană, mandarină, nepaleză, pashto, persană, portugheză pentru Brazilia, română, rusă, sârbă, sinhaleză, somaleză, spaniolă pentru America latină, swahili, tamilă, turcă, ucraineană, urdu, uzbecă şi vietnameză.
Radio BBC WS poate fi ascultat pe unde scurte, pe FM în 154 de capitale ale lumii, iar o selecţie de programe este preluată de aproape 2000 de posturi FM şi de unde medii în toată lumea.

Comunicat de presă al Serviciului BBC Word Service

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

Chişinăul schimbă din nou accentele, anunţând că integrarea europeană este principala prioritate

În 2005 conducerea de la Chişinău anunţa că integrarea europeană este prioritatea nr. 1 a R. Moldova (pe fundalul deterioririi relaţiilor cu Rusia, respectiv blocarea negocierilor privind reglementarea nistreană) ca ulterior, în 2007-primele luni ale lui 2008, să declare că principala prioritate este reîntregirea ţării, fără de care nu este posibil să aderăm la UE. Astăzi accentele au fost schimbate din nou. La şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrarea Europeană, desfăşurată astăzi, preşedintele ţării, Vladimir Voronin a spus că "nicio altă problemă nu trebuie să abată R. Moldova de la integrarea europeană, nici reîntregirea ţării sau probleme apărute în alte zone (aluzie la comportamentul Rusiei), nici viitoarele alegeri parlemntare". Probabil, puterea de al Chişinău a înţeles că nu mai existe perspective reale de soluţionare a problemei transnistrene în acest an, respectiv nu e cazul să condiţionăm negocierea noului acord, care ar prevede aderarea la UE, cu soluţionarea problemei transnistrene.
La şedinţa de astăzi a fost prezentată poziţia Chişinăului în ce priveşte conţinutul viitorului acord juridic cu UE. R. Moldova cere perspectivă clară de aderare la UE, deşi fără stabilirea unor termeni concreţi. Voronin a specificat că aderarea noastră la UE va depinde de calitatea şi ritmul reformelor pe care le vor realiza. De asemenea, Moldova doreşte să adere la UE păstrându-şi, totodată, neutralitatea, la fel ca şi alte state membre ale comunităţii (Austria, Cipru, Malta). Neutralitatea poate contribui, spune şeful statului, la procesul de reîntregire a ţării.
Chişinăul mai propune ca viitorul document să se numească Acord de Asociere, la fel cu propune Ucraina, care la moment negociază deja acordul respectiv. Moldova mai doreşte ca în viitorul document să figureze liberalizarea totală a comerţului (la moment avem parte de comerţ asimetric cu UE) şi a regimului de vize cu UE. Începutul negocierilor acestui document, spune preşedintele moldovean, nu trebuie de legat de viitoarele alegeri parlamentare, care, după spusele lui Voronin, vor fi deplin democratice şi corecte.
La propunerea şefului statului, a fost instituită funcţia de secretar al CNIE, iar în această funcţie a fost aleasă Natalia Catrinescu, care până acum exercită funcţia de şef al Direcţiei coordonare a politicilor şi asistenţei externe. Crearea secretariatului are drept scop sporirea eficienţei activităţii CNIE, structură care urmează să se întâlnească în şedinţe cel puţin o dată în lună. S-a anunţat că va fi elaborat şi site-ul CNIE, ca urmare a unui concurs public.
La şedinţa de astăzi, premierul Zinaida Greceanâi a prezentat un raport în ce priveşte măsurile întreprinse în ultimul timp pentru realizarea Planului intern de acţiuni, care are scopul să reducă din handicapul atestat în cinci domenii problematice: independenţa justiţiei, libertatea mass-media, drepturile omului, combaterea corupţiei şi climatul de afaceri. Raportul va fi plasat pe pagina web a Guvernului http://www.gov.md/ .
La şedinţă au participat mai mulţi ambasadori europeni, acreditaţi la Chişinău.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

Cine sunt democraţii moldoveni (2)?

Declaraţiile de ieri, 24 iunie, ale liderului AMN şi ale conducerii PL, care, aşa cum a observat cineva dintre cititorii blogului, se bat cap în cap (unul cheamă la revitalizarea coaliţiei în Consiliul municipal Chişinău, alţii spun că trec în opoziţie în CMC), m-a făcut să continui ideea materialului "Cine sunt democraţii moldoveni" (pe care îl puteţi citi aici).
Voi porni de la citarea unei părţi a declaraţiei PL-ului:
"Trădarea de către PSD a Coaliţiei Democratice din CMC confirma o data în plus că Hotărârea Consiliului Central al Partidului Liberal din anul 2003 de a nu face alianţe cu partidele conduse de persoane ce au făcut parte din nomenclatura comunista, au colaborat cu structurile sovietice de ocupaţie sau au votat pentru o guvernare comunista, este o decizie justa şi corecta".

Acum să încercăm să facem o scurtă analiză la rece cine sunt persoanele vizate de PL şi cu cine colaborează această formaţiune. De altfel, aşa cum vedem în afirmaţiile liberalilor, hotărârea CC al PL de a nu face alianţe cu "partidele conduse de persoane ce au făcut parte din nomenclatură comunistă, au colaborat cu structurile sovietice de ocupaţie sau au votat pentru o guvernare comunistă", datează din 2003. Reţineţi acest an.

Pe 24 iulie 2007, patru lideri de partide Serafim Urechean (AMN) , Iurie Roşca (PPCD), Mihai Ghimpu (PL) şi Dumitru Diacov (PD), în prezenţa presei, au semnat Acordul de constituire a alianţei majoritare în CMC (care mai era numită alianţa democrată). Să revenim pentru scurt timp la hotărârea CC al PL din 2003 să vedem dacă liberalii au ţinut cont de ea. Printre semnatarii Acordului figura Dumitru Diacov (care, alături de alţi deputaţi PD, a votat, la 4 aprilie 2005, pentru candidatura comunistului Vladimir Voronin la funcţia de preşedinte al R. Moldova). Un alt semnatar al Acordului este Serafim Urechean, fost secretar de partid (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) la Anenii Noi. Prin urmare, putem admite că liberalii au "închis puţin ochii" făcându-se că au uitat hotărârea CC al PL din 2003, pentru a crea o coaliţie democratică (cine sunt democraţii moldoveni?).

Alianţa majoritară (formată la limită, din 26 de consilieri din totalul de 51) nu a funcţionat, astfel că mai multe tentative de a alege preşedintele CMC au ieşuat. Coaliţia nu a funcţionat, până când, în toamnă, locul celor 4 consilieri PPCD a fost luat de 5 consilieri PSD. Noua coaliţie (27 de consilieri) nu a fost formalizată prin semnarea unor noi acorduri, în schimb preşedintele PSD, Dumitru Braghiş, împreună cu liderul fracţiunii social-democrate Eduard Muşuc au bătut mâna cu liderul PL, Mihai Ghimpu. Să revenim iarăşi la Hotărârea CC al PL din 2003 să vedem în ce măsură s-a ţinut cont de ea. Dumitru Braghiş a fost lider al comsomolului în RSSM, deci fruntaş al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Dumitru Braghiş, la finele anilor '90 a fost ales prim-ministru al R. Moldova cu votul deputaţilor Partidului Comuniştilor din R. Moldova. Este evident că nici în acest caz cei din PL au trecut cu vederea Hotărârea CC al PL din 2003. Să admitem că tot din interese nobile (să facă bine chişinăuienilor şi oaspeţilor capitalei).

Au trecut câteva luni de show-ri în CMC (cu implicarea showmanilor gen Klimenko, Onişcenko, Ghimpu, Muşuc, Popa ....lista este deschisă...) şi la 6 iunie 2008 s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Cu 27 de voturi (PCRM, PSD, PPCD, PUM + Valeriu Klimenko /zis de unii şi VC/) a fost demis din funcţia de preşedinte al CMC Mihai Ghimpu, locul căruia a fost luat, cu acelaşi număr de voturi, de către Eduard Muşuc. În mod normal, au curs acuzaţii reciproce.

La 24 iunie apare declaraţia PL-ului, prin care anunţă trecerea sa în opoziţie în CMC şi scoate din nou în prim plan esenţa hotărârii CC al PL din 2003. Ei nu au anunţat că refuză la colaborarea cu AMN şi PD (conduşi de foşti nomenclaturişti). De altfel, în raionul Cimişlia PD a făcut coaliţie cu PCRM, PPCD şi UCM, formaţiuni calificate de către unii drept non-democratice. Se pare că iarăşi mă încurc rău în aprecierile, declaraţiile şi acţiunile politicienilor noştri. Las să trageţi singuri concluzii ce, cine, când, cum şi de ce...


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

Moldova doreşte să adere la Comunitatea Transporturilor în Europa de Sud-Est

În perioada 25 – 27 iunie 2008, la Bruxelles se desfăşoară Reuniunea Sub-comitetului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană „Energetică, Transport şi Telecomunicaţii, Ştiinţă şi Tehnologie, Instruire şi Educaţie”.

Din delegaţia Republicii Moldova fac parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerului Economiei şi Comerţului, Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Academiei de Ştiinţe, Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Ministerului Dezvoltării Informaţionale, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Centrului Naţional de Management în Sănătate şi Ministerului Sănătăţii.

În cadrul şedinţelor Sub-comitetului sunt discutate evoluţiile la capitolul societate informaţională, în particular implementarea legii comunicaţiilor electronice şi adoptarea în baza acesteia a noilor regulamente; realizarea Directivei privind Serviciile Media şi Audiovizualul; cooperarea internaţională şi regională în domeniul protecţiei mediului; implementarea programelor comunitare în sfera educaţiei, în special Tempus, Erasmus Mundus şi a Convenţiei UNESCO cu privire la Diversitatea Culturală.

De asemenea, pe parcursul următoarelor zile, părţile vor face un schimb de opinii şi vor examina intenţia Republicii Moldova de a lansa discuţiile cu Uniunea Europeană în vederea participării în cadrul Comunităţii Transporturilor în Europa de Sud-Est, precum şi posibilitatea integrării Republicii Moldova în Spaţiul European de Cercetare şi accederii la Programele Comunitare în domeniul cercetării şi dezvoltării. Totodată, se vor discuta aspectele ce ţin de sectorul energetic şi eforturile depuse de Moldova în vederea participării cu drepturi depline la Tratatul Comunităţii Energetice din Europa de Sud Est.

Domeniul protecţiei sănătăţii va fi analizat din perspectiva progreselor atinse de RM în domeniul Reformei Sănătăţii, securităţii epidemiologice, participării în cadrul reţelelor de autorităţi competente (Network of Competent Authorities), precum şi în sfera tratatelor internaţionale relevante.

Serviciul de presă al MAEIE

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

marți, 24 iunie 2008

Liderul AMN propune revitalizarea coaliţiei din CMC iar PL anunţă trecerea "în opoziţie"

În numele Alianţei „Moldova Noastră” declar că, deşi Consiliul municipal Chişinău este în impas, consider posibilă şi necesară deblocarea situaţiei prin refacerea coaliţiei democratice. Optăm pentru păstrarea coaliţiei, deoarece trebuie să îndreptăţim aşteptările chişinăuienilor, să soluţionăm problemele oraşului şi ale cetăţenilor lui, dar şi să demonstrăm că forţele democratice sunt capabile să coopereze în perspectiva alegerilor parlamentare. Actualele mişcări din consiliul municipal fac parte din strategia de menţinere la Putere şi după 2009 a clanului corupt, aflat acum la guvernare.

Criza administraţiei municipale, ca şi cea din unele raioane, în mod evident, este opera distructivă a lui Vladimir Voronin şi a anturajului său, care urmăreşte interese meschine, economice şi politice. Invitarea consilierului Eduard Muşuc la Preşedinţie sfidează bunul simţ, dar şi justiţia, constituind o presiune a şeful statului asupra instanţei ce încă examinează legalitatea deciziilor controversate din cadrul consiliului municipal. În general, conlucrarea autorităţilor locale cu cele centrale ar trebui să vizeze Guvernul, care nu-şi îndeplineşte aceste obligaţii. Iar ultima imixtiune a Preşedintelui este încă o dovadă a uzurpării puterii de stat şi a utilizării ei în interesul politic al Partidului Comuniştilor. Dacă scenariul de destabilizare a situaţiei în Chişinău va continua, atunci se va consolida o majoritate în Consiliul municipal ostilă Primarului General, aflată la cheremul lui Voronin şi care va genera un blocaj permanent, mult mai acut, în procesul de administrare a capitalei.

Alianţa „Moldova Noastră” propune următoarea soluţie pentru a elimina acest pericol – domnilor Ghimpu şi Muşuc, deopotrivă, le sugerăm să renunţe la pretenţiile faţă de funcţia de Preşedinte al consiliului municipal. Să fie convocată coaliţia democratică pentru ca membrii ei să convină asupra priorităţilor consiliului municipal, precum şi asupra formei de conducere a lucrărilor consiliului, eventual, chiar şi o nouă alegere a preşedintelui Consiliului municipal Chisinau.

Apelez insistent la toţi exponenţii de orientare democratică din Consiliul municipal Chişinău să facă un efort pentru a elimina neînţelegerile si, având în vedere poziţia conciliantă a Alianţei „Moldova Noastră”, oferim sediul partidului pentru a convocarea lor, în cel mai scurt timp. Reiterez că păstrarea coaliţiei democratice este soluţia încă posibilă şi cea mai bună pentru a ne onora obligaţiunile faţă de chişinăuieni.


update 14.10

Prezint şi declaraţia PL-ului, care poate fi privită ca un răspuns clar dat propunerii AMN-ului.


Partidul Liberal (PL) condamna actul de trădare comis de către fracţiunea Partidului Social Democrat (PSD), care a intrat în cârdăşie cu comuniştii.

După mai multe luni de sabotare a activităţii CMC (Consiliul Municipal Chişinau), PSD a trecut făţiş în tabăra Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM).

Folosind metode de sorginte totalitara, încălcând flagrant Legea despre Administraţia Publica Locala (APL) mânaţi de obsesia de a pune în dificultate Coaliţia Democratica (CD) înaintea alegerilor parlamentare din 2009 şi având drept instrument fracţiunea PSD în cârdăşie cu PCRM, PPCD şi PUM l-au demis din funcţie pe preşedintele CMC, Mihai Ghimpu.

Vineri, 20 iunie 2008, la sfârşitul programului de lucru, secretarul CMC Valeriu Didencu, care conform Legii despre Administraţia Publica Locala este garantul legalităţii deciziilor adoptate de Consiliu, a contrasemnat decizia de demitere a lui Mihai Ghimpu din funcţia de preşedinte CMC şi decizia de alegere a lui Eduard Muşuc în calitate de preşedinte. PL considera ca prin aceasta semnătura, au fost repetate ilegalităţile comise începând cu data de 6 iunie in CMC.

Trădarea de către PSD a Coaliţiei Democratice din CMC confirma o data în plus că Hotărârea Consiliului Central al Partidului Liberal din anul 2003 de a nu face alianţe cu partidele conduse de persoane ce au făcut parte din nomenclatura comunista, au colaborat cu structurile sovietice de ocupaţie sau au votat pentru o guvernare comunista, este o decizie justa şi corecta.

Totodată PL considera că acţiunea de trădare a PSD a adus mai multă claritate asupra adevăratei feţe a conducerii acestui partid care în campania din alegerile locale din 2007 se declara anticomunista. PSD condus de Dumitru Braghiş si Eduard Muşuc este o unealta a comuniştilor în scenariul de răfuială cu Coaliţia Democratica, lucru confirmat de presiunile exercitate asupra Consiliului Municipal de reprezentantul Ministerului Administraţiei Publice Locale, Ghenadie Gluşcenco, de prezenta frecventa a lui Eduard Muşuc la posturile de TV controlate de guvernarea comunista, si inclusiv prin întrevederea de luni, 23 iunie, a preşedintelui Vladimir Voronin cu Eduard Muşuc.

În situaţia creată, Biroul Permanent al PL a decis trecerea fracţiunii PL din CMC în Opoziţie faţă de noua coaliţie formata: PCRM, PPCD, PSD si PUM.

PL declara cu fermitate ca va acţiona în continuare în interesul cetăţenilor Municipiului Chişinau şi a tuturor locuitorilor Republicii Moldova pentru a duce la bun sfârşit schimbarea in bine, ceea ce presupune o Guvernare Democratica în locul Guvernării Comuniste după alegerile parlamentare din 2009.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/

Extinderea Uniunii Europene din nou sub semn de întrebare

Circa un milion de irlandezi au pus pe jar întreaga Europă. În cadrul unui recent referendum naţional, aceştia, majoritari (53%), au spus „nu” Tratatului de la Lisabona, care urma să înlocuiască proiectul Tratatului constituţional al UE. Ca să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, aşa cum era planificat, Tratatul de la Lisabona trebuie ratificat de către toate cele 27 de state membre ale UE. Îndată după respingerea documentului de către irlandezi, oficialităţile europene au strîns din umeri, spunînd că nu a fost gîndită o alternativă pentru asemenea situaţii. Reuniţi, săptămîna trecută, la summit-ul Consiliului European, liderii celor 27 de state au încercat să găsească răspuns pentru impasul creat. Însă, în loc să se ajungă la un numitor comun pentru a aduce lumină asupra viitorului UE, după summit au apărut şi mai multe probleme, şi mai multe dureri de cap. Cehia şi Polonia ar putea fi următoarele state ce vor respinge Tratatul de la Lisabona, repetînd astfel eşecul proiectul Constituţiei europene, respins, în 2005, de către Franţa şi Olanda. Impasul în care intră din nou respectiva comunitate afectează şi statele care aspiră la aderare în viitorul apropiat, în special Croaţia, deoarece conform Acordului de la Nisa, în baza căruia activează la moment UE, o nouă extindere nu este posibilă.

La reuniunea Consiliului European de săptămîna trecută s-a decis să continue procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, ratificat, pînă la moment, de 19 state. La finele summit-ului, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, ţara căruia va prelua preşedinţia UE din 1 iulie 2008, a declarat că „Irlanda este o problemă, dar dacă am avea o a doua sau o a treia problemă ar deveni foarte dificil”. „O a doua sau o a treia problemă” pot apărea din partea celor de la Varşovia şi Praga.

La summit s-a discutat poziţia Cehiei, care a anunţat că Tratatul de la Lisabona ar putea intra în contradicţie cu Constituţia acestei ţări, astfel că ratificarea acestuia poate fi făcută doar după ce se va pronunţa în acest caz Curtea Constituţională. Iar această instituţie poate „depista” şi contradicţii cu Legea Supremă cehă, prin urmare, ratificarea documentului de către ţara respectivă este sub un mare semn de întrebare. Printre opozanţii ratificării documentului figurează şi preşedintele ceh, Vaclav Klaus.

La începutul săptămînii curente preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski a transmis semnale că nu va semna decretul de promulgare a Tratatului de reformă al UE. Liderul polonez a fost greu convins, în 2007, să accepte proiectul acestui document. „Există o multitudine de indicatori că Tratatul de la Lisabona nu mai există din punct de vedere legal, deoarece una dintre ţările membre ale Uniunii Europene l-a respins”, a declarat consilierul prezidenţial Michal Kaminski, citat de presa internaţională. Acesta a adăugat că situaţia este asemănătoare celei din 2005, cînd Tratatului Constituţional “i s-a luat viaţa” odată cu respingerea lui în urma referendumurilor din Franţa şi Olanda.

Deşi la recentul summit al Consiliului European s-a decis să i se acorde Irlandei răgaz pentru a identifica, pînă în toamnă, posibilităţile ieşirii din criză, comportamentul Cehiei şi Poloniei va încuraja şi întări poziţiile euroscepticilor irlandezi, dar şi din alte state-membre. Un sondaj Ifop arată că dacă în Franţa s-ar fi organizat un referendum privind ratificarea Tratatului de la Lisabona, 53% ar fi spus „nu”, iar 33% nu s-au decis. Nici schimbul de replici acide dintre diferite oficialităţi naţionale şi de la Bruxelles, înregistrate în ultimul timp, nu pot contribui la înregistrarea unui progres. Mai mulţi lideri naţionali acuză Executivul comunitar de „deficit de democraţie”, iar drept răspuns, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a acuzat pe aceştia de „populism”. Ex-ministrul danez de Externe, Uffe Ellemann-Jensen, a declarat că Irlanda ar trebui să facă un serviciu Europei şi să se retragă din Uniunea Europeană,

La moment nimeni nu poate spune sigur cum va evolua situaţia, în condiţiile în care liderul francez exclude posibilitatea renegocierii tratatului, aşa cum s-a întîmplat cu proiectul Constituţiei. Cert e că procesele integraţioniste îşi păstrează ritmul lent, iar activitatea instituţiilor comunitare este foarte dificilă. Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, unul dintre favoriţii pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene din 2009, crede că dacă nu intră în vigoare Tratatul de la Lisabona „vom fi complet incapabili să funcţionăm în Europa”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa

http://imobile-moldova.blogspot.com/

Problema transnistreană pe agenda summit-ului UE-Rusia

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, la iniţiativa oficialului european.

Vladimir Voronin şi Javier Solana au discutat ultimele evoluţii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, rezultatele întîlnirii Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, la Sankt Petersburg, recenta vizită la Chişinău a Secretarului adjunct al Consiliului Suprem de Securitate din Rusia, Iuri Zubakov, vizita prim-ministrului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, la Moscova.

Şeful statului Vladimir Voronin a menţionat că pentru Moldova este foarte importantă atitudinea activă adoptată de Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, faţă de procesul de soluţionare a problemei transnistrene.

Preşedintele Republicii Moldova a accentuat însemnătatea asigurării caracterului previzibil şi transparent al reglementării transnistrene la toate etapele procesului în cauză. Şeful statului s-a pronunţat în favoarea întrunirii cît mai grabnice a participanţilor, mediatorilor şi observatorilor în procesul de negocieri în formatul „5+2” pentru soluţionarea definitivă a problemei transnistrene.

Vladimir Voronin a pledat, de asemenea, pentru discutarea problemei transnistrene în cadrul Summitului UE – Federaţia Rusă, care va avea loc în oraşul rus Hantî-Mansiisk, pe 25-26 iunie curent.

La rîndul său, Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene a declarat că Uniunea Europeană va depune şi pe viitor eforturi în vederea avansării continue pe calea reglementării conflictului transnistrean.

Interlocutorii şi-au exprimat convingerea că iniţierea formatului «5+2» va constitui un factor decisiv în identificarea unei soluţii definitive a problemei transnistrene.

Serviciul de presă al Preşedinţiei

PS Chişinăul îşi leagă multe speranţe de summit-ul UE-Rusia la care se aşteaptă că va fi discutată şi problema transnistreană. După această reuniune va fi mai clar ce se poate de aşteptat, în următorul an, în ce priveşte soluţionarea diferendului transnistrean. Dar, se pare, Chişinăul a înţeles că o soluţia finală nu mai poate fi aprobată până la viitoarele alegeri parlamentare, aşa cum se spera până în primăvara trecută.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa http://imobile-moldova.blogspot.com/

luni, 23 iunie 2008

Vladimir Voronin s-a întâlnit cu Eduard Muşuc

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a întîlnit cu preşedintele Consiliului Municipal Chişinău, Eduard Muşuc. Întrevederea a avut loc la iniţiativa şefului statului.
În cursul întrevederii, au fost discutate diverse aspecte vizînd ultimele evoluţii din cadrul Consiliului Municipal Chişinău şi posibilităţile de eficientizare a activităţii acestuia.
În cursul întîlnirii au fost examinate chestiuni de actualitate ce ţin de funcţionarea gospodăriei comunale, probleme primordiale din activitatea capitalei, pentru soluţionarea cărora se impun acţiuni conjugate ale autorităţilor centrale şi Consiliului Municipal.
De asemenea, au fost puse în discuţie direcţiile prioritare de activitate a Consiliului Municipal Chişinău în perspectiva imediat următoare.

Serviciul de presă al Preşedinţiei.

PS Vinerea trecută, secrtetarul Consiliului municipal Chişinău a contrasemnat deciziile prin care 27 de consilieri au votat demisia lui Mihai Ghimpu din funcţia de preşedinte al CMC şi alegerea, cu acelaşi număr de voturi, a lui Eduard Muşuc în această funcţie.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 20 iunie 2008

TV 7 ne-a arătat lacrimile separatiştilor, "uitând" de lacrimile noastre

Nu e bine să critic colegii de breaslă şi nu o fac decât în situaţii excepţionale. De data aceasta îmi voi exprima un protest faţă de un post de televiziune pe care îl apreciez pentru ceea ce face - TV 7 (care retransmite în R. Moldova postul rusesc NTV). Dar îmi este foarte greu să înţeleg ceea ce au făcut ieri, 19 iunie. De altfel, reportajul despre care voi vorbi nu este pus, nici ca ştire, pe portalul acestei televiziuni (www.tv7.md ).
Joi, 19 iunie, s-au împlinit 16 ani de la începutul sângeroaselor lupte pentru oraşul Bender, R. Moldova. Acestea au fost cele mai crunte lupte date între apărătorii integrităţii R. Moldova şi separatiştii transnistreni, asistaţi de Armata a 14-a rusă (inclusiv, tancurile ruse) şi trupele de kazaci veniţi de pe aiurea. Dacă teritoriul din stânga Nistrului este disputat istoric, deoarece această fâşie a fost cânva în componenţa Ucrainei, atunci oraşul Bender (cetatea Tighinei) a fost parte integrantă a Moldovei de pe timpuri.
Aseara am urmărit la ştirile de la TV 7 un reportaj despre modul în care autorităţile criminale de la Tiraspol şi Bender, alături de batalioane de gardişti şi kazaci, au marcat tragicul eveniment. În reportaj ni s-a amintit "despre atrocităţile comise în 1992", bineînţeles, de către moldoveni. Am văzut lacrimile soţiilor (ruşilor) care şi-au pierdut soţii la acest război, lacrimile copiilor rămaşi fără taţi. Este de înţeles durerea acestor oameni. Doar că în reportaj se vorbea despre "duşmanul", care este R. Moldova şi apăreau, pe lângă gardişti şi kazacii mercenari, drapelul pretinsului stat din Estul ţării noastre, care flutura "mândru" pe BMP-uri, care, în 1992, au împuşcat şi au curmat vieţilor compatrioţilor noştri. Nu a fost lipsă din reportaj nici mutra criminalului Igor Smirnov, care a mai amintit despre "pericolul care planează asupra independenţei rmn". De altfel, reporterul (pe care-l apreciez) a început reportajul său cu "astăzi, în RMN, a fost marcată ....".
Tot ieri, combatanţii moldoveni au marcat, fără mult fast, această tragică dată. Un reportaj în acest sens am urmărit la EU TV. Şi acolo lacrimi şi regrete. Dar fără oficialii noştri.....Regretabil. Foarte regretabil....
În condiţiile în care nu s-a reflectat, la TV 7, decât festivităţile de la Bender, organizate de cei care în 1992 au atentat la integritatea Ţării Noastre, au împuşcat în noi, au omorât sute de compatrioţi de-ai noştri, au mutilat alte câteva sute, au dat foc şi au prădat casele moldovenilor (două rude de-ale mele au rămas fără locuinţe, în Bender, care au fost furate şi incendiate de separatişti, iar familia unei rude a fost nevoită să se refugieze din această localitate, pentru că era vânat de gardişti), calific acest reportaj dreptul unul propagandistic, anti-naţional. Aş vrea să aud scuzele acestora, adresate cetăţenilor R. Moldova sau să corecteze situaţia, prin realizarea unui reportaj similar despre durerile combatanţilor moldoveni, a poliţiştilor care au luptat, în 1992, în oraşul Bender.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 19 iunie 2008

În CMC s-a instaurat democraţia pumnilor

Sala de şedinţe a Consiliului municipal Chişinău s-a transformat, astăzi, în arenă de lupte fără reguli. Pumni daţi în dreapta şi în stânga, îmbrânceli, injurii, acuzaţii, scandări, fluierături. Aceasta a fost atmosfera şedinţei CMC de joi, la care au venit două grupuri de "fani" (câte vreo 20 de reprezentanţi) - primul grup reprezenta interesele lui Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă, cel de-al doilea grup - interesele lui Eduard Muşuc. Unii scandau "Jos Muşuc" şi "Jos comuniştii", alţii "Jos Ghimpu". Consilierul care a primit cei mai mulţi pumni a fost liderul Mişcării "Ravnopravie", Valeri Klimenko, care la un moment dat a fost nevoit să se ascundă de "mânia demosului" în cabina traducătorilor. După afirmaţiile lui Klimenko şi ale unor doamne din fanii lui Muşuc, printre simpatizanţii lui Ghimpu-Chirtoacă erau şi persoane înarmate, deşi jurnaliştii nu au văzut pistoalele în cauză. În schimb, au fost observaţi, la intrarea în sala de şedinţe, un grup de sportivi, foarte bine făcuţi, care au venit să apere interesele... din păcate nu am putut stabili ale cui. Ei mereu coordonau cu cineva prin telefon şi, până la urmă, nu au intervenit în forţă.

Totul a pornit de la disputa scaunului preşedintelui CMC, pe care primul s-a aşezat Mihai Ghimpu şi ulterior a fost reclamat de Alexandru Roman, ales anterior preşedinte al şedinţei de cei 27 de consilieri (PCRM, PPCD, PSD, PUM + Valeriu Klimenko) care au votat demiterea lui Ghimpu şi alegerea lui Muşuc în funcţia de preşedinte al CMC. Ulterior, în sală au intrat acele două cete, care se declarau "vocea poporului". Ei au transformat şedinţa într-o tragi-comedie, cu secvenţe de thriller.
Unul dintre liderii susţinătorilor lui Ghimpu-Chirtoacă era cunoscutul Valeriu Ciobanu, consătean de-al lui Vladimir Voronin. Acesta a anunţat că "şedinţa nu va avea loc, dacă sala nu este părăsită de PCRM" şi că aceasta "este decizia chişinăuienilor". Acest scandalagiu nu se lăsa calmat nici de către primarul Chirtoacă, nici de către consilierii liberali sau din AMN. Era un fel de justiţiar, care stă deasupra tuturor. După calmarea spiritelor şi întreruperea/încheierea şedinţei, Ciobanu a fost luat la secţia de poliţie pentru a fi avertizat în legătură cu încălcarea ordinei publice. El a mers binevol însoţit de doi poliţişti îmbrăcaţi în civil şi de doi martori (ziarişti de la Timpul).
Consilierii s-au despărţit fără a ajunge la un numitor comun. Au plecat fiecare cu poziţia cu care au venit. Iar democraţia populară s-a demonstrat a fi doar o democraţie a pumnilor. Cineva din administraţia publică a capitalei (membru al PL) i-a spus unui consilier comunist, amical, că îi "pare rău de oamenii sănătoşi la cap", având în vedere că cei mai "dezgheţaţi fani" nu stau bine cu sănătatea mintală.
Cea mai amuzată de situaţia creată a fost consilierul PL, Doina Sulac, care râdea cu poftă, relatând prin telefon cuiva ce se întâmplă în CMC.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Liderul separatiştilor nistreni Igor Smirnov se va întâlni cu preşedintele rus Dmitri Medvedev

Liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov se va întâlni, până la finele anului curent, cu preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. Detaliile acestei întrevederi au fost discutate, ieri, la Tiraspol, de către Smirnov cu adjunctul Secretaratului Consiliului de Securitate al FR, Iuri Zubakov. O altă noutate a discuţiei Smirnov-Zubakov e reluarea procesului de negocieri în format "5+2" (vedeţi aici).

Mi se crează vaga impresia că la întâlnirea Smirnov-Medvedev i se va da "foaie de drum" liderului rebelilor de la Tiraspol, care devine greu de controlat de către autorităţile de la Kremlin.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 18 iunie 2008

Igor Smirnov este de acord cu reluarea procesului de negocieri în format "5+2"

Liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov este de acord cu reluarea procesului de negocieri în format "5+2", întrerupt în martie 2006. Despre aceasta a anunţat astăzi, la o conferinţă de presă, secretarul de presă al ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Vasilii Kirilich. El a precizat că Smirnov a făcut o astfel de declaraţie în timpul întrevederii de la Odessa, pe 14 iunie, cu şeful diplomaţiei ucrainene, Vladimir Ogrâzko. Ordinea de zi a viitoarei runde de negocieri "5+2" urmează a fi stabilită la o apropiată rundă de consultări, ce va avea loc la Odessa (vedeţi aici informaţia).
Astăzi este într-o vizită în R. Moldova adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Iurii Zubakov, care urmează să aibă întrevederui cu conducerea de la Chişinău şi cu liderul rebel de la Tiraspol, Igor Smirnov (vezi aici). Misiunea acestuia este de a convinge partea tiraspoleană să revină la negocieri.
Sunt semnale că în iulie ar putea fi deblocat procesul de negocieri. Şi iarăşi tratativele vor continua....

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

România nu are o strategie conturată a relaţiilor cu R. Moldova, susţine un istoric din SUA

Republica Moldova – placa turnata a relatiilor romano-ruse
Moldova Foundation cu sediul la Washington, SUA, in colaborare cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale (ISPRI) din Bucuresti, a organizat, pe 16 iunie 2008, la Muzeul Cotroceni un Seminar cu participare internationala sub genericul „Romania si R. Moldova in contextul integrarii euro-atlantice" .
Cele trei sesiuni au fost moderate de Vlad Spanu - fondator Moldova Foundation si Ion Bulei – director ISPRI. In atentia participantilor au fost supuse subiecte de actualitate precum "Relatiile dintre Romania si R. Moldova", "Alegerile parlamentare din R. Moldova din 2009”, "Conflictul transnistrean" , "R. Moldova si relatiile cu UE si NATO". Aceste subiecte au fost analizate si comentate de Andrei Brezianu – istoric din SUA, Dan Dungaciu – analist, reprezentant ISPRI, si, respectiv, Vladimir Socor – reprezentant Jamestown Foundation, SUA, si Vladimir Lupan – analist din R. Moldova.
In cele ce urmeaza vom face o retrospectiva a temelor supuse dezbaterilor cu comentariile aferente.

In ecuatia relatiilor dintre R.Moldova cu Romania un rol important il joaca Rusia
Andrei Brezianu, istoric din SUA, a facut o trecere in revista o istoriei teritoriului dintre Prut si Nistru pana la ora actuala. In context, istoricul Brezianu a subliniat ca , desi suntem in secolul XXI, unde valorile si aspiratiile capata o alta valenta, surprinzatoar , insa, ca Republica Moldova, nu si-a gasit identitatea si mai predomina discutiile cu privire la glotonim, istorie, limba. Ba mai mult decat atat, autoritatile de la Chisinau alimenteaza ideea crearii unei minoritati etnice a moldovenilor in Romania.
Brezianu a subliniat ca in ecuatia relatiilor R.Moldova cu Romania un rol important il joaca Federatia Rusa. Colaborarea Rusei cu R.Moldova este pregnanta, substantiala atat in aspect economic , cat si informational. Romania constituie reversul acestor deziderate. In afara de „preocupari si bune intentii” declarate de Presedintele Traian Basescu, nu exista o strategie conturata a acestor relatii bilaterale. Andrei Brezianu a subliat ca mass media romaneasca nu reflecta obiectiv viata social-politica din R.Moldova; deschiderea consulatelor romanesti la Cahul si Balti bate pasul pe loc; comisia mixta moldo-romana stagneaza, etc.

„In R.Moldova nu se face politica, ci geopolitica”
Cu o completare a celor spuse de istoricul Brezianu a venit analistul Dan Dungaciu, care a estimat ca „in Republica Moldova nu se face politica, ci geopolotica”. Incepand cu anii 90, in R.Moldova s-au conturat doua tipuri de mentalitati: prima – pro unirea cu Romania si cea de-a doua – pro Rusia. In ultimii ani, capata teren si o a treia orientare mai noua – poti sa fii cu vestul, fara sa fii cu Romania. Dungaciu a evidentiat faptul ca in R.Moldova nu exista formatiuni politice inzestrate cu filon doctrinar, iar partidul de guvernamant (PCRM) este un partid „butic”, adica o adunare de interese. „Principalul motiv pentru care populatia R.Moldova voteaza PCRM este agenda sociala”.
Referindu-se la viitoarele alegeri parlamentare din primavara anului 2009 din R.Moldova, Dungaciu a spus ca in agenda electorala a fortelor politice moldovenesti va lipsi, cu prisosinta, tematica integrarii in UE, NATO sau reintregirea teritoriala a R.Moldova (n.r. solutionarea conflictului transnistrean) , acestea sunt trecute in „spirala tacerii” pentru ca nu prind la public.
Dan Dungaciu a mai spus ca discursul R.Moldova, dupa summit-ul NATO de la Bucuresti, nu s-a schimbat. Dimpotriva, in Conceptia de Securitate Nationala, adoptata recent, a fost exclusa tematica intergrarii euro-atlantice, subliniindu- se „notiunea de neutralitate” a R.Moldova.

In concluzie, analistul Dungaciu a subliniat ca R.Moldova trebuie sa repare problemele grave din sistemul existent si sansa acesteia este europenizarea si democratizarea. Iar unul din factorii rationalizatori este acordarea cetateniei romane, care poate fi privit ca un factor de europenizare.

Relatiile RM cu UE si NATO sunt incerte
Vladimir Lupan, analist din R.Moldova, sustine ca relatiile R.Moldova cu UE si NATO sunt fructuante si cunosc schimbari de optica din 5 in 5 ani. Relatiile R.Moldova cu UE dateaza din 1994 prin semnarea Acordului de parteneriat, insa de atunci si pana in prezent nu s-au observat progrese substantiale, spune Vladimir Lupan. Ba mai mult decat atat, in ultimul timp, UE reactioneaza cu un grad de precautie, conditionand R.Moldova sa demonstreze o implimentare activa a reformelor democratice. Vladimir Lupan, nu exclude faptul ca UE sa promita si fonduri structurale pentru implimentarea reformelor, ceea ce ar putea automat sa devina si „un subiect electoral din 2009”.
Vladimir Lupan a mai spus ca dorinta autoritatilor de la Chisinau, de a inregistra progrese in reglementarea conflictului transnistrean, ii determina sa adopte o politica distanta, „rece” cu Romania si structurile euro-atlantice. In acelasi timp, conceptul de „neutralitate permanenta” este aclamat la Moscova. Lupan este de parerea ca pentru a diminua rolul Rusiei in R.Moldova, autoritatile moldovenesti trebuie sa se apropie de NATO. Analistul moldovean a mai spus ca „R.Moldova se afla pe muchie de cutit intre est si vest si progrese substantiale in relatiile cu Romania si structurile euro-atlantice nu vor fi semnificative pana dupa scrutinul parlamentar din 2009”.

„R.Moldova a facut concesii Rusiei din incompetenta si slabiciune”
Vladimir Socor, reprezentant Jamestown Foundation, SUA s-a referit, in special la conflictul transnistean si perspectivele de solutionare a acestuia. Distantarea de ex-URSS si miscarea unionista din Moldova este motivul principal al secesionismului transnistrean. „R.Moldova nu si-a asigurat intergritatea teritoriala din anii 90. A facut concesii Rusiei din incompetenta si slabiciune”, sustine Socor. „Memorandumul Primacov” semnat in 1997 de autoritatile moldovenesti a consacrat un format de negocieri cu Transnistria. Acest document persista pana in prezent si ofera drept solutie „constituierea unui stat comun pe baza contactuala”.
Eforturile RM de a cere mediere internationala in reglementarea conflictului transnistrean in formatul 5 plus 2au suferit esec, fiind stopate din 2006 de Rusia si Transnistria. Analistul Socor a mai spus ca actualele negocieri, in acest subiect, sunt consfintite pe 3 principii: neutralitatea RM, conferirea unui statut special al Transnistriei in cadrul RM si cedarea proprietatilor din Transnistria in folosul companiilor rusesti. Rusia , desi aproba aceste principii, pentru a se detasa de responsabilitatea internationala in acest subiect, sustine ca va fi de acord cu aceste conditii, in cazul in care sunt agreate de ambele parti (RM -Transnistria) .
In concluzie, Socor este de parerea ca pe masura ce se apropie alegerile din RM din 2009, Chisinaul pentru a debloca negocierile si a se afisa „ca factor pacificator”, ar putea face cedari semnificative in fata Tiraspolului.
Pe marginea acestor teme expuse, in cadrul seminarului, s-au pronuntat ex-Prim-Ministru Petre Roman, Ambasadorul Iuliana Gore-Costin, deputatul moldovean, Vitalia Pavlicenco.
Cert este faptul ca problema relatiilor RM cu Romania este discutata, analizata, insa solutiile reale de apropiere raman, de cele mai dese ori, doar simple iluzii.

După Inforusia.ro

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 17 iunie 2008

Germania susţine Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic, concepţie lansată în luna mai de către Suedia şi Polonia, ar putea fi aprobat la viitoarea şedinţă a Comisiei Europene. Despre aceasta a anunţat premierul polon, Donald Tusk, după întrevederea de luni cu cancelarul german, Angela Merkel, la care Germania şi-a manifestat susţinere pentru Parteneriatul Estic.
"Eu susţin integreal iniţiativa polono-suedeză (Parteneriatul Estic). Cred că pentru noi toţi este important includerea în politica de vecinătate a vecinilor din Est", a declarat Merkel.
Premierul Poloniei s-a arătat încântat de poziţia expusă de cancelarul german. "Astăzi am fost foarte bucuros să aud despre susţinerea integrală a acestui proiect. Aceasta înseamnă că la apropiata şedinţă (a Comisiei Europene) acest proiect, important pentru întreaga Uniune Europeană şi pentru Polonia, va deveni un fapt", a declarat Tusk.
Până la moment doar două state din UE s-au pronunţat critic împotriva Parteneriatului Estic: România şi Bulgaria (vedeţi aici).
Mai multe despre Parteneriatul Estic vedeţi aici, aici şi aici.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 16 iunie 2008

Răsturnare de situaţia la Comrat. După doar două zile, Adunarea Populară şi-a ales un nou preşedinte

Serghei Cernev, deputat din partea miscarii social-politice „Ravnopravie”, a fost ales, luni, presedinte al Adunarii Populare (organul legislativ) a unitatii administrativ-teritoriale a Gagauziei, transmite Agentia DECA-press.

El a fost sustinut de 18 din cei 35 de deputati ai Adunarii Populare (AP).

Criza legata de alegerea presedintelui AP, care a durat in ultimele luni, a putut fi depasita dupa ce de partea celor 17 deputati independenti si exponenti ai unor formatiuni necomuniste a trecut deputatul comunist Ilia Hioara.

Dupa alegerile din luna martie, comunistii au obtinut noua locuri in AP. Ulterior, lor li s-au alaturat alti patru deputati independenti, iar cinci deputati independenti au declarat ca-i sustin pe comunisti, desi nu au aderat la fractiunea lor. Dupa pasul facut de Ilia Hioara, comunistii au ramas din nou in minoritate.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 13 iunie 2008

Cine sunt democraţii moldoveni?

Oleg Serebrian este democrat sau nu? Dar Igor Klipii? Vlad Cubreacov, Alexandru Corduneanu, Angela Aramă sunt şi ei democraţi sau nu? Vlad Filat este democrat? Dar Eugenia Ostapciuc şi Victor Stepaniuc? Şi Eduard Muşuc sau Dumitru Braghiş sunt democraţi? Dumitru Diacov e sau nu e democrat? Ghoerghe Susarenco este sau nu democrat? Nouă persoane dintre cele pomenite sunt legate inclusiv de votul din 4 aprilie, 2005, dat în favoarea candidaturii lui Vladimir Voronin la funcţia de preşedinte al R. Moldova. De ce am pus aceste întrebări, la prima vedere, neînţelese, pe alocuri stupide? Simplu. Pentru că în R. Moldova mereu se joacă cu această noţiune: "partide democratice şi celelalte...", "politicieni democraţi şi ceilalţi....", "coaliţii democratice..." etc. Doar că nu este clar criteriul de împărţire în "democraţi" şi "non-democraţi". Până la moment observ doar o propagandă curată de împărţire în "ai noştri" (democraţi) şi "duşmanii" (non-democraţi). Truc propagantistic eficient dar şi foarte simplu. De ce să explici oamenilor în ce constă esenţa acestei departajări, după ce criterii se face împărţirea, cu ce "se mănâncă democraţii şi non-democraţii" etc.? Simplu. Ăsta e bun, ală e rău! Şi basta.
Haideţi să încercăm să aflăm, totuşi, care sunt criteriile după care unii sunt calificaţi drept democraţi şi alţii non-democraţi.
Votul din 4 aprilie 2005? Nu prea iese.... Pentru că cei care îi pun pe Vlad Filat şi Gheorghe Susarenco în categoria "democraţilor" ştiu bine pentru cine au votat aceşti doi deputaţi. Adică, pentru non-democratul Vladimir Voronin.
Să căutăm un alt criteriu. Denumirea partidului? Din cele vreo 30 de partide înregistrate la Ministerul Justiţiei (vedeţi lista aici) doar 3-4 au în denumirea lor noţiunea de "democrat". Cu atât mai mult că PD şi PSD sunt calificate drept non-democratice, în timp ce AMN şi PL sunt "democratice". Deci, nici acest criteriu nu este valabil.
Poate logica împărţirii respective are la bază trecutul liderilor partidelor şi a însăşi formaţiunilor respective, adică sorgintea lor în regimul sovietic? Să vedem.... Liderii formaţiunii democratice AMN, Serafim Urechean, Ivan Guţu, Anatol Onceanu (etc.) au lucrat în cadrul organizaţiilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Pe de altă parte, Oleg Serebrian, Igor Klipii, Vlad Cubreacov (ş.a.) din partidele non-democratice nu au colaborat cu regimul sovietic. Prin urmare, nici acest element nu este valabil pentru împărţirea formaţiunilor.
După atitudinea faţă de integrarea europeană? Toate partidele parlamentare (PCRM, AMN, PD, PPCD, PSD, MAE, PNL, PLD) pledează pentru aderarea R. Moldova la UE. Doar că acestea sunt divizate în democrate şi non-democrate. Deci, nici această logică nu merge.
După atitudinea faţă de denumirea limbii de stat? PPCD, PD, UCM, PUM şi alte partide non-democrate spun că limba pe care noi o vorbim este româna, în timp ce PCRM, care face parte din aceiaşi categorie, spune e că moldovenească. PLD, PL, AMN tot despre limba română vorvesc, dar fac parte din partidele democratice. Nu e valabil nici acest criteriu.
După doctrina împărtăşită? PPCD sunt creştin-democraţi, făcând parte din marea familie a creştin-democraţilor europeni, a două forţă ca importanţă în Parlamentul European. PD, cu doctrină social-democrată, face parte din internaţionala Socialistă şi are relaţii strânse cu socialiştii din UE. PSD la fel social-democraţi sunt, ca şi o bună parte din statele europene. Toate aceste partide sunt calificate non-democratice. Din aceiaşi categorie este şi PCRM, cu doctrină, oficial, comunistă, care, graţie trecutului totalitar, are o imagine negativă în Occident dar şi, parţial, în statele post-socialiste. Doar că alături de PCRM sunt şi PPCD, PSD, UCM, PUM şi alte formaţiuni. În schimb, democratice sunt apreciate AMN (social-liberal), PL (liberal), PLD (populară) etc. Nici acest criteriu nu poate fi invocat.
Votul din Consiliul municipal Chişinău? Dacă vedem cine a votat împotriva lui Mihai Ghimpu în CMC şi cine a votat pentru Vladimir Voronin la 4 aprilie 2005, vom vedea, foarte simplu, că iarăşi ceva nu se leagă (Braghiş, lider al PSD, n-a participat la votarea preşedintelui RM, în timp ce Vladimir Filat, liderul PLD, l-a votat pe Voronin). Din nou nu merge....
Poate sunt alte criterii după care se face această împărţire? Şi cine are dreptul să dea "diploma" de democrat sau non-democrat? Cât de democratică este această practică? Întrebări la care, foarte sincer, aş vrea să primesc răspuns.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Tiraspolul acuză Chişinăul că-i bruiază canalele TV

Tiraspolul acuză Chişinăul că îi bruiază canalele te televiziune, care emit în regiunea transnistreană. Despre aceasta a anunţat directorul combaniei TV prin cablu "Sheriff", Gheorghii Cevdari, care spune că recent au apărut patru retransmiţătoare moldoveneşti noi, instalate la Varniţa (unu) şi Rezina (trei). Acestea ar emite "televiziunea românească" pe frecvenţa posturile BTV (Bender TV) şi STS (de la Tiraspol). Din aceste considerente, spune sursa citată, calitatea semnalului posturilor transnistrene este foarte proastă. Vedeţi aici ştirea în cauză.
Recent am scris că Chişinăul, cu suportul partenerilor occidentali, ar trebui să înceapă o campanie informaţională pentru populaţia din regiunea de est a R. Moldova, inclusiv prin instalarea unor retransmiţătoare în preajma frontierei administrative a regiunii (citiţi aici).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 12 iunie 2008

Justiţia moldovenească - principala ţintă a Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova

Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova a prezentat, astăzi, în Parlament, raportul privind respectarea drepturilor omului în R. Moldova, în 2007. Principala ţintă a criticilor venite din partea avocaţilor parlamentari a fost justiţia moldovenească. Conţinutul acestui raport poate fi citit aici.
Fracţiunea AMN a declarat, după prezentarea raportului, că situaţia la acest capitol, în R. Moldova, se înrăutăţeşte pe an ce trece, iar fracţiunea PD a spus că atât CDOM, cât şi structurile de stat prezintă o situaţie, pe când realitatea este cu totul alta, mai dură. Fracţiunea PPCD a salutat îmbunătăţirile înregistrate la capitolul euro-conformizare a legislaţiei, însă sublinează că la capitolul realizare practică a legilor rămâne mult de dorit. Fracţiunea PCRM a afirmat că situaţia privind protecţia drepturilor omului se îmbunătăţeşte continuu.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Scandal la Comrat: a fost ales preşedintele Adunării Popuare a Găgăuziei, dar rezultalte votării nu sunt validate UPDATE 16.30

Astăzi, cu 18 voturi (din totalul de 35 de deputaţi) ale aleşilor PCRM şi câţiva independenţi, Adunarea Populară a Găgăuziei şi-a ales preşedintele. Numele acestuia deocamdată nu-l cunosc, deşi ştiu că a fost înaintat de fracţiunea PCRM. Cu toate acestea, Comisia ce urma să valideze rezultatele votării a refuzat să facă acest lucru, motivând că pe un buletin de vot (pe care se opta pentru candidatul PCRM) erau câteva semne suplimentare. Situaţia a degenerat într-un scandal de proporţii. Voi încerca să aflu detalii la acest subiect şi să le public pe blog.
Vedeţi aici un comentariu recent al Nika-press referitor la situaţia legată de alegerea preşedintelui Adunării Populare de la Comprat.


UPDATE 16.40

Preşedintele ales al AP a Găgăuziei este Demian Caseni, deputat PCRM. Candidatura acestuia a fost înaintată pentru această funcţie încă la prima şedinţă a noii legislaturi, pe 30 aprilie, însă alegerea a eşuat, pe motiv că nu a întrunit numărul necesar de voturi.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 11 iunie 2008

Ministrul de Externe al României va sosi în vizită la Chişinău

La 10 iunie curent, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a avut o convorbire telefonică cu dl Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României. Miniştrii au abordat subiecte principiale ale relaţiilor dintre cele două state, precum şi alte teme de interes reciproc. În vederea aprofundării în continuare a dialogului moldo-român, dl Andrei Stratan i-a adresat dlui Lazăr Comănescu invitaţia de a efectua o vizită oficială în Republica Moldova, părţile convenind asupra datei de 7 iulie 2008.

Serviciul de presă al MAEIE

Aceasta va fi prima vizită la Chişinău a lui Lazăr Comănescu, în calitate de şef al diplomaţiei române. Se aşteaptă ca în cadrul vizitei să se discute despre semnarea a trei documente importante: Convenţia privind micul trafic la frontieră, Acordul politic de bază şi Tratatul de frontieră.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Procesul de reluare a negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol pare să fie pe drumul cel bun

Procesul de reluare a negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol pare să fie pe drumul cel bun - este concluzia reuniunii găzduite de actuala preşedintă a OSCE, Finlanda.
Încă de la preluarea mandatului, Finlanda a susţinut reluarea dialogului, iar marţi la Helsinki au fost reprezentaţi membrii aşa-numitului grup 3+2 din care fac parte Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa - organizatoarea reuniunii - Rusia si Ucraina şi, de asemenea, cu statut de observatori, Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Trimisul special al OSCE, Heikki Talvitie, a declarat la BBC ca unul din scopurile întâlnirii de marţi a fost pregătirea unei viitoare întâlniri 5+2 (cu participarea Moldovei şi Transnistriei).
El a calificat întâlnirea de marţi drept încurajatoare, deşi în acest moment nu s-a stabilit nici o dată clară a întrevederii.
Întâlnirea de marţi a mai avut şi scopul de a examina felul în care Chişinăul şi Tiraspolul pun în aplicare măsurile comune de sporire a încrederii între părţi în domeniile ecologiei, transportului şi al sănătăţii.
Părţile prezente au constatat progresul înregistrat în această cooperare, considerată o etapă importantă în viitorul dialog Chişinău - Tiraspol şi au cerut Republicii Moldova şi Transnistriei să continue implementarea măsurilor comune, pentru a facilita viaţa cetăţenilor lor.
Întrevederea este a treia din anul acesta, de când Finlanda a preluat preşedinţia OSCE.
Moldova şi regiunea nistreană, care încă de la începutul anilor '90 îşi cere independenţa faţă de Moldova, au întrerupt orice contacte bilaterale timp de 7 ani, acceptând însă să discute din nou anul acesta în aprilie, la initiaţiva Rusiei.

După BBC.ro
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 10 iunie 2008

Toţi jurnaliştii moldoveni ar putea aproba o declaraţie privind integrarea europeană a R. Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întîlnire cu reprezentanţii conducerii organelor mass-media şi cu participarea consilierilor prezidenţiali, în cadrul căreia au fost discutate problemele cu care se confruntă în activitatea lor jurnaliştii din Republica Moldova. În cursul întîlnirii a fost lansată iniţiativa şefului statului cu privire la excluderea sancţiunilor financiare aplicate jurnaliştilor pentru calomnie – prejudiciul moral. La eveniment au fost invitaţi toţi conducătorii mijloacelor de informare în masă din ţara noastră.
În cuvîntul de salut adresat jurnaliştilor, şeful statului a exprimat recunoştinţă tuturor celor care au dat curs invitaţiei, menţionînd din capul locului că evenimentul de astăzi nu este o conferinţă de presă, ci o consfătuire de lucru. Aceasta înseamnă că nu numai Dumneavoastră îmi veţi adresa întrebări, ci şi eu - vouă, a anunţat şeful statului în cuvîntul său de salut.
Vladimir Voronin a afirmat că ideea convocării unei asemenea consfătuiri, a cărei subiect să-l constituie, în special, libertatea presei, a apărut mai demult.
Şeful statului şi-a exprimat opinia că puterea, opoziţia şi societatea civilă apreciază întotdeauna diferit situaţia în acest domeniu sensibil. Uneori, aceste aprecieri diferă foarte mult. În unele cazuri, autorităţilor, în genere, nu le pasă deloc de părerea societăţii despre libertăţi. În cazul nostru, lucrurile nu stau aşa, a spus Preşedintele. Şeful statului a precizat că Moldova este o ţară care şi-a făcut opţiunea europeană, este o ţară care a pornit pe calea reformelor, a căror realizare este imposibilă fără respectarea neabătută a standardelor democratice fundamentale. Şi, fireşte, noi reacţionăm foarte dureros la orice semnal îngrijorător privind domeniul libertăţii mass-media, a declarat Vladimir Voronin.
Preşedintele a formulat cîteva întrebări în adresa jurnaliştilor prezenţi, menite să elucideze situaţia în domeniu: „Faptul că toate ziarele scriu că în Moldova nu există libertatea cuvîntului, constituie, cu adevărat, un indiciu că această libertate realmente nu există?”; „Cum ar putea fi interpretat faptul că tirajul comun al mijloacelor de informare în masă, care critică puterea, îl depăşeşte de cîteva ori pe cel al ziarelor care sînt loiale puterii?”. Pentru noi problema libertăţii mass-media este o problemă ce ţine de ambiţia noastră naţională. Şi dacă în acest domeniu există, ca să zicem aşa, lacune sistemice, haideţi să ne gîndim cum să le eliminăm. Ce trebuie să facem pentru ca presa noastră să se simtă protejată? Ce trebuie să facem pentru ca relaţiile dintre presă şi autorităţi să fie corecte şi responsabile? – a spus şeful statului.
Vladimir Voronin a menţionat că orice critică reciprocă a puterii şi opoziţiei, oricît de drastică ar fi ea, constituie un element al regulilor democratice ale jocului. Este însă vorba că una din părţi afirmă că anume aceste reguli se încalcă. Eu, însă, pornesc de la ideea că aceste reguli trebuie să fie de neclintit, că libertatea mass-media este o normă şi o valoare care aparţine nu numai puterii şi opoziţiei, ci întregii societăţi, a declarat Preşedintele.
E rău dacă puterea le închide gura jurnaliştilor de opoziţie. Dar, tot aşa, nu e bine dacă mass-media de opoziţie încearcă să exercite presiuni asupra jurnaliştilor, care şi-au făcut alegerea sinceră în favoarea puterii. Cînd se întîmplă aşa ceva, de asemenea, avem de a face cu un simptom al „vînătorii de vrăjitoare”, cu un indiciu al nelibertăţii corporative, a afirmat Vladimir Voronin, îndemnînd reprezentanţii mass-media să se pronunţe pe marginea subiectelor enunţate.
În cadrul discuţiilor ziariştii au abordat mai multe probleme, printre care deontologia ziaristică; accesul la informaţiile vizînd activitatea instituţiilor de stat, inclusiv operativitatea datelor prezentate şi funcţionalitatea serviciilor de presă ale acestora, etc. Au fost examinate şi problemele economice cu care se confruntă presa scrisă, inclusiv finanţarea, obţinerea şi plasarea de publicitate, achitarea Taxei pe Valoare Adăugată, în acest context şeful satului înaintînd propunerea examinării posibilităţilor de îmbunătăţire a situaţiei economice a presei scrise.

În cursul întîlnirii au fost lansate iniţiativele privind crearea unei organizaţii profesionale naţionale a ziariştilor, instituirea în Moldova a Zilei Jurnalistului, fiind propusă şi adoptarea unei declaraţii comune a tuturor reprezentanţilor mass-media la tema integrării europene a Republicii Moldova.

În finalul discuţiilor Preşedintele a înaintat propria propunere – cea privind revenirea la problema sancţiunilor financiare pentru calomnie - prejudiciul moral. Dumneavoastră ştiţi, cred eu, că în unele cazuri noi trebuie să fim mai curajoşi în ideile şi propunerile noastre. Uneori putem şi să depăşim considerabil acele standarde care există în Europa, a afirmat în context Preşedintele.
Dumneavoastră ştiţi că apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale este astăzi reglementată de articolul 16 al Codului civil, punctul 8 al căruia, între altele stabileşte şi posibilitatea persoanei vătămate de a cere despăgubiri materiale de la reclamat. Dumneavoastră, de asemenea ştiţi că cuantumul despăgubirilor respective nu este limitat. Ce-i drept, în acelaşi punct 8, sînt stabilite anumite criterii în conformitate cu care urmează a fi determinat cuantumul despăgubirilor materiale. Efectiv, suma despăgubirilor depinde de decizia instanţei de judecată.
În pofida unor criterii, stabilite de cod, suma concretă calculată este una pur subiectivă. Astfel, actualmente, în primul rînd pentru mijloacele de informare în masă, se menţine pericolul permanent al înaintării unor pretenţii financiare considerabile, în cazul publicării de către ele a unor informaţii neverificate sau calomnioase. În condiţiile noastre, şi sînt convins că lucrurile stau anume aşa, această circumstanţă reprezintă un factor de limitate a libertăţii de expresie, a declarat Preşedintele.
Vladimir Voronin şi-a anunţat disponibilitatea lansării iniţiativei prezidenţiale privind excluderea din articolul 16 din Codul civil a prevederilor privind sancţionarea materială pentru prejudiciul moral, fapt pentru care este suficient să se excludă punctul 8 al articolului 16 din Codul civil. Totodată, articolul va continua să funcţioneze la capitolul recunoaşterii informaţiei ca fiind neveridică, a faptului de cauzare a prejudiciului moral şi a posibilităţii de a cere dezminţire, scuze etc. Cu alte cuvinte, aţi minţit – cereţi-vă scuze în mod deschis şi în public. Iar societatea, după aceasta, va înţelege unde informaţiile sînt veridice şi unde – nu, a conchis şeful statului.
Preşedintele a propus ziariştilor să continue discuţiile cu privire la problemele cu care se confruntă aceştia în activitatea lor, în special în ce priveşte libertatea presei, îndemnîndu-i la o conlucrare constructivă activă cu autorităţile centrale ale ţării în procesul de edificare în Republica Moldova a unei adevărate societăţi civice şi a unui stat democratic de drept.

Serviciul de presă al Preşedinţiei

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!