PCRM se va scinda după alegeri ?

vineri, 30 mai 2008

Moldova în căutarea destinului civilizaţional (II)

Vlad STOIAN

(continuare)

Proiectul geopolitic universal

Extinderea Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice (NATO) spre Est au avut la baza considerente de natură geopolitică. În acest context, de către elitele academice din fostele state candidate şi Occident, extinderea UE a fost prezentată ca debarasarea de povara comunismului şi reîntoarcerea în Europa liberă (Return to Europe, eng.). Însa în realitate, statele din Europa de Est au fost incurajate să-şi caute un refugiu sub umbrela NATO şi UE de către o posibilă revitalizare a puterii Federaţiei Ruse. Astfel, Ungaria şi Republica Cehă, intrînd în NATO s-au reîntors în domeniul “post-habsburgic”. Patriarhul gîndirii istorice anglo-saxone Arnold Toinby (1889 – 1975) atenţiona asupra ambiţiilor universale ale civilizaţiei Occidentale, care are “are ca scop nu mai mult şi nu mai putin decît incadrarea intregii umanităţi într-o societate unică şi controlul asupra tuturor lucrurilor, care există pe pamînt, în aer şi apă, care pot fi folosite de către tehnologiile moderne occidentale. Ceea ce face astăzi Occidentul cu islam, aceasta va face cu toate civilizaţiile existente – lumea Creştin-Ortodoxă, civilizaţia Induistă şi Orientul îndepărtat” (Нарочницкая, 2003).

Instalarea elementelor ale scutului anti-rachetă american în Polonia şi Cehia, recunoaşterea recentă a independenţei provinciei Kosovo, încercări de limitare a autorităţii Consiliului de Securitate al ONU, promovarea ideii de creare Ligii Democratice a statelor Occidentale în afara ONU (ex. Robert Kagan), acţiuni insistente de atragere în NATO a Ucrainei, şi raspînderea catolicismului şi protestantismului în această ţară creştin-ortodoxă – toate sunt elementele unui joc geopolitic global al Occidentului (în primul rînd al anglo-saxonior) de instaurare a unui mod unipolar de guvernare globală (global governance, eng.). Considerînd diverse regiuni de gravitaţie geopolitică din interiorul Ucrainei (Lvov, Simferopol, Harkov, Sevastopol) se pare că frontiera dintre Vest şi Est iarăşi ca şi la începutul secolului XVIII trece pe Nipru. În acest context un fost bine cunoscut “vultur” politic american, Z. Brzezinski afirma ca după 2010 Ucraina şi Polonia vor constiti elemente importante ale nucleului securităţii europene. Astfel, dacă Polonia în urma extinderii UE şi NATO deja a intrat în Noul Grossraum euro-atlantic (spaţiul vital, germ. Carl Schmitt), atunci Ucraina este tot mai insistent atrasă în sfera de influenţă a Occidentului pentru a asigura un control total asupra Heartland-ului (teritoriului central, eng.) continental european (Halford Mackinder). Obiectvul acestei politici costă în prevenirea apropierii dinre Ucraina şi Rusia, care în conformitate cu acelaşi Z. Brzezinski, împreună cu Ucraina ar deveni iarăşi un “imperiu”, adică o superputere (Нарочницкая, 2003).

Construcţia unei lumi unificate şi unipolare are loc prin diferite mijloace. În sens ideatic, proiectul global încearcă să redefinească sau chiar să elimine pilonii tradiţionali de bază ale sistemului de securitate mondial, precum sunt conceptele de suveranitate şi drept internaţional. Astfel, se dezvoltă baza juridică pentru a efectua “intervenţii umanitare” în statele pe care “lumea democratică” sau “comunitatea internaţională” le consideră pasible de acţiunea coercitivă externă. Deseori însă democratizarea reprezintă doar un pretext pentru a extinde sfera de influenţă a “exportatorilor progresului şi civilizaţiei”.

Controlul asupra resurselor şi cailor de comunicare geostrategice sunt obiective reale şi foarte importante în politica promovată. Un război modern asupra hidrocarburilor şi eliminării unui potenţial pol regional unificător de atracţie în lumea arabă a fost condus de Statele Unite, care în prezent cu disperare încearcă să găsească o soluţie la dezordinea şi războiul civil din Irac. Această intervenţie militară şi multiple alte acţiuni coercitive şi persuasive ale Occidentului se bazează pe teza divizării lumii în state “civilizate” şi “ne-civilizate”. În spaţiu post-sovietic exemple de instaurare a regimurilor “civilizate” cu vector Occidental în politica internă şi externă au constituit revoluţii în noile state independente, care au avut în calitate de scop strategic atragerea acestor state în sfera de influenţă geopoltică a Occidentului. În organizarea revoluţiilor s-a folosit puterea latentă sau “moale” (soft power, eng. Keohane&Nye, 2001), care se concentrează asupra manipulării opiniei publice, cîştigării “minţilor şi inimilor” (hearts and minds, eng.) sau finanţarea directă a protestelor de stradă. În multe privinţe magnetismul bunăstării Occidentale şi impresia falsă a posibilităţii de raspîndire rapide a acestuia în statele post-revoluţionare au stat la baza acestor lovituri de stat.

În cazul Uniunii Europene, puterea pe care o exercită UE asupra altor state de obicei este conceptualizată în două modalităţi. Prima abordare consideră puterea ca posesiune sau ca proprietate şi se incadrează în ceea ce David Baldwin a numit “abordarea naţională a puterii” (Baldwin în Carlsnaes, 2002). Aceasta abordare considera diferiţi indicatori ai puterii, precum sunt Produsul Intern Brut, potenţial demografic sau militar cumulat al UE. Însă cea mai relevantă abordare este concepţia relaţională a puterii (Dahl, 1957, Badwin, 1989). În conformitate cu această abordare puterea Europei unite poate să-şi găsească expresie doar în relaţie cu alţi actori internaţionali, pentru că nu există putere în vid. Aserţiunea că Europa deţine putere este imediat urmată de întrebarea – puterea de-a face ce? Astfel, în baza definiţiei influente a lui Robert Dahl, Karen E. Smith consideră că influenţa UE reprezintă „instrumente utilizate de politicieni în încercările lor de-a induce pe alţi actori internaţionali să facă ceea ce nu ar fi facut fără această influenţă” (Smith în Zielonka, 1998) şi descrie trei tipuri principale de instrumente (tradiţionale şi sui generis) pe care Europa le utilizează – diplomatice, economice şi militare. Ian Manners a introdus un alt concept al puterii normative a UE, care prin promovarea ideilor democraţiei universale a devenit foarte influentă în lumea modernă (Manners, 2002).

Este adevarat însă că modelul de guvernare globală în prezent se confruntă cu provocări din partea mai multor poluri de putere regionale cu pretenţii globale, precum este China în Asia, care promovează o politică economică şi ideologică foarte pragmatica şi dispune de un potenţial enorm de creştere (mai puţin în zonele rurale). În aceeaşi ordine de idei se înscrie şi renaşterea puterii Federaţiei Ruse, bazată pe situaţia favorabilă pe piaţa mondială de hidrocarburi, adoptarea unui model organizaţional în alocarea resurselor economice, centralizarea puterii politice interne şi promovarea unei politici externe extrem de pragmatice, îndreptate spre reîntoarcerea de către Rusia a statutului de putere mondială după o perioadă de umilinţă cauzată de reforme liberale, promovate în conformitate cu recomandările consultanţilor străini, adevăraţi “bolşevici ai pieţei” (ex. Jeffrey Sachs).

În acelaşi timp, nu au dreptate comentatorii occidentali, care declară că politica internă şi externă rusă nu are un fundament moral şi este bazată în exclusivitate pe interesele marelui capital (ex. Dmitrii Trenin,WQ, 2007). Rusia – o ţară creştin-ortodoxă – se poziţionează în prezent ca moştenitoare a imperiului Bizantin, ceea ce conferă acestui stat un rol istoric absolut deosebit într-o societate globală anti-naţională, cosmopolită, universală, euro şi antropocentrică. Rusia nu mai doreşte să se mulţumească cu rolul “barbarului la poarta Europei, care trebuie civilizat”, iar mistificarea puterii politice în spiritul credinţei ortodoxe conferă o legitimate enormă sistemului personalizat al puterii politice din Rusia (poate nu şi pentru Occident).

După 1917 toate studiile şi referirile la tradiţia bizantină şi ale istoriei imperiului Bizantin au fost limitate sau chiar eliminate din centrele academice şi educaţionale sovietice. Acum însă spiritul de continuitate renaşte şi conferă o coeziune internă şi mai mare statului federativ rus. În acelaşi timp, nici trecutul sovietic nu mai este demonizat precum a fost făcut în timpul reformelor liberale de la începutul perioadei de tranziţie, iar ziua Marii Victorii asupra fascismului a devenit o sărbătoare absolut deosebită pentru ruşi.

În linii mari, lumea modern reaminteşte concepţia gînditorului ilustru rus A. Panarin (1940 – 2003), în conformitate cu care antagonismul contermporan se manifestă între moştenitorii ai Romei – vestice (globale şi barbare) şi orientale (creştine). Astfel, Occidentul colectiv şi, mai ales, Statele Unite, care se autoidentifică ca un imperiu postmodern secular sau teluric protestant-catolic, încearcă să-şi impună dominaţia asupra întregii lumi, pe cînd Rusia ca moştenitoare a imperiului Bizantin (cu precădere în ultimul deceniu) încearcă să propună lumii o cale alternativă de dezvoltare, mai ales bazată pe spiritul oriental creştin ortodox.

“Ciocnirea civilizaţiilor” – o teză mai veche, înaintată de Samuel Huntington - se pare că îmbracă în arealul nostru idea confuntării creştinismului ortodox, colectivităţii, naţionalului pe de o parte, şi tratării liberale a democraţiei, drepturilor omului, individualismului “cetăţenilor lumii” şi descentralizării puterii politice statale – pe de altă. În cazul Bizanţului, Occidentul, pe atunci barbar, a reuşit să răpuna acest imperiu înfloritor prin atacuri susţinute asupra credinţei romeilor şi cotropirea căilor de comerţ. În rezultat imperiul Bizantin a fost lipsit de tezaurul său material şi cultural, vestigiile căruia pot şi acum fi văzute în catedrale, monumente şi galerii din capitalele occidentale.

Această contradicţie poate fi privită şi sub aspectul metaforei lui Gellner a “zonelor timpului”, care sugerează combinarea a timpului şi spaţiului. Pentru o societate tradiţională, orizontul spaţial este limitat, pe cînd orizontul temporal, definit prin istorie şi mit se extinde în trecutul istoric. Astfel, există o opoziţie vizibilă între societatea urbanizată şi globală Occidentală, care există preponderent în spaţiu, şi societatea tradiţionala pe calea urbanizării din Est, care există preponderent în timp.

Criza spirituală a Europei

Toate acestea se petrec pe fundalul crizei spirituale şi identitare în cadrului Uniunii Europene, care în proiectului textului Constituţiei sale a refuzat să introducă importanţa tradiţiei creştine a Europei, şi în spiritul toleranţei şi corectitudinii europene a propus idei, care nu depaşesc idealurile comfortului material şi reamintesc de slogane bine cunoscute de “electrificare a întregului Pamînt”. Pentru sf. Aureliu Augustin (354 – 430), care, după cucerirea Romei de către vestgoţi, a conceput istoria umanităţii ca fiind o eternă luptă dintre păcat şi Adevar, şi a determinat prin scriirile sale organizarea de atunci a civilizaţiei Occidentale, proiectul unic European modern ar fi constituit un triumf desăvîrşit al păcatului.

Rădăcinile crizei spirituale actuale ale civilizaţiei Europene au devenit mai vizibile după Marea Schismă a bisericii catolice, cînd aceasta din urmă a transformat politica într-un element determinant al activităţii sale şi a devenit telurică în comparaţie cu creştinismul oriental prin promovarea docrinei juridice a mîntuirii. În spiritul raţionalist al dreptului roman catolicismul argumenta că mîntuirea omului depinde de numărul de fapte bune pe care acesta le face pe parcursul vieţii, ceea ce este într-o contradicţie fundamentală cu învăţătura sfinţilor părinţi ai creştinismului ortodox, acuzat în prezent de catolici de lipsa progresului în adaptarea continuă la realităile vieţii contemporane.

Pe parcursul timpului însa criza spirituală a Europei a evoluat şi a avut multiple “tumori” ale spiritului, precum a fost raţionalismul Renaşteri sau teza fascistă despre superioritatea rasei ariene. În perioada de după cel de-al doilea război mondial a aparut un proiect de unificare a continentului European, care iniţial avînd la bază considerente mai mult economice, s-a dezvoltat într-o aventură ideologică de construire a identităţii Europene, demos-ului European pe baza împărtăşirii aşa numitor valori europene, care nu sunt altceva decît o variantă adaptată a proiectului ideologic universal, bazat pe primatul drepturilor unui om absract sau a tratării liberale a libertăţii.

Este adevarat că statele Europene împărtăşesc o memorie colectivă comună, o istorie a razboaielor şi păcii, un tezaur comun cultural şi ştiintific. Nu este mai puţin adevărat însă că aşa numite valori Europene, promovate în prezent de birocraţia supranaţională se concentrează mai ales asupra formei şi nu asupra conţinutului istoric, naţional şi cultural al statelor membre. În cazul în care în interiorul Europei apar manifestări cu adevarat naţionale (nu naţionaliste) şi patriotice, care contrazic spiritul supranaţional, acestea sunt declarate ca fiind periculoase pentru pacea continentală, pentru că astfel se pot “trezi” şi memoriile negative ale numeroaselor conflicte teritoriale, etnice sau religioase, care există între diferite naţionalitaţi. Cercurile academice Europene au argumentat că Europa a devenit o “comunitate de securitate” pe baza conceptului propus de Karl Deutsch în 1957, iar lipsa unor razboaie sau conflicte majore în perioada postbelică este prezentată ca una dintre cele mai concludente realizări ale proiectului European unic (Deutsch, 1969, Adler&Barnett, 1998). Cum a remarcat Ole Waever “integrarea s-a transformat într-un obiectiv în sine, pentru că alternativa este fragmentarea, un proces de auto-distrugere, care prin definiţie va distruge “Europa” ca proiect” (Waever în Adler&Barnett, 1998).

Avînd acest punct de referinţă, securitatea este declarată ca fiind mai presus decît adevaratele valori naţionale şi religioase, care în totalitatea lor şi formează adevăratul tezaur axiologic European. De cele mai dese ori însă despre această contradicţie nu se vorbeşte în spiritul corectitudinii şi toleranţei colectiv acceptate ca valori în sine, şi se declară că formula succesului European este “unitatea în diversitate”. Astfel, cît nu s-ar părea de straniu pentru publicul larg prin caracterul său secular Uniunea Europeană încetul cu încetul devine o ambiţie tot mai anti-Europeană în cazul în care considerăm rădăcinile creştine ale “batrînului continent”, unde se găsesc adevăratele valori ale civilizaţiei Europene.

Voturile negative ale Franţei şi Olandei asupra proiectului Constituţiei UE au demonstrat existenţa unei rezistenţe naţionale tacite la Europenizarea forţată, însă aventura seculară continuă. Chiar şi Serbia slavă şi ortodoxă, fiind lipsită de latini de provincia sa istorică, Kosovo, a votat în majoritate la alegerile parlamentare din 11 mai, 2008 pentru cursul pro-European. La baza acestui vot s-a aflat magnetismul bunăstării societăţii Occidentale a consumatorilor, precum şi argumentul UE că numai prin intrarea în “comunitatea de securitate” Europeană şi debarasarea de memoria colectivă a sîrbilor şi kosovarilor prin impunerea valorilor post-naţionale şi post-religioase se poate asigura pacea şi liniştea în regiune.

Lipsa unui fundament valoric viabil, limitelor geografice şi temporale clare, imposibilitatea definirii scopului real şi finalităţii proiectului unic European au rezultat într-o mulţime de definiţii şi tratări ale Uniunii Europeane: “un obiect politic neidentificat” (Jacques Delors), “entitate multi-perspectivală” (John Ruggie), “Europa fără frontiere” (Francois Peroux), iar cercurile conservatoare Europene absolut justificat atenţionează despre dispariţia tradiţiei apostolice creştine în Europa. Nu în ultimul rînd, această se manifestă şi prin începerea şi avansarea negocierilor de accesiune a Turciei la UE. Istoria ne spune că turcii Otomani prin expansiunea militară au răpus capitala Bizanţului creştin, au cucerit Balcanii şi au ajuns pînă la Viena (asediată de două ori), iar arabii prin traversarea Perineilor au ajuns pînă la Franţa. Acum că şi în trecutul istoric, Europa se află în pericol – şi din partea turcilor, şi din partea lumii arabe. În Europa deja locuiesc aproximativ 25-30 mln. de musulmani, care se asimilează foarte greu sau, de cele mai dese ori, nu se integrează deloc în societate formînd ghetto-uri etnice separate. În acest sens este necesar de reamintit că Europa nu este doar un spaţiu geopolitic, ci şi civilizaţional cu o istorie milenară, iar Turcia (aşa cum crede birocraţia Europeană şi elitele corporaţiilor transnaţionale) nu reprezintă doar o piaţă de desfacere cu forţă de muncă ieftină, şi potenţial de creştere economică. Probabil că în cazul în care Europa modernă nu va identifica un proiect istoric de anvengură transcedentală, bazat pe rădăcinile sale creştine (şi nu toleranţei la păcat), proiect care să depăşească idealurile simpificate ale celor mai bune bunurilor de consum, şi drepturilor omului ca valori în sine, într-adevar vom fi martori al “Apusului Europei” (O. Spengler, 1932).

Surprinzator, însa, chiar şi în aceste condiţii de incertitudine identitară integrarea Europeană se bazează pe renunţarea absolut benevolă la o mare parte din suveranitate de către statele-membre şi “vecini noi”, incluşi în prezent în Politica de Vecinatate a Uniunii Europene. Cu toate acestea devine tot mai evident că extinderea UE nu mai poate servi ca un proiect în sine prin care se justifică existenţa acestui fenomen sui generis, iar concepţia cetăţii Europa ca reacţie la globalizare devine tot mai puţin elocventă pentru că însăşi esenţa sincretică a UE constituie fundamentul globalizării.

Proiect ideologic universal

În termeni de ideologie proiectul unic se concentrează asupra promovării “valorilor Occidentale” în calitate de “valori universal-umane”, printre care se numără drepturile universale ale omului, libertatea individuală, democraţia, etc. Astfel, mesajul extern al Europei a devenit extrem de ideologizat, iar docrina mesianismului american a fost pusă la baza politicii externe a Statelor Unite. În calitate de fundament al ideologiei serveşte filosofia raţională liberală, care pretinde la rolul de ultim adevăr şi tinde să substituie valorile spirituale şi naţionale milenare ale umanităţii pentru continuarea istoriei umane fără un conţinut valoric teleologic. Ideologia proiectului este prin excelenţă telurică şi demistificată, iar religia şi cultura sunt privite doar ca nişte elemente ale unei societăţi pluraliste în care binele şi răul sunt relative, şi în care orice manifestare umană are dreptul la existenţă.

Avînd la bază docrina dreptului natural cu rădăcini în Evul Mediu (Hugo Grotius, Thomas Hobbes, John Locke) a fost elaborată poziţia liberală asupra drepturilor omului, care în prezent serveşte în calitate de fundament pentru regimul internaţional al drepturilor omului (Brown în Baylis&Smith 2001). În linii mari, poziţia liberală are două caracteristici definitorii. În primul rînd, se argumentează că oamenii posedă drepturi inalienabile şi necondiţionate la viaţă, proprietate, libertatea de exprimare, iar unicul motiv pentru a constrînge drepturile individului poate să fie asigurarea drepturilor unui alt individ. În al doilea rind, se spune că funcţia primară a statului constă în protejarea acestor drepturi, iar instituţiile politice sunt evaluate în baza capacităţii lor de-a proteja aceste drepturi.

De asemenea este înaintată teza dominantă precum că drepturile omului în înţelegerea lor Occidentală au un caracter universal. În acest context omul este privit ca o fiinţă absractă pentru care nu este importantă cultura şi tradiţia, ci mai ales drepurile sale pe care fiecare dintre noi le capată odată cu naşterea şi le pierde odată cu moartea. Regimul internaţional al drepturilor omului promovează ideea unei “umanităţi” comune a popoarelor lumii. Se trece însă cu vederea peste faptul că calităţile care ne diferenţiază unul de altul sunt tot atît de importante ca şi cele care ne unesc. În rezultat se produce unificarea criteriilor de definire a binelui şi răului, re-conceptualizarea omului, sensului vieţii sale personale şi naţionale, re-evaluarea cursului istoriei umane universale.

Aceaşi tensiune este prezentă între ideea modelului universal al democraţiei şi sistemelor tradiţionale de organizare a societăţii. Poate cel mai bine opoziţia dintre ideile democraţiei liberale şi tradiţia este reprezentată în sloganul renumitului scriitor al Renaşterii franceze Voltaire, care cu referinţă la soarta bisericii în cadrului dictaturii iacobine exclama în permanenţă: “Distrugeţi Fiara!”.

După ofensiva extraordinară asupra creştinismului, revoluţionarii fracezi au fost totuşi impuşi să se reîntoarcă la biserică cînd desfrîul total, dezordinea şi lipsa crasă de moralitate au cuprins societatea franceză. Cu toate acestea noua conducere a Republicii Franceze libere a continuat să propage cu insistenţă ideea substituirii creştinismului cu puterea raţionalităţii şi, de fapt, a continuat revolta biblică a strămoşilor noştrii împotriva poruncilor lui Dumnezeu. Libertatea, în conformitate cu această ideologie are un sens superficial şi nu constă în libertatea internă de-a nu face rău (libertatea de păcat), ci în libertatea externă de-a face orice în limitele legii şi pînă cînd nu este afectată libertatea celorlalţi. Accepţiunea liberală a libertăţii are un potenţial enorm pentru generarea unui proces de degradare a moralităţii şi demnităţii umane.

Cel mai evident însă este faptul că nu poate exista un model universal al democraţiei. Acesta trebuie să corespundă cu conţinutul axiologic, cultural şi istoric existent într-o societate sau alta. Fără, însă, a accentua caracter negativ al formalismului democratic, democratizarea societăţii globale a fost declarată a priori ca fiind un bine în sine. Comunitatea academică Occidentală a elaborat teorii ale democratizării, precum sunt cele funcţionaliste (ex. Robert Dahl), care oferă o imagine deterministă şi liniară a democratizării, sau genetice, ce se concentrează asupra modului în care are loc democratizarea. Lipset a propus teza că prosperitatea este într-o legatură directă cu durabilitatea democraţiilor. Din perspectiva Kantiana a fost propusă teoria că democraţiile nu luptă una împotriva alteia (democracies-don’t - fight-each-other, eng.). Însă toate acestea nu împiedică civilizaţia seculară latină să impună prin “armă şi cuvînt” modelul ideologic universal în toată lumea. Astfel, cercurile politice influente globale, care se autoproclamă “comunitatea internaţională”, cu precadere din SUA, au ridicat lozinca democratizării mondiale cu orice mijloace, chiar prin utilizarea preventivă a forţei (pre-emptive strike docrine, eng) acolo unde există interese naţionale strategice americane.

(va urma...)

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 29 mai 2008

Moldova în căutarea destinului civilizaţional (I)

Materialul de mai jos a fost scris de o persoană care are mai multe studii în Occident (în câteva state) şi care a activat într-un şir de proiecte internaţionale, deţinând posturi cheie. Are experienţă de lucru şi în companii importante din Occident. Din anumite considerente, numele este schimbat.
Am decis să public acest material (are 22 de pagini cu tot cu trimiteri), pe etape, deoarece îmi pare interesant, dar, în special, provocator. Este o analiză controversată asupra multor aspecte ale contemporanietăţii. De la lupta civilizaţiilor, pe plan global, la căutarea unei identităţi şi identificarea destinului poporului care locuieşte în R. Moldova. Această analiză critică, făcută, după cum spuneam, de către o persoană care ştie bine realităţile din Occident şi Orient, ridică multe semne de întrebare. Scopul acestuia, pe lângă faptul că reprezintă o viziune asupra mai multor fenomene şi procese, este să sensibilizeze atât opinia cercurilor gânditoare din interiorul ţării, cât şi a Marilor Puteri (ştiu cu blogul este citit de către reprezentanţii mai multor misiuni diplomatice acreditate la Chişinău, dar şi de către persoane care lucrează în instituţii europene din Bruxelles şi Luxemburg, precum şi în instituţii guvernamentale ale SUA).
Cu siguranţă, articolul va provoca nedumerirea şi respingerea din partea unor persoane, înţelegerea şi susţinerea din partea altor oameni. Această îşi doreşte. Lansarea unei polemici.
(materialul poate fi preluat, tirajat şi comentat liber).


Vlad STOIAN

Articolul analizează influenţa, manifestările şi reacţia Republicii Moldova la extinderea modelului secular, liberal şi post-modern al lumii, promovat de civilizaţia Occidentală, inclusiv prin politica de Europenizare. Astfel, este propusă teza că dezvoltarea Moldovei este influenţată de confruntarea economică, ideologică, geopolitică şi strategico-militară între civilizaţia seculară Occidentală modernă şi cea Creştin-Ortodoxă. În continuare se propune idea că dezvoltarea Moldovei în mod crucial depinde de păstrarea identităţii civilizaţionale şi statale, precum şi de realizarea unui proiect naţional, care să se băzeze pe credinţa, tradiţia, cultura, şi istoria autohtonă, să împrumute practici Occidentale adecvate şi să fie promovat de elita naţională. Abordarea utilizată depăşeşte dihotomii conceptuale “autoritarism vs democraţia” sau “economia dirijistă vs economia de piaţă”, care au determinat în mod absolut covîrşitor discursul academic şi politic din Moldova în perioada independenţei. În acelaşi timp, este important de menţionat că expunerea reprezintă mai degraba o abordare reflexivă a realitatii, decît o cercetare riguroasă ştiinţifică, bazată pe o metodologie de cercetare clară şi fundament empiric corespunzător. În linii mari, convingerea că destinul Moldovei într-o lume globalizată reprezintă un subiect prea important pentru a avea un caracter static, reflectat printr-o singură paradigmă existenţială, a determinat apariţia acestui articol.

Modelul universal al progresului liniar

După destrămarea colosului sovietic, lumea a fost încadrată în idea globală seculară post-naţională şi post-religioasă precum că progresul este liniar şi societatea se mişcă spre un model civilizaţional unic, unde există state care excelează pe această cale, şi altele, care trebuie să fie „împinse” spre limite trasate de acest model, declarat ca fiind un ultim adevăr. Modelul îşi are originea ideatică în Renaştere şi în explicaţia raţională a istoriei, care în viziunea apologeţilor raţiunii a reprezintat o „dezvoltare firească a culturii” (Herder). Hegel a conceput istoria ca fiind o dezvoltare liniară a a ideii absolute în spirit, reprezentate de libertate. Progresul la Hegel era „fixat” prin dezvoltarea artei, ştiintei, religiei şi filosofiei. În mod similar, Marx a definit sensul istoriei în dezvoltarea socială maximă, care conduce la eliberarea tot mai mare a fiecărui membru al societăţii, iar în calitate de criteriu al progresului era declarat nivelul productivităţii muncii sociale.

În societatea contemporană modelul progresului liniar se manifestă prin extinderea valorilor conceptului neo-liberal al economiei de piaţă; puterea “mîinei invizibile” (Adam Smith) şi ideologiei “Wall Street”; autonomiei şi individualismului “cetăţenilor lumii” pentru care “ubi bene – ubi patria” (unde este bine – este şi patria); drepturilor omului; supremaţiei legii; procedurilor şi instituţiilor asupra persoanelor; calităţii elective a puterii politice şi a unui sistem politic, care favorizează decentralizarea pe verticală şi orizontală. În conformitate cu acest model, în baza promovării drepturilor universale ale omului va aparea un “om perfect”, viaţa spirituală a căruia va fi prin excelenţă telurică (demistificată) şi va fi determinată de libertatea individuală în selectarea unui următor bun de consum, sau al unui următor partid politic din opoziţie pentru taxarea guvernanţilor. Puterea voinţei şi “spritualitatea abstractă” ale “omului perfect” vor constitui fundalul de protejare al umanităţii şi moralităţii, iar toleranţa va fi un mijloc de edificare a armoniei universale între oameni de diferite etnii, rase, convingeri, religii, etc. Astfel, caracterul sincretic al relaţiilor interumane va genera “oameni perfecţi şi liberi”, lipsiţi de povara tradiţiei, memoriilor colective sau convingerilor şi credinţei personale.

Legimitatea modelului, chiar calitatea acestuia de adevar în ultimă instanţă, este conferită în primul rînd de bunăstarea şi puterea economiilor occidentale, care în societatea globală a consumatorilor (consuming animals, eng.) a devenit un bun suprem, iar viaţa fizică a oamenilor o valoare supremă. Universalismul modelului este promovat de organizaţii şi instituţii cu pretenţii de autoritate supremă, care eliberează “certificate de maturitate” statelor şi naţiunilor. Astfel, se crează impresia că odată cu împărtăşirea absolută a ideiilor conţinute în modelul postmodern Occidental şi implementarea corectă a recomandărilor “comunităţii internaţionale” de către toate statele şi naţiunile va apărea o lume mai bună în care nu va exista sărăcie, conflicte de orice fel, iar economia de piaţă globală, comerţul liber şi tranzacţiile comerciale interdependente vor constitui generatoare de creştere economică pentru toţi, corupţia va fi limitată sau chiar eliminată de proceduri şi instituţii, iar democraţia va constitui un mod ideal de organizare a societăţii.

Manifestările modelului se conţin în multiplele recomandări ale Consiliului Europei (CE), “criteriile de la Copenhaga” pentru potenţiale state candidate la accederea în Uniunea Europeană (UE), condiţionalitatea Fondului Monetar Internaţional (FMI), bazată pe promovarea politicilor de austeritate fiscală şi monetară, indicaţiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) de-a limita bariere protecţioniste în mişcarea bunurilor şi capitalului, etc.

Proiectul economic gobal

Cea mai desăvîrşită expresie economică a ideologiei post-moderne s-a conţinut în aşa-numitul “Consensul de la Washington” (CW), elaborat de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Trezoreria Statelor Unite ale Americii şi unele universităţi din SUA după destrămarea URSS pentru statele “în tranziţie” spre economia de piaţă şi democraţie. În linii mari, cercurile influente financiare de pe Wall Street au creat un model de reguli de joc în care capitalul statelor dezvoltate (în primul rînd al Statelor Unite) să se simtă bine, şi în care creditele acordate statelor şi guvernelor în tranziţie să aducă profituri imense prin schimbarea regulilor de joc în care Occdentul să ocupe un loc dominant. Astfel, CW, avînd origini în caierul ideaic al lui Friedrich von Hayek si Milton Friedman, promovează politici monetariste conservative, care includ liberalizarea comerţului, privatizarea, deregularea şi reducerea rolului statului în economie. Autoritatea guvernelor trebuie să fie limitată, ramura legislativă să reprezinte voinţa electoratului, iar ramura judiciară să asigure respectarea regulilor de joc de către toţi actorii vieţii economice, sociale şi politice. În general, CW a declarat urmărirea a două obiective principale: creşterea economică după o perioadă de costuri sociale, şi consolidarea libertăţii individuale şi democratiei prin “eliberarea” pieţii de către amestecul statului. Economia de piaţă a fost declarată ca find o conditie sine qua non a creşterii economice durabile.

Pe parcursul secolului XX teoria economiei de piaţă a căpătat o autoritate academică imensă, consolidata prin acordarea Premiului Nobel în acest domeniu. În general, economia de piaţă reprezintă un sistem de alocare a resurselor. Teoria economiei de piaţă înaintează idea în conformitate cu care cu cît pieţele sunt mai “perfecte” în termeni de alocare a resurselor, cu atît este mai bună “performanţa” economiei. O “piaţă perfectă” este terenul în care nu sunt bariere în calea mobilităţii resurselor de la o utilizare la alta, există utilitatea maximă a individului (homo economicus), iar libertatea individuală a alegerii este esenţa alocării resurselor. Insă trebuie de remarcat că modelul “economiei de piaţă perfecte” nu a fost realizat niciodată din cauza existenţei imperfecţiilor sau eşecurilor de piaţă, care în corespundere cu economişti conservatori (Oliver Williamson) sunt inerente naturii umane. Astfel, sărăcia, şomajul, creditarea insuficientă a economiei, lipsa “bunurilor publice” precum educaţia primară sau aplicarea legii, intervenţia statului în funcţionarea proceselor economice reprezintă imperfecţiuni sau eşecuri de piaţă. În conceptia neo-liberala (in opoziţie cu cea mercantilistă) statul este un inamic al pieţei. În acest context, se crează impresia că explicaţia fundamentală a succesului economiilor de piaţă bogate rezidă în eliminarea continuă a imperfecţiilor sau/şi eşecurilor de piaţă, ceea ce a condus la apropierea sistemului de alocare a resurselor de modelul economiei de piaţă perfecte. De aici rezultă că statele naţionale, care doresc să intre în clubul economiilor de piaţă, trebuie să finalizeze cît mai curînd tranziţia la economia de piaţă şi să se integreze în economia mondială.

Teoria economiei de piată, însă, nu conţine şi o teorie a creşterii economice. Astfel, doi renumiţi economişti americani Moses Ambramovitz si Robert Solow în anii 50 ai secolului XX au argumentat convingător că teoria economiei de piată nu poate explica creşterea economică a Statelor Unite în perioada cînd acestă ţară a devenit cea mai bogată economie de pe glob. La începutul anilor 90 Paul Romer a menţionat că compeţia perfectă şi “Echilibrul Paretto” sunt insuficiente pentru a explica succesul modelului economiei de piaţă. Este evident că pentru asigurarea funcţionării modelui sunt necesare reguli de piaţă, însa nu eliminarea imperfecţiilor de piaţă, amestecului statului sau idenificarea celor mai bune utilităţi de producere pe baza competiţiei economice perfecte au asigurat succesul şi creşterea economică a ţărilor occidentale. Economia de piaţă este mai degrabă o consecintă decît o pre-condiţie a creşterii economice. Astfel, “revoluţia Internet-ului” în SUA nu ar fi putut să apară fără ca Statele Unite să fi acordat pe parcursul mai multor decenii suport guvernamental dezvoltării tehnologiilor informaţionale (Lazonick, 2003). La baza miracolului economic japonez a stat mobilizarea organizată a finanţării de către băncile comerciale a întreprinderilor inovaţionale şi modelul economic de angajare pe viaţă (un lucru absolut nefiresc în cadrul modelului economic neo-liberal). În China comunităţile de întrepinderi săteşti (Township and Village Enterpises - TVEs) de la început nici nu puteau fi concepute ca forma de proprietate de modelul neo-liberal, ceea ce nu a împiedicat aceste unităţi de producere să devină foarte eficiente. Şi nu în zădar Rusia modernă acordă o atenţie deosebită dezvoltării inovaţiilor în cadrul procesului de producţie (în special nanotehnologiilor) şi creşterii productivităţii muncii.

Astfel, în locul controlului pieţii asupra resurselor de către statele în faza de dezvoltare/creştere economică a fost preferat un control organizaţional. În această ordine de idei, corporaţiile de stat, care sunt create în Rusia pentru a realiza obiective extrem de ambiţioase de dezvoltare, şi care deţin un control organizaţional asupra alocării masive a forţei de muncă şi capital sunt privite de către economişti neo-liberali ca nişte “imperfecţiuni de piaţă” enorme. Cu toate acestea, modelul economic universal, lansat la inceputul perioadei de tranziţie, care promovează idea bunăstării în baza introducerii imediate şi ireversibile a regulilor de joc şi instituţiilor economei de piaţă liberale în toate statele lumii continuă să domine discursul politic şi academic.

Impactul modelului economic universal

Odată cu triumful paradigmei economice neo-liberale de dezvoltare în majoritatea statelor lumii, s-a constatat că aceasta abordare nu aduce bunăstare în plan global, favorizează statele bogate şi elitele financiare globale, conduce la pauperizarea statelor în curs de dezvoltare, care nu pot face faţă presiunilor competiţiei mondiale.

S-a demostrat că dezvoltarea nu este inevitabilă. Joseph Stiglitz si Karla Hoff au remarcat că eliminarea distorsiunilor pieţii, impuse de guverne naţionale, nu constituie o condiţie necesară şi nici suficientă pentru asigurarea bunăstării globale. Impunerea din exterior a “bolşevismului de piaţă” a creat un cerc vicios pentru statele sărace în care nivelul insuficient de dezvoltare a rezultat într-un grad înalt de imperfecţiuni informaţionale, care au condus la apariţia instituţiilor informale şi corupţia cronică. Privatizarea şi liberalizarea forţată într-un mediu puţin regulat din punct de vedere juridic şi lipsit de instituţii consolidate ale economiei de piaţă (guvernarea corporativă, instituţii regulatoare ale competiţiei) au condus la distrugerea capitalului social şi organizaţional şi apariţia oligarhilor în Rusia (Joseph Stiglitz, 1999).

Pentru a diminua efectele negative şi spijini tranziţia la economia de piaţă, statele dezvoltate au iniţiat programe de asistenţă fostelor state comuniste şi altor state în curs de dezvoltare (PHARE, TACIS, EBRD, ENPI). Către anul 1992 toate statele din Europa Centrală şi de Est, precum şi statele Baltice şi statele CSI au devenit membre ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. Efectele asistenţei externe însă sunt foarte ambigue. Asistenţa alimentară de urgenţă a fost o cale pentru Occident de-a se debarasa de surplusurile proprii (generate de sisteme socialiste de subvenţionare a producătorilor agricoli), afectînd competitivitatea producătorilor autohtoni (Polonia), sau consolidînd reţele criminale (Rusia) (Marie Lavigne, 1999). Asistenţa tehnică a fost considerată ca fiind inadecvată, furnizată de către instituţii şi consultanţi fără cunoştinte solide ale situaţiei din statele recipiente. Această asistenţă deseori a fost percepută ca fiind un mijloc de-a finanţa de către Occident instituţii de cercetare şi consultanţă proprii şi de-a crea o modalitate de-a cunoaşte mai multe despre posibilităţile de afaceri în statele recipiente. Atunci cînd asistenţa financiară a fost oferită, eficienţa a fost deseori compromisă de dificultăţi în asimilarea fondurilor Occidentale. Capacitatea redusă de asimilare a fost cauzată de către infrastructura învechită, capacităţi instituţionale şi administrative reduse şi, astfel, a condus la înregistrarea unui impact ne-esenţial asupra creşterii economice. Cel mai important însă este faptul că asistenţa nu era ajustată la realităţile autohtone şi era direcţionată doar spre anumite sectoare şi spre susţinerea anumitor politici pentru a schimba viaţa economică, socială şi politică în conformitate cu modelul produs de Occident.

Recentă criză financiară globală, preţurile mondiale exagerate la hidrocarburi, subvenţionarea masivă a producătorilor agricoli din statele dezvoltate (UE prin Politica Agrară Comună, SUA prin Corporaţia de Creditare a Producătorilor), şi schimbările climaterice globale au condus la declanşarea unei crize alimentare în multe state în curs de dezvoltare asiatice şi africane. Chiar şi în aceste condiţii Occidentul continuă să refuze renunţarea la poziţia sa dominantă în sistemul economic mondial, defavorizînd pe ceilalţi participanţi la schimburi comerciale globale şi preferînd să se concentreze asupra eforturilor de producere a bio-energiei din produse alimentare, pe cînd foametea globală se raspîndeşte. În condiţiile actuale este greu de imaginat că umanitatea va putea repeta calea Occidentului spre bunăstare, pentru că aceasta este legată de acutizarea problemelor globale ale lumii şi periclitează însăşi existenţa umanităţii. În prezent sistemul economic mondial a creat situaţia în care 6 procente din populaţia planetei consumă aproape 35 de procente de resurse mondiale.

(Va urma...)

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 28 mai 2008

Eurostahanoviştii moldoveni

Membrii Guvernului şi deputaţii, inclusiv cei din opoziţie, care s-au implicat cel mai activ în realizarea Planului de Acţiuni R. Moldova - Uniunea Europeană vor primi distincţii de stat. Despre aceasta a anunţat preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, în cadrul şedinţei de astăzi a Cabinetului de Miniştri, la care a prezentat un raport despre vizita delegaţiei ţării noastre la Bruxelles, unde a participat, ieri, la Consiliul de cooperare RM-UE. Pentru că raportul de progres al Comisiei Europene pentru RM a fost unul pozitiv, iar semnalele Bruxelles-ului sunt tot mai încurajatoare pentru ţara noastră, şeful statului a decis să stimuleze pe cei care depun eforturi sporite în a aduce legislaţia şi practicile în conformitate cu normele europene. La nivel ministerial urmează a fi premiaţi cei implicaţi activ în procesul de modernizare a ţării noastre în conformitate cu rigorile europene.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Şedinţele Guvernului R. Moldova sunt transmise on-line

Începând cu ziua de astăzi, 28 mai, şedinţele Guvernului R. Moldova sunt transmise în regim real pe pagina web a Executivului de la Chişinău (http://www.gov.md/). Pentru a viziona on-line şedinţe Cabinetului de Miniştri, sunt necesară surse minime: viteză - de la 384 Kbps, RAM de la 256 MB, CPU de la 1,2 GHz, Videocard de la 128 MB. De asemenea, mai este nevoie de programul Adobe Flash Player, care poate fi descărcat de pe acelaşi site.
Deocamdată transmisiunea se face în regim de testare, ea urmând să fie anunţată public săptămâna viitoare sau cel mult peste două săptămâni. Acţiunea face parte din programul de sporire a transparenţei Guvernului.
După lansarea acestuia, va fi posibilă şi vizionarea în înregistrare a şedinţelor Guvernului.
(La moment acest sistem funcţionează doar pentru Aparatul Guvernului şi instituţiile ministeriale)

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ce este în subsolul politic al lui Marian Lupu?

În politică, lucrurile care ies la suprafaţă nu reprezintă decât 10%, restul se face la subsol, astfel încât eu nu doresc să vă afundaţi în aceasta”, a declarat spicherul Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, la o întrevedere avută, recent, la Bălţi, cu studenţii din această localitate (vedeţi aici reportajul de la PRO TV Chişinău). Aşa a răspuns Lupu la întrebarea legată de posibila schimbare a funcţiei acestuia, pe una în organele superioare ale CSI. Amintesc că informaţia privind posibila părăsire a Legislativului a apărut pe această pagină (vedeţi aici) şi a fost tirajată de către mai multe instituţii media.

Totodată, peste 12 zile de la publicarea informaţiei, Marian Lupu a dezminţit-o printr-o ştire difuzată de Basa-press, cu trimitere la serviciul de presă al Legislativului. "Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, nu intenţionează să renunţe la mandatul de deputat şi nici la funcţia de spicher pentru a exercita o altă funcţie în structurile internaţionale", au comunicat pentru BASA-press surse din cadrul Serviciului de presă al Parlamentului, la solicitarea Agenţiei (mai multe vedeţi aici).

Când am plasat dezminţirea, la “comentarii” cineva lansase ideea că Lupu ar fi venit cu această dezminţire, la distanţă de aproape două săptămâni de la apariţia informaţiei, îndată după ce s-a aflat că nu va face parte din Comisia Naţională de Integrare Europeană şi din Comisia de Securitate Naţională. De altfel, sursa de la care a venit informaţia referitor la plecarea lui Lupu a reconfirmat existenţa (poate la timpul trecut a) unei astfel de înţelegeri. Deocamdată, dau crezare sursei oficiale.

Astăzi Timpul a scris un scurt comentariu despre afirmaţia cu subsolul lui Lupu (vedeţi aici), doar că s-a pus accent pe altceva.... Pe politica de subsol din R. Moldova. Este adevărat, doar că acest subsol este în politica tuturor formaţiunilor, inclusiv a celor din opoziţie. La mine apare o altă întrebare. Ce este în subsolul politic (de 90%) al lui Lupu? Această întrebare ar trebui să fie pusă de multă lume, cu atât mai mult că ea a venit în contextul altor afirmaţii interesante făcute de spicher la Băţli. Încercaţi să daţi răspuns la această întrebare.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 27 mai 2008

România şi Bulgaria critică "Parteneriatul Estic"

România şi Bulgaria sunt unicile state-membre ale UE care au criticat deschis propunerea Suediei şi Poloniei privind iniţierea "Parteneriatului Estic". Despre aceasta anunţă publicaţia "EUobserver" (vedeţi aici). Cele două state, ultimele aderate la UE, insistă asupra unui alt proiect: Sinergia Mării Negre, în care României şi Bulgariei, riverane Mării Negre, le-ar reveni un rol mai important decât în iniţiativa "Parteneriatului Estic".
Polonia afirmă că "Parteneriatul Estic" va fi ceva similar Grupului de la Vişegrad, creat în 1991 şi care a ajutat Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia să se integreze în UE.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Comisia Europeană anunţă lansarea reflecţiilor referitoare la viitorul cadru juridic de colaborare dintre Moldova şi Uniunea Europeană

Aflat la Bruxelles pentru a participa la Reuniunea Consiliului de Cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană, Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut astăzi o întrevedere cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate. La finele întrevederii Vladimir Voronin şi Benita Ferrero-Waldner au făcut declaraţii pentru presă.

Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate a menţionat că relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană se dezvoltă într-o manieră foarte dinamică, evidenţiind rezultatele pozitive înregistrate de autorităţile moldoveneşti în realizarea Planului de Acţiuni Republica Moldova -Uniunea Europeană, ceea ce a fost reflectat în raportul de progrese al Comisiei Europene.

Benita Ferrero-Waldner a declarat că rezultatele obţinute oferă Comisiei Europene posibilitatea să anunţe despre lansarea reflecţiilor în cadrul Uniunii Europene referitor la viitorul document de colaborare care va fi semnat între UE şi RM, în special, dat fiind faptul că Acordul de Parteneriat şi Cooperare şi Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană deja expiră. De aceea, urmează să demareze discuţiile asupra unui nou cadru de cooperare, a menţionat Benita Ferrero-Waldner. Comisarul European a precizat că vor urma consultări între Comisia Europeană şi Republica Moldova, în cursul cărora va fi discutat conţinutul viitorului acord.

Este foarte important ca toate reformele pozitive care au fost lansate în Republica Moldova să fie continuate prin implementarea acţiunilor demarate, a afirmat Benita Ferrero-Waldner, reiterînd necesitatea acordării unei atenţii sporite reformelor în asemenea domenii precum sînt justiţia, poliţia, combaterea corupţiei, iar în contextul anului preelectoral - în special, libertăţii mass-media.

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a arătat satisfăcut de discuţiile purtate cu Benita Ferrero-Waldner, mulţumindu-i Comisarului European pentru aprecierile înalte date autorităţilor moldoveneşti la capitolul implementării Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană.

Şeful statului a anunţat că a informat-o pe Benita Ferrero-Waldner despre evoluţiile de ultimă oră din Republica Moldova, inclusiv cele legate de activitatea noului Guvern, instituirea Comisiei naţionale pentru integrare europeană în componenţă nouă, cadrul organizatoric şi obiectivele acesteia.

Preşedintele a declarat că împărtăşeşte opinia Comisarului European privitor la însemnătatea implementării legilor adoptate în cadrul Planului de Acţiuni RM-UE, în corespundere cu recomandările Uniunii Europene. Vladimir Voronin a afirmat că în cursul vizitei la Bruxelles va prezenta Comisiei Europene un plan de măsuri privind implementarea acestor legi.

Şeful statului a precizat că a discutat cu Benita Ferrero-Waldner şi problemele legate de pregătirea Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 2009. În context, Vladimir Voronin a dat asigurări că autorităţile ţării noastre vot depune eforturi maxime pentru ca scrutinul parlamentar din anul viitor să fie organizat şi desfăşurat conform celor mai înalte rigori democratice.

Preşedintele a susţinut, de asemenea, opinia Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate privind necesitatea continuării reformelor, în special, în domeniile justiţiei, combaterii corupţiei şi al libertăţii mass-media.

În altă ordine de idei, Vladimir Voronin i-a mulţumit Comisarului European pentru acceptul de a organiza în luna iunie la Chişinău o întrunire a reprezentanţilor Comisiei Europene şi Republicii Moldova în scopul negocierii conţinutului noului acord de colaborare a ţării noastre cu UE.

Răspunzînd la întrebările jurnaliştilor privitor la perspectiva relansării negocierilor în problema transnistreană în formatul "5+2", Preşedintele Vladimir Voronin a reconfirmat interesul Republicii Moldova în demararea cît mai grabnică a acestora. Şeful statului a anunţat că intenţionează să discute acest subiect cu omologii săi din Federaţia Rusă şi Ucraina, în cadrul Summit-ului informal al CSI, care se va desfăşura la Sankt-Petersburg pe 6-7 iunie anul curent.

La rîndul său, Benita Ferrero-Waldner a subliniat că UE este interesată în soluţionarea cît mai curînd posibil a problemei transnistrene. Oficialul european a menţionat că Uniunea Europeană va susţine măsurile întreprinse în direcţia reglementării conflictului transnistrean, subliniind necesitatea menţinerii unui dialog continuu în formatul "5+2" în problematica transnistreană. Comisarul European a declarat, de asemenea, că UE acordă o atenţie deosebită realizării măsurilor de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol menite să conducă la avansarea în direcţia reglementării transnistrene.

Este important ca autorităţile moldoveneşti să creeze asemenea condiţii care ar încuraja cetăţenii din regiunea transnistreană, a afirmat Benita Ferrero-Waldner, accentuînd în context că un număr tot mai impunător de agenţi economici transnistreni se înregistrează în organele legale ale Republicii Moldova.

Benita Ferrero-Waldner a menţionat progresul înregistrat în domeniul liberalizării regimului de vize în statele UE pentru cetăţenii Republicii Moldova, precizînd că în prezent se discută pe marginea unui parteneriat de mobilitate în sfera dată, Republica Moldova fiind o ţară pilot.

Vladimir Voronin a precizat în acest sens că în Republica Moldova activează cu succes Centrul comun de eliberare a vizelor, la care au aderat deja 12 state. De asemenea, în ultimul timp, în Chişinău şi-au deschis ambasade un şir de ţări-membre ale Uniunii Europene, ceea ce, de asemenea, contribuie la soluţionarea problemelor legate de regimul de vize în spaţiul UE.

Preşedintele a precizat că astăzi situaţia la acest capitol nu este atît de acută, comparativ cu perioada precedentă. Şeful statului a salutat intenţiile Comisiei Europene de a continua colaborarea cu Republica Moldova în vederea facilitării regimului de vize, afirmînd că autorităţile moldoveneşti vor urma întru totul recomandările Uniunii Europene în vederea ameliorării în continuare a situaţiei la capitolul dat.

Serviciul de presă al Preşedinţiei

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

UE a primit favorabil "Parteneriatul Estic"

UE a primit favorabil propunerea polono-suedeză de reconsolidare a relaţiilor cu Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, pe care mai multe ţări membre o văd ca pe un mijloc de a "echilibra" proiectul francez de Uniune pentru Mediterană, transmite Mediafax, citată de BASA-press.
"Trebuie să salutăm toate iniţiativele de acest fel. Eu, personal, sunt entuziast în privinţa iniţiativelor care permit răspândirea valorilor europene în jurul UE", a declarat ministrul sloven de Externe, Dimitri Rupel, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, în cadrul unei întâlniri cu omologii săi europeni, la Bruxelles.
Varşovia şi Stockholm şi-au prezentat, în cadrul acestei întâlniri, iniţiativa de "parteneriat" în vederea reconsolidării raporturilor UE cu Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, chiar şi Belarusul dacă se democratizează. "Noi vrem controale eficiente şi civilizate la graniţe, să facilităm comerţul şi să ne tratăm vecinii în mod corect", a spus şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski.
"Este timpul să privim spre Est şi să vedem ce putem face pentru a consolida democraţia şi perspectiva europeană", a adăugat omologul său suedez Carl Bidlt.
Premierul polonez Donald Tusk a anunţat această nouă iniţiativă în cadrul summitului din martie, în momentul în care Franţa obţinea acordul partenerilor săi pentru Uniunea Mediteraneană.
"Noi trebuie să echilibrăm. Acest an este un an mediteranean, în timp ce anul viitor va fi un an oriental", a declarat viceministrul ceh de Externe Alexandr Vondra, lăsând să se înţeleagă în acest fel că ţara sa, care va deţine preşedinţia semestrială a UE la începutul lui 2009, va pune de asemenea accent pe Est.
"Evident, trebuie echilibrată dinamica relaţiilor externe ale UE în privinţa Estului, precum cea privind Mediterana", a adăugat ministrul portughez de Externe, Luis Amado.
"Echilibraţi, dragii mei prieteni, noi vom fi foarte încântaţi! (...) Noi suntem hotărâţi, nu este un păcat să ne îndreptăm spre Sud şi, de asemenea, spre Est în acelaşi timp", a spus ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner. "Dacă se face totul împreună s-ar putea să fie un pic cam complicat", a adăugat Kouchner, ţinând cont de faptul că Franţa urmează să organizeze la Paris, la 13 iulie, un summmit pentru lansarea Uniunii pentru Mediterană.
Polonia şi Suedia au propus luni ca UE să dezvolte un Parteneriat Estic care să ajute fostele republici sovietice să se pregătească pentru o eventuală aderare, cooperând îndeaproape cu UE şi între ele. Propunerea comună, făcută miniştrilor de Externe ai UE, nu menţionează perspectivele de aderare, respinse de unele state vest-europene, dar susţine că "o ofertă de integrare mai profundă cu UE ar trebui extinsă către partenerii estici".
Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că tratatul ar urma să ajute Ucraina, R.Moldova, Georgia, Azerbaidjanul, Armenia şi Belarusul în pregătirea aderării la UE, odată ce statele vest-europene vor trece peste "oboseala extinderii".
Proiectul este susţinut de unii miniştri care consideră o astfel de iniţiativă necesară pentru a echilibra balanţa relaţiilor UE cu ţările vecine într-un moment în care urmează să semneze Uniunea pentru Mediterana, susţinută de Franţa.
Noua iniţiativă nu va include Rusia, cel mai mare vecin estic, UE urmând să înceapă cu aceasta negocieri separate pentru tratatul de parteneriat strategic.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Războiul în MAI prinde contur

Aşa cum bănuiam (vedeţi comentariile la materialul de aici), în ministerul Afacerilor Interne de la Chişinău va începe o luptă internă. Sunt mai multe semnale că spre asta duce. Vedeţi materialul din JdC despre scrisoare semnată de "un grup de colaboratori ai organelor de drept implicaţi în desfăşurarea cazului „Heroina” (faceţi click aici). Şi acestea sunt abia primele etape ale unei confruntări ce va lua amploare. Ne aşteaptă zile interesante....

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ucraina declară că proiectul "Parteneriatului Estic" trebuie să prevadă perspectivă clară de aderare la UE

Ministerul de Externe al Ucrainei crede necesar ca (,) concepţia "Parteneriatului Estic", discutat acum de către Uniunea Europeană, să prevadă perspectivă clară de aderare la UE a statelor din estul continentului. Această poziţie este expusă într-un comentariu al MAE de la Kiev (citiţi aici). Este regretabil că până la moment MAEIE-ul moldovenesc nu a avut nicio reacţie la propunerea Suediei şi Poloniei privind consituirea "Parteneriatului Estic" din care să facă parte cele 27 state-membre ale UE şi cinci state est-europene, care aspiră la integrare (R. Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia).
Diplomaţia ucraineană a subliniat că apariţia acestei iniţiative demonstrează necesitatea elaborării, din partea UE, a unei dimensiuni estice eficiente a politicii europene de vecinătate.
Ideea "Parteneriatului Estic" a fost susţinută de către Franţa, ţară care din iulie curent va prezida UE, precum şi de către Slovenia (preşedinţia în exerciţiu a UE) şi Cehia (vedeţi aici). Presa străină anunţă că proiectul a primit şi susţinerea din partea Comisiei Europene. Unii analişti afirmă că această concepţie nu va fi susţinută de Germania (vezi aici), deoarece vine din partea Poloniei, care şi-ar dori în felul acesta să-şi sporească importanţa.
Polonia şi-a exprimat spranţa că la summit-ul şefilor de guvern UE din iunie curent, Varşovia va primi undă verde pentru realizarea acestui proiect. Aceasta ar însemna obligarea Comisiei Europene ca în câteva luni să elaboreze proiecte concrete. Polonia a mai declarat că "Parteneriatul Estic" va deveni o prioritate a sa în timpul preşedinţiei polone a UE, în a doua jumătate a lui 2011. Coordonarea noii organizaţii ar urma să-i revină direct Comisiei Europene.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 26 mai 2008

Urechean a fost achitat

Dupa 1416 zile de urmarire penala, astazi Judecatoria Centru din municipiul Chisinau a pronuntat sentinta pe fond in dosarul contra lui S. Urechean, liderul AMN. Cunoscut ca "dosarul ambulantelor" el a fost intetnat in 2004 imediat dupa renumita dispozitie data de V. Voronin, liderul PCRM: "Organizati executarea!" in privinta conducerii de atunci a capitalei Republicii Moldova.
Insanta a facut public dispozitivul sentintei, prin care il achita pe Serafim Urechean, doarece in fapta incriminata lui lipsesc orice componente de infractiune! Partea descriptiva a sentintei va fi prezentata imediat dupa redactarea definitiva, iar decizia este atacabila in termen de 15 zile cu recurs la Curtea de Apel Chisinau.
La iesire din sala de judecata, Serafim Urechean a spus ca este o decizie fireasca, ce arata ca judecatorii au analizat temeinic si echidistant dosarul, fabricat la ordinele lui Voronin. Mai pot urma Curtea de Apel, Curtea Suprema de Justitie, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, la care vom ajunge in cazul contestarii promise deja de procuror, a mai mentionat dumnealui. Lupta pentru Justitie in Republica Moldova va continua pana va invinge Adevarul, a declarat liderul Aliantei "Moldova Noastra", spunand ca achitarea este un lucru bun mai ales pentru familia sa, care a suportat mai greu decat dansul aceasta hartuiala penala.
Membrii conducerii AMN, ai fractiunii parlamentare, reprezentantii presei si chiar cetatenii, care erau de fata la Judecatoria Centru l-au felicitat pe Serafim Urechean cu victoria in "dosarul ambulantelor".

26 mai 2008, Centrul de presa al AMN

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parteneriatul Estic sau Uniunea Europei de Est: noi speranţe pentru R. Moldova

Suedia şi Polonia vor propune astăzi, la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre ale UE, ce va avea loc la Bruxelles, ideea creării "Parteneriatului Estic" (vedeţi aici), din care să facă parte cele 27 de state UE + R. Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia. Autorii iniţiativei admit şi participarea Belarusului în acest aranjament, doar la nivel de experţi. Membrii acestei organizaţii ar urma să examineze chestiunea anulării vizelor, stabilirea zonelor de liber-schimb şi încheierea unor acorduri strategice. La fel, se preconizează lansarea unor proiecte ce ţin de schimbul de studenţi, protecţia mediului şi cooperarea în domeniul energetic. (Iniţiativa respectivă a fost comentată de către N. Popescu /vedeţi aici/ şi I. Marandici /vedeţi aici/).
Mai întâi de toate cred că trebuie de amintit iniţiativa vicepreşedintelui Uniunii Democrat-Creştine din Parlamentul European, Ingo Friedrich, membru al prezidiului PE, lansată cu aproximativ o lună în urmă. Într-o declaraţie remisă presei, eurodeputatul german a propus crearea unei Uniuni a Europei de Est, în care să intre R. Moldova, Ucraina şi unele state din Kaukaz, care merg pe calea aderării la UE. Uniunea Europei de Est, în concepţia vicepreşedintelui UDC din PE, ar trebui să fie un fel de anti-cameră a UE pentru statele din estul Europei care doresc să adere la marea familie europeană (mai multe vedeţi aici).
Lansarea acestor două iniţiative, pe parcursul unei singure luni, demonstrează atenţia sporită din partea unor state-membre ale UE faţă de ţările din Europa de Est, aspirante la integrarea europeană. Se reliefează deja şi cercul de state europene, care manifestă mai mult interes faţă de această parte a Europei. Din acest grup de state UE fac parte, mai întâi de toate, cele din estul comunităţii europene, aderate recent la UE, dar şi unele state nordice, precum şi Germania (care are un cuvânt greu de spus). Majoritatea observatorilor au remarcat deja că iniţiativele în cauză vin ca un răspuns la Germaniei şi statelor estice la insistenţa unui grup de state sudice, în frunte cu Franţa, de a promova Uniunea Mediteraniană, din care să facă parte şi ţările nord-africane (fostele colonii franceze).
În multe privinţe, ideea Uniunii Europei de Est şi cea a "Parteneriatului Estic" sunt asemănătoare, presupunând o apropierea considerabilă între statele aspirante la integrare şi UE. Chiar dacă în "Parteneriatul Estic", spre deosebire de ideea Uniunii Europei de Est, nu se spune nimic despre perspectiva clară de aderare la UE pentru statele din estul Europei, totuşi statele care lansează proiectul în cauză sunt printre cele mai ferme susţinătoare ale lărgirii UE. Putem să bănuim că în mod intenţionat se evită menţionarea perspectivei de integrare europeană pentru cele 5 state din Europa de Est pentru ca "Parteneriatul Estic" să fie susţinut şi de statele care privesc, deocamdată, sceptic la ideea extinderii în estul continentului (Spania, Italia, Portugalia, parţial Franţa). Cu siguranţă, în cazul în care va fi implementat un astfel de aranjament, se vor înregistra paşi importanţi spre integrarea europeană şi nu este exclus ca, într-o perspectivă medie (aproximativ 10 ani) să se dea şi undă verde pentru aderarea la UE a ţărilor din grupul respectiv. Este şi un element defavorabil R. Moldova, cel a prezenţei într-un grup de state ale căror perspective de aderare la UE par mai îndepărtate (Azerbaidjan şi Armenia). E ceva asemănător cu includerea "în acelaşi pachet" a Croaţiei cu alte state vest-balcanice. Ştim bine că Croaţia este aproape de încheierea negocierilor privind aderarea la UE şi speră că va deveni stat-membru cel târziu în 2012, în timp ce state de felul Serbiei, Muntenegru, Kosovo sunt mult în spatele acesteia. Deci, Chişinăul va trebui să depună eforturi să se evidenţieze pozitiv în promovarea reformelor, comparativ cu, cel puţin, Azerbaidjan şi Armenia, astfel ca să fie scoasă din acest grup.
Cu siguranţă, iniţiativele care urmăresc crearea unor instrumente de sporire a gradului de integrare între statele est-europene şi UE sunt binevenite pentru R. Moldova. Noi vom avea doar de beneficiat în urma realizării acestor proiecte. Ar fi cazul să ne implicăm şi noi în promovarea acestora, totodată, să insistăm asupra unor elemente care ar fi favorabile ţării noastre.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 23 mai 2008

PSD va propune tuturor partidelor să semneze patru documente. S-a dat startul campaniei "cine-i principalul"

Partidul Social Democrat (PSD) elaborează patru documente pe care le va propune pentru semnare tuturor partidelor din Moldova.
Dumitru Braghiş, liderul PSD, a declarat pentru Agenţia INFOTAG că documentele se vor referi la patru domenii importate - agricultură, educaţie, sănătate şi sistemul politic, - şi vor prevedea poziţii comune ale tuturor partidelor în domeniile respective. "Astfel, dorim să evităm situaţia cînd fiecare partid, odată venit la putere, va schimba regulile de joc. Pentru dezvoltare, ţara are nevoie de stabilitate şi reguli de joc clare", a afirmat el.
Potrivit lui Braghiş, partidul a încheiat lucrul la două documente, iar la altele două mai lucrează. "După finisarea lucrului, le vom propune iniţial cetăţenilor, care îşi vor putea expune opinia asupra lor. Ulterior, vom propune partidelor din Moldova să le semneze", a precizat liderul PSD.
Politicienii din Moldova trebuie să se determine odată care este sistemul de alegere al Preşedintelui şi Parlamentului, care este pragul electoral, cîte procente anual se vor aloca din PIB pentru educaţie etc. În baza acestor documente se pot constitui chiar alianţe preelectorale. În Moldova blocurile electorale sînt interzise, dar alianţe preelectorale, pentru promovarea unor puncte de vedere comune, pot fi formate, a mai menţionat Dumitru Braghiş.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Peste două treimi din moldoveni susţin că ştiu ce este Uniunea Europeană. Eu pun la îndoială aceasta...

Conform unui studiu al opiniei publice, cunoaşterea UE este, în acest moment, destul de superficială la nivelul publicului larg. Dacă 93,6% susţin că au auzit de UE, circa 77,7 susţin că ştiu ce este UE, doar 46,2% sunt familiarizaţi cu existenţa Politicii Europene de Vecinătate, şi numai 36,6% au auzit despre existenţa unui Plan de acţiuni UE-RM. Există un sprijin masiv în favoarea unei aderări posibile a RM la UE (77%), deşi tocmai 56% dintre respondenţi consideră că informaţia pe care o deţin despre UE este insuficientă. Beneficiile UE sunt percepute de către cetăţenii RM mai ales prin: Prosperitate economică (16,4%), Pace (15,3%), Libertatea de a călători, studia şi a lucra în UE (14,3 %), Mai multe locuri de muncă (11,6%), Bunăstare materială (9,9%). Alte date le gasiţi în raportul publicat.Studiul naţional de opinie publică asupra progresului în integrarea europeană şi implementarea Planului de Acţiuni UE – Moldova oferă autorităţilor publice centrale, societăţii civile şi comunităţii donatoare informaţie inedită despre modul în care cetăţenii percep eforturile Moldovei în domeniul integrării europene. Raportul intenţionează să informeze şi consolideze procesele de luare a deciziilor de interes public şi, eventual, să încurajeze eforturile de integrare europeană a ţării.

Chişinău, Moldova —Fundaţia Eurasia împreună cu Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale – IDIS “Viitorul” au lansat raportul asupra Studiului naţional de opinie publică asupra progresului în domeniul integrării europene şi implementării Planului de Acţiuni UE – Moldova (PAUERM).
Raportul oferă autorităţilor publice centrale, societăţii civile şi comunităţii donatorilor informaţie inedită despre modul în care cetăţenii percep eforturile Moldovei în domeniul integrării europene. Acesta are scopul de a contribui la procesul de Integrare Europeană prin mobilizarea cetăţenilor întru implementarea reformelor necesare şi îmbunătăţirea viitoarelor politici publice. La eveniment au fost participat reprezentanţi ai ministerelor, misiunilor diplomatice, organizaţiilor internaţionale, organizaţiilor societăţii civile şi mass-media.

IDIS “Viitorul” a implementat acest proiect în perioada ianuarie – mai, 2008, cu suportul financiar al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi) şi Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul Reprezentanţei din Moldova a Fundaţiei Eurasia.

Scopul acestui raport este evaluarea importanţei Planului de acţiuni pentru opinia publică din RM, faţă de implementarea PAUERM, rezultatele aşteptate şi cele percepute.
Cercetarea s-a efectuat prin colectarea de date valabile prin intermediul unui sondaj reprezentativ, organizat la nivel naţional de compania sociologica CBS-AXA. Chestionarul utilizat în acest scop a fost coordonat şi consultat din timp cu actorii interesaţi, în special cu think tankuri (Asociaţia pentru Democrație Participativă - ADEPT, Institutul de Politici Publice, Centrul Acces Info, Centrul Independent de Jurnalism, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului - CREDO, angajaţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, precum şi cu o serie de consultanţi europeni.
Datele cantitative au fost completate prin selectarea unor opinii relevante, formulate de experţi locali şi europeni, ca urmare a unui interviu aprofundat, urmând o structură de întrebări, inspirată de chestionarul sondajului naţional.

Sondajul a urmărit să reflecte pe cât posibil principalele capitole din PAUERM, elucidând majoritatea domeniilor de implementare.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 22 mai 2008

A fost adoptată Concepţia Securităţii Naţionale

În şedinţa de joi, cu 58 de voturi pentru (PCRM + 4 deputaţi neafiliaţi din grupul social-democrat) a fost adoptată, în lectură finală, Concepţia Securităţii Naţionale, care vine să înlocuiască documentul similar din 1995. Fracţiunile PD şi PPCD, care au susţinut acest proiect de lege în prima lectură, nu au participat la vot, motivînd că nu s-a luat în consideraţie, pentru cea de-a două lectură, propunerile făcute de către acestea.

Concepţia Securităţii Naţionale este documentul politic ce reflectă evaluarea generală a mediului de securitate pe plan naţional şi internaţional în care operează R. Moldova. Concepţia mai defineşte obiectivul politicii statului în domeniul securităţii naţionale şi liniile directoare în acest domeniu, valorile general umane şi principiile ce urmează a fi promovate şi protejate de stat şi reconfirmă ireversibilitatea cursului de integrare europeană a ţării, precum şi principiul constituţional de neutralitate.
Documentul votat în cea de-a doua lectură prevede că “existenţa regimului separatist (din estul ţării n.a.) amplifică discrepanţa în cadrul juridic unic al Republicii Moldova”. Potrivit acestuia, “căile de soluţionare a conflictului transnistrean se vor baza pe prevederile Constituţiei Republicii Moldova”, lege care prevede caracterul unitar şi suveran al statului. Adoptarea noii Concepţii era şi un obiectiv prevăzut de Planul Individual de Acţiuni din cadrul Parteneriatului R. Moldova – NATO.
Mai multe detalii despre acest document şi despre modul în care s-a votat acesta în prima lectură citiţi aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

AMN acuză cu "acţiuni mult mai dure" decât blocarea tribunei Parlamentului

In deschiderea sedintei plenare de astazi a Parlamentul Republicii Moldova, la adoptarea ordinei de zi, din nou fractiunile PCRM si PPCD au respins, practic, toate propunerile Opozitiei. Inclusiv, cea mai sensibila la moment, demersul initiat de Fractiunea AMN pentru a amana examinarea Conceptiei de Securitate a Republicii Moldova, document imperfect, antiantional si antieuropean. Liderul AMN, Serafim URECHEAN, in aceste conditii, a cerut o pauza pentru consiltari, iar revenind in sala de sedinte a declarat urmatoarele:
Domnule Presedinte al Parlamentului!
Onorata asistenta si stimati observatori ai vietii politice din Moldova!
Poate va asteptati sa repetam „circul” de data trecuta, cum s-au exprimat cei, carora le-a fost neclar protestul Opozitiei parlamentare de pe 16 mai. Multi considera ca actiunile deputatilor protestatari au fost prea pasnice.
Am sa va spun imediat cum procedam de aceasta data. Dar mai întai e nevoie de pus cateva accente:
Protestele repetate ale deputatilor din Opozitie au la baza un fapt inadmisibil: initiativele noastre principiale sunt respinse, tergiversate, copiate sau ignorate de exponentii Puterii comuniste. Acest lucru trebuie sa fie stiut de întreaga societate. Si rog mass-media sa ofere în maniera egala punctele de vedere ale Opozitiei si ale Puterii. Ceea ce a relatat pe 16 mai „Teleradio-Moldova” este o mostra de partizanat comunist al acestei Companii, ca sa nu mai spun cat de viteji erau unii tovarasi în rezervatia lor de la NIT, izolati de oponenti, de realitate si de societate.
Iata de ce, sunt nevoit sa reamintesc – Fractiunea Alianta „Moldova Noastra” s-a adresat absolut civilizat, înca pe 14 martie, Biroului Permanent al Parlamentului, cerandu-i sa aduca în legalitate procedurile de examinare a initiativelor legislative.
Am prevenit ca, în cazul tergiversarii sau al refuzului de a aplica suprematia legii, vom trece la metode dure de aparare a legalitatii. Blocarea sedintelor plenare e doar una din aceste metode.
Între timp, s-a schimbat Guvernul, au aparut alte preocupari legate de instaurarea noii componente a vechiului Executiv. Am înteles si am mers în întampinarea majoritatii parlamentare.
Totusi, pana astazi lipseste orice reactie la apelul Fractiunii AMN! Si ce-ar trebui sa facem noi?!.
Da! Am început sa protestam. Dar cu motive foarte clare, nu precum dezinformeaza oamenii „Teleradio-Moldova”, NIT si toata presa subordonata clanului Voronin.
Am protestat pentru ca, fara nici un fel de argumentare, prin vot mecanic, se resping toate propunerile Opozitiei privind examinarea problemelor stringente, cu care se confrunta tara si cetatenii ei. Si anume, privind: situatia dezastruoasa din agricultura, învatamant, sistemul de ocrotire a sanatatii; traficul de droguri; problema transnistreana; conventia privind micul trafic la frontiera cu UE; demersul oficial de integrare europeana a R. Moldova; si multe altele.
Am considerat ca astazi trebuie sa repetam motivele actiunilor noastre, ca toata lumea sa le înteleaga. Si cerem public, în mod ultimativ, doua lucruri perfect legitime:
- Mass Media sa informeze corect si complet publicul în legatura cu evenimentele din Parlament. „Teleradio-Moldova” si NIT sa ne ofere în cel mai scurt timp dreptul la replica în emisiunile în care am fost vizati incorect: Mesager, Maxima, Rezonans, si altele.
- Iar Biroul Permanent al Parlamentului are o saptamana pentru a lua masurile cerute în apelul Fractiunii AMN din 14 martie, curent. În caz contrar – vom face totul pentru a bloca activitatea legislativului, care nu ne asigura dreptul la reprezentare, nu-si îndeplineste functiile constitutionale si s-a transformat într-o anexa a Partidului Comunistilor.
Vom purcede la actiuni mult mai dure decat pana acum cu scopul de a apara prevederile legale – nimic mai mult! Fractiunea AMN paraseste sedinta plenara! Chem si ceilalti exponenti ai Opozitiei democratice sa faca acelasi lucru.
La revedere, tovarasi!

Centrul de Presa al AMN

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 21 mai 2008

Decizia privind începerea procesului de reflecţie asupra viitorului cadru juridic RM-UE ar putea fi luată în câteva zile

Săptămâna viitoare, la Bruxelles, se va desfăşura o nouă şedinţă a Consiliului de Cooperare R. Moldova - Uniunea Europeană, la care Chişinăul speră să se ia decizia privind lansarea procesului de reflecţii asupra viitorului cadru juridic dintre cele două părţi. Despre aceasta a anunţat preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, în discursul ţinut, astăzi, 21 mai, la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), desfăşurat la Pomorie, Bulgaria. Şeful statului şi-a exprimat speranţa că până la finele acestui an să fi obţinut şi mandatul pentru negocieri din partea UE.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova va fi un pachistanez

Preşedintele american, George W. Bush a numit un nou ambasador în R. Moldova. Actualul ambasador al SUA, Michael Kirby, mandatul căruia expiră în toamna curentă, va fi înlocuit în această funcţie de Asif Shodry, pachistanez de origine. Shodry activează la moment în cadrul ministerului american al Agriculturii. Candidatura propusă de liderul de la Casa Albă urmează să fie aprobată de Senat.

Michael Kirby este Ambasador al SUA în R. Moldova din septembrie 2006.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 20 mai 2008

Marian Lupu nu renunţă la funcţia de deputat şi nici la cea de preşedinte al Parlamentului

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, nu intenţionează să renunţe la mandatul de deputat şi nici la funcţia de spicher pentru a exercita o altă funcţie în structurile internaţionale, au comunicat pentru BASA-press surse din cadrul Serviciului de presă al Parlamentului, la solicitarea Agenţiei.

Conform sursei citate, Marian Lupu consideră că "în calitate de preşedinte al Parlamentului poate contribui în continuare la dezvoltarea şi realizarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova".

„Preşedintele Parlamentului este în continuare dispus spre o cooperare deschisă şi corectă cu reprezentanţii mass-media care se ghidează în exercitarea profesiei de principiile deontologice ale jurnalistului”, au menţionat sursele citate.

Recent, în presa autohtonă se vehicula informaţia precum că Marian Lupu ar putea părăsi, în scurt timp, funcţia de spicher şi va renunţa şi la mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru a exercita o funcţie înaltă în instituţiile CSI, posibil, funcţia de secretar general sau de preşedinte al Asambleei Parlamentare a CSI.

De asemenea, se mai vehicula că această schimbare a fost aprobată deja de către Federaţia Rusă şi conducerea Republicii Moldova.

După Basa-press
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldova este pe locul 83 în topul statelor pacifiste

R. Moldova se află pe locul 83, din 140 de state, în topul din 2008 privind indicele pacifist. Din ţările CSI, doar Kazahstan a devansat Moldova, clasându-se pe locul 72, iar Ucraina se află în vecinătatea noastră, pe locul 84. Rusia se situiază pe locul 131, în timp ce SUA este pe locul 97, iar România pe locul 24. Topul este condus de Islanda, Danemarca şi Norvegia, iar pe ultimul loc se situiază Iraqul. Ratingul este calculat după un şir de criterii, pe care le puteţi vedea (la fel ca şi topul integral) aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Presa de la Tiraspol trece sub tăcere vizita lui Serghei Mironov în R. Moldova

Vizita preşedintelui Camerei Inferioare a Dumei de Stat a FR, Serghei Mironov, la Chişinău şi Comrat ("sejurul" oficial durează trei zile), precum şi evitarea Tiraspolului de pe agenda acestei vizite, reprezintă un semnal clar dat regimului Smirnov că Moscova aşteaptă altceva de la "trimişii" lor speciali în regiunea transnistreană. În timp ce FR insistă asupra reluării negocierilor în format 5+2, ortacii lui Smirnov lansează diferite găselniţi propagandistice, de genul fanteziilor expuse vinerea trecută de către şeful MGB-ului, Vladimir Antiufeev.
Faptul că vizita lui S. Mironov la Chişinău şi (demonstrativ) la Comprat (fără escală în enclava separatistă din estul R. Moldova) a deranjat regimul lui Smirnov vorbeşte şi lipsa informaţiilor despre această vizită în sursele media apropiate clanului Smirnov (televiziunea PMR, agenţia oficială de presă de la Tiraspol Olvia-press, Lenta PMR etc.).
Igor Smirnov a revenit de la Moscova, luna trecută, şocat de insistenţele Moscovei care îi cere acestuia să revină la negocieri şi să "capituleze" în faţa Chişinăului, acceptând formula statului unitar. În schimb, regimul separatist de la Tiraspol mai are şi grupuri importante de susţinători în capitala rusă, în special cei din sfera militară, care au de profitat de pe urma traficului cu arme. Prin urmare, Smirnov şi Antiufeev încearcă să amâne încă pentru cel puţin o lună jumătate reluarea negocierilor şi găsirea unei soluţii politice pentru reglementarea transnistreană. În iulie va fi prea târziu deja de reuşit reglementarea diferendului, deoarece Chişinăul nu se încadrează în normele legale de modificare a anumitor legi (Codul electoral, de exemplu), pentru ca viitoarele alegeri parlamentare să se desfăşoare şi în regiunea transnistreană a R. Moldova.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 19 mai 2008

Misiunea OSCE în Moldova are un "nou" purtător de cuvânt

De astăzi, 19 mai, Misiunea OSCE în R. Moldova are un nou purtător de cuvânt - Matti Sidoroff. De fapt, noul purtător de cuvânt este unul ...vechi, deoarece el a mai exercitat această funcţie timp de 4 ani, din 1999 până în 2003. Sidoroff, cetăţean al Finlandei, dar care spune că are nume de familie rusesc, deşi de origine este "karelian" (aşa îşi zice). Sidoroff l-a înlocuit în această funcţie pe neamţul Klaus Neukirch, care a fost avansat în funcţie, având acum statutul de adjunct al şefului Misiunii OSCE în Moldova.
De aproximativ doi ani, Matti Sidoroff a mai lucrat în cadrul Misiunii OSCE de la Chişinău, în calitate de consultat. El este un bun cunoscător a realităţii din R. Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Vorbeşte bine româna şi rusa.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

În MAI al R. Moldova există practici de colectare a taxelor ilegale în stil piramidal

Este un comunicat de presă ce m-a surprins mult şi am decis plasarea lui pe blog. O săptămână în urmă, într-o discuţie, spuneam că este posibilă începerea unui război intern în cadrul MAI între diferite grupări de interese. Acest comunicat îmi întăreşte bănuiala că se merge în această direcţie.

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat la şedinţa Consiliului colegial al Ministerului Afacerilor Interne, convocat, la iniţiativa şefului statului, în problema prevenirii şi combaterii corupţiei în sistemul poliţiei rutiere din cadrul MAI.

Preşedintele a apreciat drept alarmantă situaţia creată la compartimentul răspîndirea corupţiei în structurile poliţiei rutiere din cadrul ministerului vizat. Vladimir Voronin a menţionat că fenomenul în cauză s-a încetăţenit în subdiviziunile poliţiei rutiere de ani de zile, dar în prezent a căpătat o atare amploare, închît prezintă un pericol real pentru securitatea statului şi a cetăţenilor. Starea de lucruri existentă nu poate fi tolerată dat fiind că prejudiciază grav imaginea autorităţilor statale, afectează încrederea populaţiei în acestea şi nu permite realizarea întocmai a atribuţiilor de asigurare a ordinii de drept şi securităţii cetăţenilor, a spus Preşedintele.

Întru susţinerea celor menţionate Vladimir Voronin a invocat exemple ale unor scheme coruptibile aplicate frecvent de către agenţii de circulaţie în raport cu participanţii la trafic, numind cazuri şi persoane concrete din cadrul poliţiei rutiere implicate în acţiuni infracţionale. Printre acestea au fost evidenţiate modalităţile de taxare ilegală a şoferilor de autobuze şi microbuze, pe rutele naţionale şi internaţionale, a celor care transportă mărfuri, banii estorcaţii zilnic fiind acumulaţi de unii din ei şi transmişi agenţilor poliţiei rutiere. Preşedintele a specificat, printre altele, că autobuzele şi microbuzele care efectuează rute în ţările UE sînt taxate de la 20 pînă la 50 de euro.

Vladimir Voronin s-a mai referit la practicile abuzive legate de evidenţa şi statistica contravenţiilor, care presupun neîntocmirea proceselor verbale în cazul comiterii unor contravenţii în schimbul recompenselor băneşti sau falsificarea acestora în vederea restituirii permiselor de conducere ridicate de la conducătorii auto pentru încălcarea regulilor de circulaţie.

În acelaşi scop se mai comite falsificarea proceselor verbale şi a evidenţei contravenţiilor, cu implicarea unor persoane care nu activează în organele poliţiei rutiere. Printre schemele coruptibile şeful statului a mai evidenţiat organizarea colectărilor de taxe de la participanţii la trafic, mijloace băneşti care sînt transmise pe linie ierarhică. Vladimir Voronin a accentuat faptul că în acest scop au fost create adevărate „asociaţii” a colectării de taxe în stil piramidal.

Preşedintele a mai indicat asupra acţiunilor coruptibile admise la etapa angajării sau atestării anuale a colaboratorilor poliţiei rutiere. Astfel, potrivit datelor prezentate de Vladimir Voronin, uneori, pentru angajarea în organele poliţiei rutiere se achită taxe de la 1000 pînă la 3000 de euro sau oferite chiar autoturisme, iar pentru atestarea anuală a poliţiştilor se ridică taxe de 250-300 de dolari.

Preşedintele a mai relevat că abuzurile în serviciu, activităţile de protecţionism, estorcarea de bani pentru obţinerea permisului de conducere sînt alte scheme coruptibile practicate frecvent de către colaboratorii poliţiei rutiere, cele menţionate fiind doar o mică parte din ilegalităţile admise de aceştia.

Vladimir Voronin a solicitat conducerii Ministerului Afacerilor Interne luarea unor măsuri dure şi operative pe marginea cazurilor prezentate, precum şi în vederea ameliorării situaţiei în domeniul prevenirii şi combateri corupţiei în organele poliţiei rutiere. De asemenea, Preşedintele a dispus reducerea cu 50 la sută a angajaţilor poliţiei rutiere, cu condiţia atestării obligatorii a persoanelor care vor continua să activeze în structurile vizate.

Vladimir Voronin a cerut verificarea complexă şi obiectivă a tuturor cazurilor menţionate de implicare a poliţiştilor în scheme coruptibile şi eliberarea, conform prescripţiilor legislaţiei în vigoare, a colaboratorilor poliţiei rutiere culpabili.

Şeful statului a conchis că va urmări evoluţia evenimentelor din cadrul subdiviziunilor poliţiei rutiere şi va fi neîndurător faţă de colaboratorii MAI care-şi folosesc atribuţiile de serviciu pentru satisfacerea intereselor personale in detrimentul intereselor statului şi ale populaţiei.

Epoleţii, arma din dotare, atribuţiile de serviciu nu sînt nişte privilegii şi nu pot oferi drepturi care depăşesc cadrul legal de activitate a colaboratorilor poliţiei rutiere. Vom veghea ca ele să fie utilizate strict întru executarea obligaţiunilor funcţionale, cu respectarea întocmai a prevederilor legislaţiei naţionale şi Constituţiei ţării - de asigurare a ordinii şi securităţii cetăţenilor, a declarat Preşedintele.

Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 16 mai 2008

Şeful securităţii de la Tiraspol, Vladimir Antiufeev, declară că MGB-ul a demascat "un complot" în Transnistria

Cekistul nr. 1 din regiunea transnistreană a R. Moldova, Vladimir Antiufeev (Şevţov) declară că zilele trecute securitatea de la Tiraspol a reuşit să "demaşte un complot al unui cerc de persoane oficiale (de la Tiraspol), care au dorit să vândă teritoriul Transnistriei în favoarea Moldovei". Ca şi în 1990-1992, instituţiile propagandisto-securiste din stânga Nistrului scot cartea "pericolului extern" pentru a trece peste anumite probleme de ordin intern (vedeţi materialul la care am făcut trimitere ieri). Antiufeev (Şevţov) vorbeşte iarăşi despre faptul că "situaţia în jurul Transnistriei rămâne instabilă şi periculoasă", despre "posibile agresiuni din partea Moldovei, NATO, SUA, UE, OSCE, cu ajutorul Ucrainei".

Citiţi aici o relatare în acest sens. Clica separatistă face tot posibilul pentru a torpila posibilitatea reluării negocierilor şi a întreţine sentimentul de "cetate în asediu" (pentru a unifica /coagula/ populaţia împotriva "pericolului extern").


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Spicherul Dumei de Stat, Serghei Mironov, soseşte la Chişinău în perioada 18-20 mai

Serghei MIRONOV, Preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Rusiei, va efectua, la invitaţia spicherului moldovean, o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 18 – 20 mai curent. Serghei MIRONOV va fi însoţit de o delegaţie compusă din membri ai Consiliului Federaţiei şi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale.

Vizita are drept scop extinderea dialogului politic moldo-rus şi impulsionarea contactelor politice, economice şi comerciale dintre cele două state.

Serghei MIRONOV urmează să aibă întrevederi cu Vladimir VORONIN, Preşedintele ţării, cu Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, şi cu Zinaida GRECEANÂI, Prim-ministru.
Programul vizitei include, de asemenea, întrevederi ale oficialului rus cu oamenii de afaceri din Moldova, precum şi depunere de flori la Complexul Memorial „Eternitate”, vizitarea Universităţii Slavone din Moldova, etc.

În ziua de 20 mai, Serghei MIRONOV se va deplasa în UTA Găgăuz-Yeri.

Serviciul de presă al Parlamentului

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Regiunea transnistreană a achitat, în 2007, doar 17% din gazul rusesc consumat

Pe parcursul anului 2007, regiunea transnistreană a R. Moldova a achitat doar 17% din gazul rusesc consumat. Deşi a consumat gaz în valoare de 240,7 milioane USD, regiunea a plătit doar 42,2 mil. USD, dintre care în bani reali 14 mil, restul au fost calculaţi în contul preţului pentru tranzit al gazului rusesc prin regiunea dată. În felul acesta, datoria regiunii pentru Concernul rus "Gazprom", cu toate penalităţile, se ridică la circa 1,7 miliarde USD. Acest lucru, afirmă oficialităţile "Gazprom" crează probleme importante companiei, care este impusă să achite amenzi administrative vamei ruse pentru că nu primeşte banii pentru produsul consumat.
Populaţia din regiunea nistreană a R. Moldova achită, la moment, un tarif care este egal cu circa 60% din costul preţului gazului achiziţionat din Rusia. Banii percepuţi de la populaţie se colectau de către "Agroprombank", condus de Oleg Smirnov, fiul liderului separatist de la Tiraspol. Regimul secesionist, până recent, nu plătea niciun ban pentru gazul rusesc, deşi populaţia achita tarifele la timp. Aceşti bani erau folosiţi de către administraţia tiraspoleană pentru diferite proiecte propagandistice (inclusiv, majorări de pensii ori adaosuri la salariile bugetarilor). Sunt suficiente motive să se creadă că o parte din aceşti bani intrau în buzunarul familiei Smirnov. Până în anul trecut, acest cont bancar nu era controlat de nimeni, decât cei din anturajul lui Smirnov.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 15 mai 2008

Comisia Europeană a propus statelor-membre să reflecte asupra posibilităţii începerii negocierilor pe marginea unui nou acord juridic cu R. Moldova

Comisia Europeană a propus statelor-membre să reflecte asupra posibilităţii începerii negocierilor pe marginea unui nou acord juridic cu Republica Moldova, a declarat astăzi la Bruxelles Hugues MINGARELLI, vicedirector general pentru Politică Europeană de Vecinătate şi relaţii cu Europa de Est din cadrul Comisiei Europene, în timpul întrevederii cu Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Potrivit oficialului european, decizia statelor-membre ale Uniunii Europene privind începerea negocierilor asupra unui nou acord juridic cu ţara noastră va depinde în mare măsură de ataşamentul ferm al Republicii Moldova pentru realizarea reformelor europene.

Hugues MINGARELLI a apreciat înalt progresul obţinut în ultimii trei ani de Republica Moldova în direcţia implementării reformelor democratice, menţionând, de asemenea, faptul că ţara noastră a realizat multe lucruri pozitive în această perioadă de timp. În acelaşi timp, Uniunea Europeană, a accentuat oficialul de la Bruxelles, îşi doreşte continuitatea reformelor în domenii precum supremaţia legii, mass media, climatul de afaceri şi cel investiţional, etc.

Oficialul Comisiei Europene a mai subliniat în context că Uniunea Europeană va acorda o atenţie sporită modului în care vor fi desfăşurate alegerile parlamentare din 2009, care vor reprezenta un element important în dezvoltarea şi evoluţia dialogului moldo-comunitar.

Cei doi oficiali au pus în discuţie perspectivele de dezvoltare a cooperării moldo-comunitare, fiind examinată posibilitatea intensificării mecanismelor de susţinere a eforturilor Republicii Moldova de integrare europeană şi realizare a reformelor democratice.

Marian LUPU a exprimat vocaţia şi dezideratul ferm al cetăţenilor Republicii Moldova de a se apropia de familia europeană. În acest sens, spicherul a relevat faptul că desfăşurarea de o manieră corectă şi în spiritul standardelor europene a alegerilor parlamentare din anul viitor este o responsabilitate comună a tuturor forţelor politice din Moldova pentru asigurarea unui viitor european al ţării noastre.

Interlocutorii au mai abordat o serie de aspecte privind evoluţia procesului de soluţionare a diferendului transnistrean, fiind apreciat înalt rolul Uniunii Europene în impulsionarea procesului de reglementare a diferendului transnistrean.

Reprezentantul Comisiei Europene a reiterat, la rândul său, sprijinul UE pentru identificarea unei soluţii viabile a problemei de pe Nistru şi a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a susţine financiar acţiunile necesare în contextul măsurilor de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului.

„Uniunea Europeană rămâne ataşată susţinerii Republicii Moldova în procesul de identificare a unei soluţii a conflictului transnistrean şi suntem gata să mobilizăm resurse financiare pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului de îndată ce vor fi identificate acţiunile necesare”, a mai afirmat MINGARELLI.

Serviciul de presă al Parlamentului

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldovenii vor putea vota "virtual"

Parlamentul a aprobat astăzi, cu unanimitate de voturi, Concepţia Sistemului Informaţional automatizat de stat „Alegeri”, care prevede implementarea Registrului de stat al alegătorului. În baza acestui sistem, peste câţiva ani moldovenii vor putea vota electronic (prin Internet). CEC va crea în acest sens secţii de votare "virtuale", găzduite de serverul acestei instituţii. Proiectul acestei concepţii îl puteţi vedea aici.

Implementarea Sistemului Informaţionalt automatizat de stat va costa, estimativ, 33 de milioane de lei, 2/3 dintre care ar putea fi achitaţi din donaţii externe, a spus Iurie Cecan, secretar al CEC. La moment deja se negociază cu donatori externi care s-au arătat dispuşi să finanţeze parţial acest sistem. Cecan a precizat că se va depune toate eforturile ca acest sistem să fie activ la viitoarele alegeri parlamentare, programate pentru începutul anului 2009.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Afacerile "familiei" Smirnov sau beneficiile reale ale unui stat virtual

Am găsit un material foarte interesant despre afacerile "familiei" Smirnov, scris de un politolog de la Tiraspol, pe nume Anton Levkoev (deşi cred că în realitate nu există aşa persoană, cunosc suficienţi politologi din regiunea nistreană, dar nici unul cu aşa nume). Materialul este foarte dur la adresa regimului Smirnov şi scoate în evidenţă mai multe scheme criminale de activitate a acestuia. Vă prezint mai jos doar un pasaj din material, apoi trimiterea la articolul integral.

Имея в своих руках президентскую власть, И.Смирнов особо не церемонился с лицами которые «тормозили» процесс его обогащения. Один за другим уходили из жизни видные люди Приднестровья. Зверски расстрелян бывший крупный государственный деятель, который возглавлял крупную коммерческую кампанию Торговый Дом Приднестровье В.М.Константинов. Расстрелян в своём рабочем кабинете, среди белого дня бывший министр правительства ПМР А.Сайдаков, собиравшийся разоблачить махинации И.Смирнова с российским газом. Один за другим «уходят» из жизни банкиры: Управляющая «Агробанком» Орлик (повесилась), Крутиус (расстрелян), Хворостовский (умирает от загадочной болезни). Затем внезапно умирает В.Синёв, зам. председателя правительства ПМР (председателем правительства по совместительству являлся И.Смирнов), знавший обо всех махинациях «Семьи» не понаслышке. Служащий МГБ ПМР полковник Вислоух доложив своему шефу о имеющих у него материалах о финансовых афёрах В.Загрядского, обеспечивающего все финансовые потоки на зарубежные счета Смирновых. Через несколько дней полковника расстреливают так же открыто и бесцеремонно днём на глазах у его маленького сына.

Dacă sunteţi interesaţi să citiţi materialul integral, faceţi click aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 14 mai 2008

Marian Lupu s-a întâlnit cu Evgheni Şevciuk, sub patronajul europenilor

Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aflat în vizită de lucru la Bruxelles, a avut astăzi o întrevedere informală cu Evgheni Şevciuk, care participă la lucrările Mesei Rotunde „Contracararea Traficului de Fiinţe Umane: cooperarea între Parlament şi ONG-uri. Situaţia existentă pe ambele maluri ale Nistrului”. La întrevedere au participat Kalman MIZSEI, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, alţi oficiali europeni.

În cadrul întrevederii a fost salutată stabilirea acestor prime contacte, fiind exprimată speranţa că dialogul început va avea continuitate în beneficiul cetăţenilor de pe două maluri ale Nistrului.
A fost discutată necesitatea reluării cât mai grabnice a negocierilor în problema transnistreană în formatul cinci plus doi în vederea identificării unei soluţii definitive şi viabile a conflictului transnistrean.

Interlocutorii au abordat o serie de aspecte privind consolidarea măsurilor de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol, facilitarea liberei circulaţii a persoanelor şi mărfurilor între cele două maluri ale Nistrului, promovarea dialogului social între cetăţenii de pe malul stâng şi drept al râului Nistrului, etc.

Oficialii europeni au salutat iniţierea şi dezvoltarea dialogului dintre cele două maluri ale Nistrului, exprimându-şi convingerea că, prin contacte directe între Chişinău şi Tiraspol, poate fi impulsionată identificarea unei soluţii definitive şi viabile a diferendului transnistrean.

Serviciul de presă al Legislativului de la Chişinău

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

O formaţiune politică de la Chişinău cere anularea regimului de vize cu România

Partidul Social Democrat solicită Guvernelor Republicii Moldova şi României să insiste pe lângă structurile Uniunii Europene în vederea anulării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, care doresc să circule în România, a declarat Dumitru Braghiş, Preşedintele Partidului Social Democrat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri, 14 mai 2008.
Liderul PSD consideră că ultimele declaraţii ale Guvernului RM despre extinderea prevederilor Tratatului privind micul trafic de frontieră asupra întregului teritoriu al Moldovei denotă o abordare superficială a problemei şi este, mai degrabă, o încercare de a tergiversa în continuare semnarea Tratatului, decât soluţionarea problemei.
PSD califică acţiunile guvernului drept neglijare a intereselor şi problemelor cetăţenilor Republicii Moldova urmărindu-se acumularea unor efemere dividende politice şi electorale de către partidul comuniştilor, aflat la guvernare. Totodată, PSD atenţionează că negocierea defectuoasă a acordului respectiv cu o ţară membră a Uniunii Europene poate afecta şi chiar compromite mecanismele de cooperare, precum şi parteneriatele existente între RM, statele membre ale UE şi instituţiile europene.
„Guvernul încearcă să transfere responsabilitatea sa pentru soluţionarea problemelor cetăţenilor Republicii Moldova pe seama guvernului român. Tratatul propus de partea română este un document cadru al Uniunii Europene şi, respectiv, orice demers privind modificarea clauzelor lui trebuie adresate, întâi de toate, Comisiei Europene.”
Dumitru Braghiş a cerut Guvernului Republicii Moldova să accepte şi să semneze Tratatul privind micul trafic de frontieră, după care să se adreseze autorităţilor Uniunii Europene şi Guvernului României cu solicitarea de a identifica posibilităţi de abolire a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, care doresc să călătorească în România.
Partidul Social Democrat va face un demers în acest sens către autorităţile române şi va solicita sprijinul Partidului Social Democrat din România, a altor partide de orientare social democrată din ţările Uniunii Europene pentru a promova această idee. În acest fel vor fi evitate situaţiile umilitoare în care sunt astăzi cetăţenii Republicii Moldova, fiind nevoiţi să stea în rânduri interminabile la consulatul României, pentru a avea posibilitate să-şi viziteze copii, aflaţi la studii sau rudele din ţara vecină.
„Cred că există suficiente argumente pentru a convinge Uniunea Europeană să accepte abolirea regimului de vize pentru România, cel puţin până la aderarea ţării vecine la spaţiul Shenghen”, a declarat Liderul Partidului Social Democrat.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!